SCHEMA DE PRINCIPIU A MOTORULUI IN 2 TIMPI. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE. DIAGRAMELE INDICATE (IN COORDONATE p-V SI p-a) SI DIAGRAMA CIRCULARA

FUNCTIONAREA MOTORULUI IN 2 TIMPI

La motorul in 2 timpi (fig.1.4) distributia (procesul de schimbare) gazelor se realizeaza prin intermediul unor orificii practicate in camasa de cilindru - ferestre de admisie (cu inaltime mai mica) si ferestre de evacuare (cu inaltime mai mare). Evacuarea gazelor arse reziduale incepe in momentul in care pistonul deschide FE, prin care gazele trec in colectorul de evacuare. Aceste ferestre sunt deschise in ultima parte a cursei pistonului din pmi spre pme. In aceasta perioada, evacuarea gazelor arse se datoreaza diferentei mari dintre presiunea gazelor arse si presiunea din colectorul de evacuare - evacuarea libera. Ulterior, pistonul deschide si FA, prin care aerul (la MAC) sau amestecul de aer si combustibil (la MAS) patrunde in cilindrul motorului. Umplerea cilindrului cu incarcatura proaspata este datorata precomprimarii acesteia la o presiune p_bal mai mare decat cea atmosferica si cea a gazelor arse. Din momentul deschiderii ferestrelor de admisie si pana in momentul inchiderii acestora, evacuarea gazelor se face datorita impingerii care are loc de catre incarcatura proaspata - evacuarea fortata. Desfasurarea simultana a proceselor de admisie si de evacuare reprezinta procesul de baleiaj.

Inchiderea orificiilor de admisie se face de catre piston in timp ce acesta se deplaseaza de la pme spre pmi. In deplasarea sa ulterioara spre pmi, pistonul inchide si FE. In acest interval are loc postevacuarea.

Fig.1.4

In perioada in care FA si FE sunt inchise au loc urmatoarele procese: comprimarea fluidului proaspat, datorata deplasarii pistonului spre pmi; injectia, aprinderea si arderea (la MAC) sau scanteia electrica, aprinderea si arderea (la MAS), cu cresterea rapida a presiunii; continuarea arderii (in prima parte) si destinderea gazelor de ardere, la deplasarea pistonului din pmi spre pme. Aceste procese se desfasoara la fel ca la motorul in 4t

Prin urmare, la ciclul motorului in 2t , procesul de evacuare a gazelor se desfasoara in cea mai mare parte simultan cu procesul de admisie a incarcaturii proaspete. Datorita acestei suprapuneri, precum si a reducerii curselor efective de comprimare si de destindere, ciclul se realizeaza intr-o singura rotatie a arborelui cotiti, respectiv in doua curse ale pistonului, de unde si denumirea de ciclu in doi timpi. Conventional, timpul doi este considerat a fi alcatuit din admisie si comprimare, iar timpul unu din ardere, destindere si evacuare.

DIAGRAMELE CICULUI DE FUNCTIONARE

Fig.1.5

Ca si in cazul motoarelor in 4t, functionarea motoarelor in 2t este reprezentata grafic prin diagramele indicate (in coordonate p-V si p-a) si diagrama circulara. Se remarca faptul ca datorita particularitatilor constructive, diagrama circulara a acestui motor este simetrica. Totodata, comparativ cu durata totala a schimbului de gaze a motoarelor in 4t RAC), la motoarelor in 2t evacuarea si umplerea se realizeaza intr-o durata de timp mult mai scurta:

admisia: a_a RAC;

evacuarea: a_e RAC.

Datorita configuratiei constructive a acestor motoare, in faza postevacuarii se elimina din cilindru o cantitate insemnata de incarcatura proaspata, ceea ce conduce la o reducere importanta a randamentului ciclului de functionare. Acest inconvenient poate fi eliminat prin utilizarea uneia din urmatoarele solutii constructive:

a)      realizarea admisiei prin ferestre de admisie si a evacuarii prin supape de evacuare; supapele de evacuare se deschid inaintea ferestrelor de admisie, iar inchiderea lor se realizeaza inainte ca pistonul sa obtureze FA (fig.1.6.a);

b)      montarea pe galeria de evacuare a unui clapet rotitor; acesta obtureaza FE inainte de catre inchiderea de catre piston a FA (fig.1.6.b);

c)     

Fig.1.6

Aceste solutii, desi atrag dupa sine complicarea sistemului de distributie al motorului, asigura imbunatatirea proceselor de schimb de gaze, si, implicit, cresterea randamentului ciclului de functionare.