Reconditionarea pieselor uzate prin metoda compensatorilor

Reconditionarea pieselor uzate prin metoda compensatorilor.

Metoda compensatorilor consta in folosirea unor piese noi, numite compensatori, care trebuie sa compenseze uzura suprafetelor si stratul de material ce trebuie indepartat pentru aducerea suprafetei la forma geometrica corecta.

Clasificarea compensatorilor: 1) tip bucsa, pentru reconditionarea alezajelor; 2) tip manson, pentru reconditionarea arborilor; 3) tip placa, pentru piese cu suprafete active plane.

Compensatorii bucsa si manson se asambleaza cu piesa de baza prin strangere cu stifturi sau puncte de sudura aplicate in zona frontala.

Compensatorii placa cu suruburi cu cap inecat sau cordoane de sudura executate in orificii special realizate in placa compensatoare.

Imbinarile cu strangere, realizate prin presare mecanica si prin forfetare, pot transmite o forta axiala, un moment de torsiune sau amandoua, datorita fortei de frecare intre suprafetele de frecare. Ff ≥Fa, Mf≥ Mt

Pentru determinarea valorii strangerii teoretice se utilizeaza relatiile din teoria vaselor cu pereti subtiri (formula lui Lam).

La montarea compensatorilor in alezaje (bucsare) sau pe arbori (emansare) trebuie sa se realizeze ajustaje cu strangere; marimea strangerii este determinata de: a)momentul de torsiune si forta axiala care trebuie preluata de compensator; b)rugozitatea suprafetei cilindrice de imbinare; c)materialul din care este confectionat compensatorul si piesa de baza (de regula compensatorul este confectionat din acelasi material ca si piesa de baza).

Valoarea coeficientului de frecare este dependenta de: modul de realizare a imbinarii cu strangere (presare sau fretare); materialele din care sunt confectionate cele doua piese imbinate.

Strangerea teoretica trebuie corectata in sensul maririi valorii ei, tinandu-se cont de conditiile in care sunt executate piesele si de modul in care se realizeaza imbinarea; corecturile care trebuie sa fie introduse sunt: o strangere suplimentara sr determinata de faptul ca atunci cand montajul se realizeaza prin presare mecanica valoarea rugizitatii celor doua suprafete in contact se micsoreaza, si o strangere suplimentara pentru compensarea dilatarii inegale a pieselor componente determinata de functionarea in medii de temperaturi diferite.