CAROSERIA - AUTOBUZ

CAROSERIA - AUTOBUZ

1 Fatuirea caroseriei

Fatuirea caroseriei este executata cu tehnologie nestantata, cu folosirea foii de otel zincat, a panourilor de aluminiu si sticla - plastic.

Bordurile si acoperisul sunt complet    "trase" (dintr-o bucata). Foile sunt sudate pe contur pe carcasa, iar pe celelalte grinzi ale carcasei sunt lipite. Imbinarile foilor sunt chituite.

Partea din fata si cea din spate a autobuzului sunt din sticla-plastic. Sunt fixate pe carcasa cu ajutorul cleiului si clemelor.

Barele 4 si 11 (fig. 4.11.1.1) sunt din sticla-plastic, demontabile. Sunt fixate pe caroserie cu piulite si suruburi.

Capacul din fata 3 si capacul din spate 12 sunt din sticla si plastic si au inchizatori pentru fixarea in pozitie inchisa. Cand capacul 3 este deschis, se asigura accesul la mecanismul stergatorului de parbriz, rezervorul stergatorului de parbriz, incalzitorul frontal. Cand capacul 12 este deschis, se asigura accesul la compartimentul motor,lampile din spate, rezervorul transmisiei hidraulice a ventilatorului, blocul de preparare a aerului, contactor. Capacele trapelor de pe laturile caroseriei 10, 1]4, 15, 16 - sunt din aluminiu, sudate, montate pe profile de aluminiu. Sunt dotate cu suporti cu gaz, zavoare si incuietori.

Reglarea capacului din fata

Capacul din fasa se fixeaza pe doua profile. In pozitie deschisase fixeaza cu suport.

Capacul trebuie sa fie asezat pe aceeasi linie cu fatuiala partii din fata a autobuzului; cand este necesara reglarea, se deplaseaza capacul 10(fig. 4.11.1.2) in directie verticala si orizontala (cu piulitele 4 eliberate) pana la obtinerea pozitiei necesare. Exista, de asemenea, posibilitatea de a deplasa capacul in directie verticala, cu piulitele 11 eliberate. Reglarea pozitiei capacului in directie longitudinala se face cu piulitele 2 eliberate.

Spatiile dintre capac si panourile fatuielii trebuie sa fie egale si sa nu difere cu mai mult de 2 mm si sa iasa in afara sau sa se lase peste suprafata fatuielii cu mai mult de 2 mm.

Dupa reglare se verifica lipasa contactului capacului , la deschidere, cu fatuiala autobuzului.

Figura 4.11.1.1.- Fatuiala caroseriei

1-trapele capacului; usa soferului; 2- suportul oglinzilor;

3- capacul de acces la incalzitorul frontal, stergatorul de parbriz, rezervorul stergatorului de parbriz;

4,11- bara;5- usa soferului; 6-- usile salonului;

7- manetele de deschidere de avarie a usilor;

8- capacul trapei gurii de alimentare cu combustibbil;

9- butonul de solicitare a opririi de catre un invalid;

10- capacul de acces la compartimentul acumulatoarelor;

12, 15- capacele compartimentului motor,;

13- jaluzelele compartimentului motor;

14- grilajul radiatoruui;

16-capacul blocului dediagnosticare al sistemelor pneumatice.

Figura 4.11.1.2 Fixarea capacului din fata:

1,3,6-suporti;

2 , 4, 11- piulite;

5, 7, 9- bolturi;

8- profil;

10- capacul din fata.

Reglarea capacului compartimentului motor

Distanta dintre capacul compartimentulsui motor 6 (fig. 4.11.1.3) si panourile fatuielii trebuie sa fie uniforma si sa nu iasa in evidenta cu mai mult dee 2 mm, si, de asemenea, capacul nu trebuie sa iasa in afara fatuielii cu mai mult de 2 mm. La nevoie, distantele si pozitia capacului in directie longitudinala pot fi reglate, cu piulitele 2 eliberate, prin deplasarea capacului cu profil cu tot, pe verticala - cu bolturile 4 eliberate. Reglarea iesirii in afara ("intrarii" inauntru) se face pentru marginea de sus a capacului, prin desurubarea (insurubarea) boltului 3, iar pentru marginea de jos - prin deplasarea "penei" incuietorii capacului.

Distanta dintre capac si bara este asigurata prin deplasarea barei, cu bolturile 7 slabite.

Dupa reglare se verifica lipsa contactului capacului, la deschiderea si inchiderea lui, cu fatuiala autobuzului.

Figura 4.11.1.3 - Capacul compartimentului motor:

1-profil,

2-piulita;

3,4,7- bolturi;

5- arc cu gaz;

6- capaac.

Reglarea capacelor laterale

La reglarea pozitiei capacului 7 (fig. 4.11.1.4) este necesar sa se mentina distanta stabilita (dimensiunileB,V si G)intre capac si panourile fatuielii : Capacul nu tarebuie sa iasa (sa intre) dincolo de suprafgata fatuielii cu mai mult de 2 mm. La nevoie, distantele in directie verticala (dimensiunile V si G(, precum si intrarea (iesirea) capacului se pot regla prin deplasarea lui cu bolturile 8 slabite. Reglarea in directie longitudinala (dimensiunea B)se realieaza cu piulitele 3 slabite. Dupa reglare se verifica lipsa contactului capacului, la deschiderea si inchiderea lui, cu fatuiala autobuzului.

Figura 4.11.1.4 - Fixarea capacelor laterale

1,6- profil; 2- surub; 3-piulita; 4-axa; 5- caroserie; 7- capac; 8- bolt; 9- suport.

2 Geamurile

Parbrizul este confectionat din sticla triplustratificata si lipita in lacasul panoului din sticla - plastic din fata.

Geamurile laterale si luneta sunt confectionatedin sticla termorezistenta si lipite in lacasuri. La dorinta clientului, geamurile pot fi confectionate din sticla termoabsorbanta de diferite nuante.

Geamurile usilor sunt din sticla securizata si sunt instalate in lacasurile usilor.

Geamurile indicatoarelor de traseu lsaterale si din spate sunt fabricate din sticla incolora incasabila si lipite in caroseria autobuzului. Indicatorul de traseu din fata se afla dupa parbrizul autobuzului.

Geamul soferului si membrului echipajului consta din rama 2 (fig. 4.11.2.1), confectionata din profil de aluminiu in care sunt lipite geamul superior 4, geamul inferior si geamul din spate 1.Geamul din fata 6 este prevazut cu un incalzitor electric si fixat in rama cu un profil de cauciuc.

Geamul mobil 3 poate fi deplasat pe profilul de aluminiu pe directoare poliamidice si se poate fixa in pozitie anterioara cu inchizatoarea manerului 5. Rama ferestrei soferului este lipita in carcasa autobuzului.

In profilul inferior al ramei este montat profilul de aluminiu 9, in care este lipit geamul 4 al frerestruicii.Geamul ferestruicii ain stare inchisa este strans pe etansatorul 2 cu arcurile 7, a caror strangere prealabila se face prin inmsurubarea suruburilor 8 de fixare a profilului 6. In stare deschisa geamul ferestruicii se strnge cu arcurile 7 pe suportii de cauciuc5. Pe ferestruici sunt cate 4 arcuri. De geamul ferestruicii, cu doua suruburi, se fixeaza manerul 3.

Figura 2.1 - Fereastra soferului:

1- geamul din spate;

2-rama;

3-geam mobil;

4 - geamul superior;

6- geamul din fata;

5 - maner;

7 - geamul inferior.

Figura 4.11.2.2 - Ferestruica:

1- rama;

2- garnitura;

3- maner;

4- geam;

5- reazem;

6,9- profiluri de aluminiu;

7- arc;

8 - surub.

Inlocuirea geamurilor

Inlocuirea se face in ordinea urmatoare:

- se indeparteaza cu un cutit ascutit sau cu un instrument de curatare, de pe caroserie, resturile de clei;

- pe suprafata curatata se da cu amorsa;

- dupa uscarea amorsei, pe carcasa se lipesc garniturile de cauciuc cu o grosime de 5 mm;    

-marginile geamurilor lipite, cu o latime de 30 mm, se curata bine cu un mijloc de curatire si degresare a suprafetelor;

- cu un servetel curat se indeparteaza urmele de produs de curatat;

- suprafata curatata trebuie uscata la aer timp de 10 minute;

- se da cu pensula, pe suprafata pregatita, un strat uniform de amorsa (grund sau sticla);

- se lasa sa se usuce amorsa data cel putin 10 minute. Daca stratul dat s-a asezat neuniform, dupa uscare primului strat se mai da un strat de amorsa;

- pentru incleiere se deschide cartusul, se indeparteaza substanta pentru uscare, se intinde o pelicula de protectie pe capatul cu surub si se insurubeaza pe cartus capatul;

- se aseaza cartusul in carutul-pistol si se da cleiul pentru sticla (SIKAFLEX 265) prin "fire" continui, pe metalul caroseriei, pe toata intinderea ferestrei si pe toate suprafetele de contact ale sticlei cu carcasa. Grosimea "firelor" trebuie sa fie de cel putin 9 mm;

- la 10 minute dupa darea cleiului se fixeaza cu ajutorul unor suporti speciali cu     ventuza geamul in lacasul caroseriei si se strange geamul pentru asigurarea suprapunerii geamului inlocuit cu geamurile invecinate sau cu panourule fatuielii. In caz de necesitate, se face corectarea pozitiei geamului;

- in timpul intaririi cleiului se fixeaza geamul. Se indeparteaza surplusurile de clei, inainte ca ele sa se usuce;

- se umple cu clei spatiul dintre geamuri (dintre geamurile si fatuiala de plastic);

- se indeparteaza surplusurile de clei care ies in afara geamului (plasticului), inainte de a se usca;

- dupa montarea geamurilor nu trebuie, pe timpul intaririi cleiului, (in decurs de 4872 ore de la lipirea geamurilor) ca autobuzul sa fie exploatat.

Inlocuirea geamurilor in blocul ferestrei laterale, lipite in lacasul carcasei, se efectueaza asemanator cu inlocuirea geamurilor laterale si a lunetei.

4.11.3 Usile

Usile autobuzului (4.11.3.1) sunt puse in functiune de transmisia pneumatica a comenzii usilor. In sistemul pneumatic este montata supapa de reductie 5 si maneta de deschidere de urgenta a usilor 7.

Partea mecanica consta din canaturile usilor 3, stalpii 4 cu parghii si balamale, suportul 6, baza 2.

Stalpul 4 si balamaleleservesc pentru fixarea canatur4ilor usilor. In parteas de jos stalpul se fixeaza pe podea prin suportul 6, iar sus- de baza 2. Baza 2 reprezinta o structura sudata care se fixeaza pe latura autobuzului , deasupra lacasului usilor.

Pe baza se fixeaza transmisia comenzii 1 si directorii.    

Supapa de reductie 5 este destinata modificarii presiunii in sistemul pneumaticsi mentinerii lui la nivelul dat. La montarea autobuzului supapa de reductie se regleazala presiunea de 0,30,4 MPa, ceea ce corespunde unui efort asupra canatului usii de 150 H. In caz de nevoie, el permite "aruncarea" presiunii din sistemul pneumatic al usilor in sistemul pneumatic al autobuzului.

Maneta de deschidere de urgentaausilor 7 este instalata pe suprafata exterioara a autobuzului, in imediata apropiere a usilor. La rotirea manetei de deschidere in caz de avarie 7aerul din sistemul de deschidere a usilor se imprastie, iar usa se poate deschide cu mana, simultan are loc mutarea distribuitorului pneumatic al transmisiei comenzii usilor 1 in pozitia de deschidere a usilor. La revenirea manerului manetei in pozitia initialacanaturile usii 3 nu se inchid pana ce soferul, din cabina, nu va da semnalul electric de inchidere a usilor.

Figura 4.11.3.1 - Instalatia usilor si a transmisiei lor

1- transmisia comenzii usilor;

2-baza;

3- canatul usilor;

4- stalp;

5- supapa de reductie; 6- suport;

7- maneta deschiderii de urgenta a usilor.

Figura 4.11.3.2 - Transmisia comenzii usilor:

Transmisiile comenzii (fig.4.11.3.2) sunt destinate deschiderii si inchiderii usilor.

Aerul din sistemul pneumatic al usiiajunge la distribuitorul 2. Distribuitorul 2 are comanda electropneumatica.Semnalul electric de comanda se da din cabina soferului. Transmisia este prevazut cu sistem de protectie a pasagerilor impotriva "strangerii" in usa. Pentru deschiderea usilor din interior, in caz de avarie, pe distribuitor este un buton de comanda manuala 3.

De la distribuitor aerul prin droselurile cu supapa de retinere 4 ajunge in cilindrii 5, care, prin stalpul rotativ deschid sau inchid usile.

Droselurile cu supapa de retinere 4 sunt destinate reglarii vitezei de deplasare a canaturilor usilor.

Pe cilindrii 5 sunt asezate droselurile 6, de reglare a franarii canaturiloor usilor la terminarea cursei. Ele servesc pentru asigurarea deschideriisi inchiderii fara socuri a usilor.Transmisiile comenzii usilor sunt dotate cu un singur distribuitor 2.

Transmisiile cu un singur distribuitor deschid si inchid ambele canaturi ale usilor simultan.

Canatul usilor este alcatuit din profile de aluminiu. In el este montat geamul incasabil 1, care este protejat de ingradirile protectoare 7. Pe suprafetele laterale ale canaturilor usilor sunt montate profilele decorative din cauciuc 4 si 5.

In partea de jos si in cea de sus pe canatul usilor sunt montate balamalele, cu care usa se fixeaza la stalpul rotativ. In afara de aceasta, sus, pe suportul 2, este montat excentricul 3 cu rola care se deplaseaza in director.

Schema pneumatica a transmisiei usilor este data in figura 4.11.

Figura 4.11.3.3 - Canatul usii

1-geam;

2- suport;

3- excentric;

4,5-profiluri de cauciuc;

6- stalp;

7- ingradire.

4.11.3.4 - Schema pneumatica a transmisiei usilor

D1D3- drosel cu supapa de retinere; D1D6- senzor de presiune; KP1KP3-supapa basculanta; KR - supapa de reductie; PUD1- transmisia comenzii usilor; R1R6- distribuitor pneumatic; RS- riceiver.

4.11.4. Oglinzile retrovizoare

Suportii oglinzilor retrovizoare sunt fixati pe laturile autobuzului. Pe suporti sunt fixate oglinzile retrovizoare. Oglinzile sunt dotate cu incalzire electrica. Reglarea pozitiei oglinzilor pe suporti se face de catre sofer cu suruburile eliberate.

Constructia suportilor le permite sa se aseze sau sa iasa dintr-o pozitie fixata la intalnirea de catre oglinzi a unor obstacole. Dupa revenirea oglinzii in pozitie initiala nu mai trebuie reglari suplimentare.

4.11.5 Trapele acoperisului

Autobuzul este dotat cu doua trape (fig.4.11.5.1), situate pe acoperis. Trapele acoperisului sunt destinate realizarii ventilatiei de acoperis si evacuarii pasagerilor in caz de avarie.

In situatie de avarie este necesar sa se traga manerele interioare 3 in jos, pana la refuz, trapa se poate arunca, pentru eliberarea iesirii de urgenta. Pentru scoaterea trapei pe dinafara este necesar sa se traga pana la refuz cele doua manere 2, situate pe trapa in afara autobuzului, si sa se dea la o parte trapa.

Fig.4.11.5.1- Trapele acoperisului

1- trapa acoperisuui; 2-manerul exterior de deschidere de urgenta a trapei; 3- manerul interior de deschidere de urgenta a trapei.

4.11.6 Sistemul de incalzire si ventilatie

Autobuzul este dotat cu sistem de incalzire a salonului si a locului de munca al soferului, cu folosirea caldurii provenite de la sistemul de racire a motorului. In afara de aceasta, pentru incalzirea locului de munca al soferului este montat un incalzitor independent cu aer.

Pe autobuz se foloseste sistemul de incalzire cu trei circuite. Principiul cuplarii si comenzii sistemului de incalzire este dat in capitolele 4.1.5, "Sistemul de racire a motorului" si 2.2.9, "Organele de comanda a ventilatiei si incalzirii".

Circuitul sistemului de incalzire, care incalzeste locul de munca al soferului, consta din robinetul de trecere 6 (fig. 4.1.5.1) conducte si incalzitorul 12. Cuplarea circuitului de incalzire a locului soferului cand sunt decuplate circuitele de incalzire a salonului asigura incalzirea rapida a locului de munca al soferului si indepartarea aburirii sau inghetarii parbrizului in timpul pregatirii autobuzului pentru plecare. Incalzirea functioneaza eficient cand robinetul de incalzire rapida a motorului 5 este inchis.

Incalzitorul locului de munca al soferului este instalat in partea din fata a autobuzului. Cand robinetul 6 este deschis, purtatorul de caldura vine prin furtunul 6 (fig.4.11.6.1) la radiatorul 3, fixat orizontal in corpul incalzitorului, si se deplaseaza prin furtunul 7 la sistemul de racire a motorului. Aerul prin radiator este agitat de trei ventilatoare electrice 10, intensitatea circulatiei aerului cald putandu-se modifica cu ajutorul reglatorului care este instalat pe panoul stang al comutatoarelor.

Aerul pentru incalzirea locului de munca al soferului poate proveni atat din afara, cat si din interiorul autobuzului. Comanda clapetei 13 se realizeaza cu maneta 8.La pozitia inferioara a manetei priza de aer se realizeaza din afara autobuzului, iar la pozitia superioara- dinlauntru. Pe autobuz se poate monta o transmisia electrica de la distanta a clapetei, in acest caz comanda se realizeaza prin clapeta situata pe panoul stang al comutatoarelor.

Figura 4.11.6.1 - Incalzitorul locului de munca al soferului

1-conducta de aer centrala; 2- panoul de distribuire a aerului; 3 - radiatorul incalzitorului; 4,5 - conducte de aer; 6- furtun de admisie a lichidulu;7 -furtun de evacuare a lichidului; 8- maneta;10 - ventilator.

Aerul incalzit in incalzitor se indreapta prin conducta de aer centrala 1 in panoul de distributie a aerului 2, iar prin conducta de aer 7 - spre nisa de la picioarele soferului, si prin conducta de aer 4 -spre deflectorii panoului - fata. Prin orificiile din partea din fata a panoului, aerul se indreapta spre parbriz. Prin deflectori aerul ajunge la locul de munca al soferului. Structura deflectorilor permite sa se regleze atat directia curentului de aer, cat si cantitatea aerului.

Pentru incalzirea locului de munca al soferului cand motorul nu functioneaza, precum si pentru asigurarea unui regim optim de temperatura la locul de munca al soferului, cand motorul nu functioneaza, alaturi de scaun este instalat un incalzitor independent cu aer. Comanda incalzitorui independent cu aer se realizeaza prin reglatorul 5 (fig.2.7), situat pe panoul suplimentar. In pozitia intermediara a manetei reglatorului incalzitorul asigura automat temperatura data (de la 10 la 35 grade C). In pozitie extrema dreapta a manetei reglatorului incalzitorul se cupleaza la puterea maxima.

Ventilarea locului de munca al soferului se realizeaza prin incalzitorul locului de munca al soferului, cand maneta 8 este inchisa si la colectarea aerului din afara autobuzului. Intensitatea ventilatiei poate fi ridicata prin cuplarea ventilatoarelor incalzitorului.

Ventilatia naturala a salonului de pasageri se realizeaza prin trapele de pe acoperis si prin ferestruicile mobile.

Ventilatia fortata a salonului se pasageri se realizeaza prin ventilatoarele de pe acoperis. Ventilatoarele de pae acoperis se cupleaza (prin intrerupatoarele 7 si 9, fig. 2.5), cu capacele ventilatoarelor de pe acoperis deschise. Capacele ventilatoarelor de pe acoperis se deschid la rotirea capacului in sens invers acelor de ceasornic.

4.11.7 Scaunele, barele , rampa pentru caruciorul pentru invalizi

Pe autobuz sunt montate scaune pentru pasageri nedemontabile, rigide, care sunt fixate suportii 7 (figura 4.11.7.1) cu bolturi. Pe peretele lateral al suportului se fixeaza cu bolturile 1 si 6. Pe fixarea superioara a suportului fixatorii 2 de fixare a suportilor sunt introdusi in tuburiloe 3, in partea inferioara fixatorii 5 sunt introdusi in scobitura profilului 4. Pentru uniformizarea scaunelor in plan orizontal intr suportul 7 si profilul 4 pot fi montate garnituri. Pe arcadelee rotilor si pe podiumurisuportii sunt fixati cu bolturi.

Rampa pentru caruciorul pentru invalizi

Rampa 3 (fig. 4.11.7.3) este destinata urcarii in salon si coborarea din salon a caruciorului pentru invalizi. Rampa este instalata la urcarea pe usa din mijloc. Rampa este fixata cu suruburile 13 pe grinda de jos a carcasei 12 prin balamaua 1. In pozitie inchisa rampa se fixeaza cu incuietoarea 4.

Sub rampa, in fata incuietorii 4 este montat un senzorul fara contact al pozitiei trapei 10, care da semnal la lampa de control 3 (vezi fig. 2.5). Senzorul trebuie sa fie asezat in fata corpului incuietorii 4 (se regleaza prin deplasarea senzoruslui in orificiul suportuili 7 cu piulitele 9 eliberate) si cand rampa erste inchisa trebuie sa atinga captuseala de cauciuc 8 (pozitia senzorului 10 pe inaltime se face prin rotirea piulitelor 9).

Semnalul de desfacere a rampei se da prin apasarea butomului exterior sau interior de solicitare a rampei, caz in care se aprinde lampa de control 1 (vezi fig. 2.5).

Pentru rabatarea rampei este necesar sa deblocam incuietoarea rampei si cu un carlig special (intra in componenta completului de piese si instrumente de rezerva al autobuzului) se ridica rampa si se insurubeaza fata de axa 1 pana la refuz in bordura . Cand rampa este coborata, usa din mijloc se blocheaza si pe panoul stang al comutatoarelor se aprinde lampa de control 2 (vezi fig.2.5).

Figura 4.11.7.1 - Fixarea scaunelor rigide

1,6 - bolturi;

2,5 - fioxatorii;

4 - profil;

7 - suport.

Figura 4.11.7.3 - Rampa pentru caruciorul de invalizi

balama; 2,13 - surub; 3- rampa; 4- incuietoarea rampei; 5- garnitura; 6 - podeaua autobuzului; 7 -suport;8- captuseala; 9,11- piulita; 10- senzorul pozitiei rampe; 12 - grinda carcasei.

Barele

Barele sunt fabricate din tuburi metalice, acoperite cu vopsea pulverizata. Barele sunt fixate pe podea in suportii 15 (fig.4.11.7.2), care se fixeaza de podea cu suruburi. In partea de sus barele care merg de la podea pana la tavan, sunt fixate in suportii 4 cu mansoanele 2, iar barele scurte, care merg de la manerul scaunelor si stalpii care le sustin se fixeaza in suportii 5.   

Suportii superiori 4 si 5 sunt fixati pe profilul 1 cu suruburile 7 cu piulitele 6. Pe manerele scaunelor barele sunt fixate cu garniturile 8, care swe strang cu suruburi. Capetele tuburilor barelor pe laturi sunt fixate in suportii 14 sau 15, barele lungi de pe laturi sunt fixate in suportiiintermediari 10 .Intre ele barele se unesc cu tije, care constau din garniturikle 8 sau 11, care se strang cu suruburi. Pentru a nu se roti sau deplasa, barele sunt fixate cu niturile 9 si 12.

Figura 4.11.7.2 -Elementele de fixare a barelor

1-garnitura; 2-manson: 3-bara; 4,5,13,14,15-suport; 6-piulita; 7- surub; 89,11- garnitura; 9,12- nituri; 10- sprijin intermediar.

Pe bara verticala, alaturi de locul pentru caruciorul pentru invalizi este montata o bara mobila 1 (fig. 4.11.7.4). Bara este este fixata prin axa 4 pe suportul 2. Bara se fixeaza in suport cu fixatorul 7, in doua pozitii - ver5ticala si orizontala. Pentru deplasarea barei intr-o pozitie sau alta este necesar sa se apese butonul 9 si sa se deplaseze bara in pozitia ceruta. Intre suprafetele barei 1 a suportului 2 este fixata garnitura de frictiune 3.

Figura 4.11.7.4- Bara pentru invalizi

1- bara;2-suport; 3- garnitura; 4-axa; 6,10 - arc; 6- bara; 7-fixator,8- opritor; 9- buton.

4.11.8 Capacele trapelor tehnologice

Pentru asigurarea accesului din salon la diferite parti componente ale autobuzului, caroseria este dotata cu trape tehnologice. Schema asezarii capacelor trapelor tehnologice si destinatia acestora sunt date in fig. 4.11.8.1 .

Figura 4.11.8.1 - Schema asezarii capacelor trapelor tehnologice:

1-capac de acces la rezervorul de combustibil; 2 - capac de acces lastuterul pernei cu aer a suspensiei - fata; 3,18 - capace de acces la bifurcatia sistemului pneumatic; 4,8,17 - capace de acces la incalzitoarele salonului;5,7,14,16 - capac de acces la pernele pneumatice ale suspensiei spate; 6,15- capace de acces la camerele de franare; 9- capac de acces la ILM; 10- capac de acces la compartimentul motor; 11 - capac de acces la compresorul pneumatic, pompa THM; 12,13 - capac de acces la cutia de viteze; 19- capac de acces la suportii antibalansieri.

Capacele trapelor tehnologice sunt prevazute cu incuietori, cu ajutorul carora se face fixarea capacelor in pozitie inchisa. Corpul incuietorii 2 (fig. 4.11.8.2) este fixat in capacul 1 cu suruburi sau cu suruburi cu piulite. Miezul 3 se fixeaza in corp prin strangerea surubului 4, pazul miezului coincide ca directie cu axa clinchetei 2. Intre corp si miez sunt instalate saibele cu arc 5. La instalarea acoperisului este necesar sa se roteasca miezul 3 in asa fel incat slitul miezului sa ocupe o pozitie perpendiculara fata de latura inchisa a capacului - in acest caz clincheta 6 trece dincolo de coltul 7 si fixeaza capacul in pozitie inchisa. La nevoie aderenta capacului poate fi reglata prin indoirea coltului 7.

Pentru scoaterea capacului este necesar sa se roteasca miezurile incuietorilor in pozitia in care sliturile miezurilor sunt paralele cu laturile inchise ale capacelor. La instalarea capacului miezurile incuietorilor trebuie sa se afle in pozitia corespunzatoare pozitiei deschise. La montare, in corpul incuietorii se pune lubrifiant Litol - 24.

Figura 4.11.8.2 - Fixarea capacelor trapelor tehnologice

1 - corniera;

2 - corpul incuietorii;

3 - miez;

4 - surub,

5 - saiba cu arc;

6 - limb;

7 - colt.

4.11.9 Asistenta tehnica a caroseriei

Remedierea unor mici defectiuni ale elementelor de fatuire exterioara

Suprafata deteriorata se sterge cu un servetel curat uscat si se slefuieste cu

smirghel cu granulatia 200.

Suprafata slefuita se degreseaza cu un servetel inmuiat in dizolvant sau in benzina BR - 1, dupa care se usuca la aer.

Neregularitatile se prelucreaza cu chit polieteric din doua componente. Locurile chituite se usuca in curent de aer.

Se slefuieste stratul chituit cu hartie cu granulatia 360.

Locul slefuit se sufla cu aer comprimat. Suprafetele care nu vor fi vopsite se acopera cu hartie.

Pe suprafata pregatita pentru vopsire se da cu ajutorul pulverizatorului un strat de acoperire de email, ales in prealabil dupa culoare.

Uscarea se facein curent de aer, la nevoie se mai da un strat de email.

Administrarea pe fundul autobuzului a stratului protector

Pentru protejarea fundului autobuzului de coroziune si de actiuni mecanice este prevazuta acoperirea de protectie.

Acoperirea de protectie este necesar sa fie innoita la fiecare 2 ani.

Afanarea murdariei depuse pe fundul autobuzului se face cu un amestec format din benzina si combustibil Diesel.

Se realizeaza spalarea minutioasa cu jet de apa calda pana la indepartarea deplina a murdariei.

Uscarea fundului se face la aer. Uscarea se poate accelera prin suflarea fundului cu aer comprimat.

Pe suprafata uscata si curata a fundului, cu ajutorul pulverizatorului sau al unei pensule se da un strat de component de protectie cu o grosime de 2 mm.

Materialul pentru protectia fundului - Noxudol 900 sau Noxudol Bronze, de productie suedeza.