TEHNOLOGIA FABRICARII UTILAJELOR - POANSON DE AMBUTISARE

Elementul

Oteluri carbon de calitate

Cupru

Crom

P+S

Fosfor

Nichel

OSC 10 va avea- duritatea 197 HB si 56-60 HRC.

-temperatura de calire 760..790 grade C

-mediul de calire:apa

-adancimea stratului calit:2.4 mm

-duritate superficiala HRC:62 min

-rezistenta admisibila la intindere:230-280 kgf/mm

-rezistenta admisibila la incivoiere:300-500 kgf/mm

-rezistenta admisibila la compresiune:1000-1600 kgf/mm

-marcarea se face prin vopsire si poansare

-culorile sunt:rosu-galben-rosu

1.2. Analiza desenului de executie:

Desenul de executie ne arata toate caracteristicile piesei, cat si tratamentele termice ce se aplica piesei. Din punct de vedere constructiv piesa are urmatoarele caracteristici:

- lungimea: 185 mm

- numar tronsoane:4 tronsoane

- diametrul maxim al piesei:

- tolerantele la cote libere vor fi conform SR ISO 2768-95

- tratamentul termic in trepte la 56-60 HRC

-tipuri de suprafete:-plane

-de revolutie

-conice

-cote libere:l=180mm

l=185mm

-cea mai precisa cota:

- poansonul are: rugozitatea generala R =6,3

Rugozitati: R=3,2; R =0,8; R=1,6

-abateri de paralalism,concentriciate,perpendicularitate

1.3. Analiza tehnologicitatii piesei:

Piesa este tehnologica .Cotarea piesei este tehnologica.Pentru a putea fi prelucrata piesa va fi prinsa pentru unele prelucrari in unuversal cu 3 bacuri,iar pentru altele intre varfuri. Piesa nu are pereti subtiri sau diferente mari de diametre care ar duce la fisurare in timpul utilizarii sau prelucrariiPiesa se poate prelucra cu scule standardizate, nu este nevoie de scule speciale. Prelucrarea se poate realiza pe masini unelte cu caracter universal avand in vedere atat numarul de piese de prelucrat cat si configuratia lor.

CAP. 2 MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Elaborarea variantelor tehnologice de prelucrare

VARIANTA I

Semifabricat laminat 65 STAS 3021 - 69

1. Debitarea L=(185)mm;

2. Gaurire

2.1Gaurire

2.2Gaurire

2.3 Strunjire de degrosare T()*(175mm)

2.4 Strunjire de degrosare T() *(60mm)

2.5 Strunjire de degrosare T()

2.6. Strunjire de degrosare T ()

2.7. Strunjire definisare T()

2.8. Strunjire de finisare T()

2.9. Racordare R

2.10. Racordare R

2.11. Filetare 4

2.12.Tesiri 4

2.13.Alezare de finisare

3.CTC intermediar

4.Tratatment termic in trepte

5.CTC intermediar

6.Rectificare

6.1.Rectificare de degrosare T()

6.2.Rectificare de degrosare T()

6.3.Rectificare de degrosare T()*(175mm)

6.4.Rectificare de degrosare T()*(60mm)

6.5.Rectificare de finisare T()*(60mm)

7.CTC final

Varianta II

Semifabricat laminat 65 STAS 3021 - 69

1. Debitarea L=185mm;

2. Gaurire

2.1.Gaurire

2.2.Gaurire

2.3.Racordare R

2.4.Racordare R

2.5.Strunjire de degrosare T()*(175mm)

2.6.Strunjire de degrosare T()*(60mm)

2.7.Strunjire de degrosare T()

2.8.Strunjire de degrosare T()

2.9.Strunjire de finisare T()

2.10. Strunjire de finisare T()

2.11. Filetare 4

2.12.Tesiri 4

3. Alezare de finisare

4. CTC intermediar

5.Tratatment termic in trepte

6.CTC intermediar

7.Rectificare

7.1.Rectificare de degrosare T()

7.2.Rectificare de degrosare T()

7.3.Rectificare de degrosare T()*(175mm)

7.4.Rectificare de degrosare T()*(60mm)

7.5.Rectificare de finisare T()*(60mm)

8.CTC final

Varianta III

Semifabricat laminat 65 STAS 3021 - 69

1. Debitarea L=(185mm);

2. Strunjire

2.1. Strunjire de degrosare T()*(175mm)

2.2. Strunjire de degrosare T() *(60mm)

2.3. Strunjire de degrosare T()

2.4. Strunjire de degrosare T ()

2.5. Strunjire definisare T()

2.6. Strunjire de finisare T()

2.7.Filetare 4

3. Gaurire

3.1.Gaurire

3.2.Gaurire

3.3.Racordare R

3.4.Racordare R

4.Tesiri 4

5.Alezare de finisare

6.CTC intermediar

7.Tratatment termic in trepte

8.CTC intermediar

9..Rectificare

9.1.Rectificare de degrosare T()

9.2.Rectificare de degrosare T()

9.3.Rectificare de degrosare T()*(175mm)

9.4.Rectificare de degrosare T()*(60mm)

9.5.Rectificare de finisare T()*(60mm)

10.CTC final

2.2. Alegerea variantei optime

Varianta optima aleasa este prima varianta. Avem serie mica de fabricatie care justifica folosirea strungului normal; pierderile de material in urma prelucrarii prin aschiere sunt mai mici in comparatie cu alte procedee de prelucrare a piesei; rectificarile facandu-se in urma tratamentului termic se pot corecta astfel eventualele deformari ce pot sa apara in urma tratamentului termic. Am ales aceasta varianta deoarece este cea mai economica; prelucarile operatiile sunt mai putine in aceasta varianta,piesa nu se intoarce doar de cate ori este nevoie, asltfel se economiseste timp iar procesul de prelucrare al piesei este mai scurt.

2.3 Calculul adaosului de prelucrare

Adaosul de prelucrare este un factor foarte important, deoarece influenteaza asupra preciziei de prelucrare, asupra productivitatii si costului prelucrarii.

Prin adaos de prelucrare se intelege statul de material prevazut in vederea prelucrarii unei piese pentru obtinerea formei, dimensiunii si calitatii suprafetelor acesteia.

Se deosebesc adaosuri de prelucrare intermediare si adaosuri de prelucrare totale.

Cele 2 suprafete pentru care se calculeaza adaosul de prelucrare sunt stabilite cu indrumatorul de proiect.Indicele "c"se refera la prelucrarea curenta iar termenii cu indicele "p" se iau corespunzator suprafetei rezultate din prelucrarea precedenta.

Calculul adaosului se face pornind de la cea mai fina prelucrare inspre cea mai grosiera.

In cazul unei piese de revolutie adaosul de prelucrare simetric, tinand seama de toate abaterile, se calculeaza cu relatia:

2.3.1. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafata 1

Operatiile care se realizeaza pe aceasta suprafata sunt: strunjire de degrosare, strunjire de finisare, rectificare de degrosare si rectificare de finisare.

a) Adaosul de prelucrare la rectificarea de finisare

Suprafata rezultata din prelucrarea precedenta este o suprafata rectificata de degrosare in treapta de precizie IT 10.

(distanta de la sectiunea prelucrata la capatul cel mai apropiat al piesei in situatia cea mai defavorabila (din desen)

=92,5*1.5=138.75

=138.75

b)     Adaosul de prelucrare la rectificarea de degrosare

Suprafata rezultata din prelucrarea precedenta este o suprafata strunjita de finisare in treapta de precizie IT 11.

(instalare intre varfuri)

c)    Adaosul de prelucrare la strunjirea de finisare

Suprafata rezultata din prelucrarea precedenta este o suprafata strunjita de degrosare in treapta de precizie IT 12.

(instalare intre varfuri)

d)Adaosul de prelucrare la strunjire de degrosare

Suprafat rezultata din prelucrarea precedenta este o suprafta a unui semifabricat laminat in treapta de precizie IT 12.

(instalare intre varfuri)

2.3.2. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafata 2

Operatiile care se realizeaza pe aceasta suprafata sunt: strunjire de degrosare, strunjire de finisare, rectificare de degrosare

a)Adaosul de prelucrare la rectificarea de degrosare

Suprafata rezultata din prelucrarea precedenta este o suprafata strunjita de finisare in IT 11

b)Adaosul de prelucrare la strunjirea de finisare

Suprafata rezultata din prelucrarea precedenta e o suprafat strunjita de degrosare in IT 12.

c)Adaosul de prelucrare la strunjirea de degrosare

Suprafata rezultata din prelucrarea precedenta este o suprafata debitata.

2.4Calculul dimiensiunilor intermediare ale piesei

Calculul dimensiunilor intermediare ale piesei se face pentru exact cele 2 suprafete la care s-a calculat adaosul de prelucare.

Se calculeaza la fiecare suprafta dimensiunile pe care le ia piesa dupa fiecare prelucrare,deci daca avem 4 prelucrari avem 4 dimensiuni.

Calculul se face incepand de la cea mai fina prelucrare pana la cea mai bruta ajungand in final la dimensiunile semifabricatului.

La semifabricatele standardizate ca dimensiune:laminate,trase,extrudate,se adopta dimensiunea standardizata imediat superioara si se recalculeaza adaosul la prelucrarea cea mai bruta.

Daca semifabricatul este nestandardizata(turnat,forjat),cota semifabricatului ramane cea calculata.

2.4.1.Calculul dimensiunilor intermediare ale piesei pentru suprafata 1

a)Dimensiunile supraftei rectificate de finisare

b)Dimensiunile suprafetei rectificate de degrosare

c)Dimensiunile suprafetei strunjite de finisare

d)Dimensiunile suprafetei strunjite de degrosare

2.4.2.Calculul dimensiunilor intermediare ale piesei pentru suprafata 2

a)Dimensiunile suprafetei rectificate de degrosare

L=185

b)Dimensiunile suprafetei strunjite de finisare

d)Dimensiunile suprafetei strunjite de degrosare

2.5. ALEGEREA SEMIFABRICATULUI

CALCULUL COEFICIENTULUI DE UTILIZARE A MATERIALULUI

2.5.1. Alegerea semifabricatului

Daca se opteaza pentru semifabricat laminat cota calculata se rotunjeste superior la prima dimensiune standardizata.

Daca pe suprafat care dicteaza dimensiunea nu s-a calculat adaosul si dimensiunile intermediare ale piesei,se adopta adaosul si dimiensiunile intermediare aferente prelucrarii de la cele 2 suprafete calculate.Se alege un semifabricat laminat la cald OSC 10 cu diametrul de f 65. Semifabricatul va fi debitat inainte de prelucrare cu ferestrau alternativ la o lungime de .

2.5.2. Calculul coeficientului de utilizare a materialului (C.U.M.)

Coeficientul de utilizare a materialului (C.U.M.) se calculeaza cu urmatoarea relatie:

unde: V_p - volumul piesei finite [mm³]

V_sfL - volumul semifabricatului laminat [mm³]

%

2.6. CALCULUL PARAMETRILOR REGIMULUI DE ASCHIERE

Parametrii regimului de aschiere sunt de obicei urmatorii:

adancimea de aschiere t [mm]

avansul s [mm/rot]

viteza de aschiere v [m/min]; [m/s]

Parametrii regimului de aschiere se determina strict in ordinea

2.6.1. Parametrii regimului de aschiere la operatia de strunjire

a)strunjirea exterioara a tronsonului T()

-cutit de strung.otel rapid STAS 358-67,sectiune dreptunghiulara 1610,durabilitate T=45 min

1.Adancime de aschiere

2.Avansul

(tab.10.7 pag.34 Vlase)

3.Viteza de aschiere

Xv=0.15;yv=0.40;n=1.75;m=0.3;Cv2=32.40;HB=200

K=0.82;K=K=1;K=0.93;K=1.05;K=1

K=0.86

4.Turatia

n=180rot/min =18m/min

b)strunjirea exterioara a tronsonului T()

-cutit de strung din otel rapid STAS 358-67.sectiune dreptunghiulara 85,durabilitate T=35 min

1.Adancimea de aschiere

2.Avansul

(tab.10.7 pag.341 Vlase)

3.Viteza de aschiere

Xv=0.15;yv=0.40;n=1.75;m=0.3;Cv2=32.40;HB=200

K=0.82;K=K=1;K=0.93;K=1.05;K=1

K=0.86(tab.10.29-10.52 pag.377)

4.Turatia

n=180rot/min =18m/min

c)Strunjirea frontala tronsonului T()

-cutit de strung din otel rapid STAS 358-67.sectiune dreptunghiulara 85,durabilitate T=35 min

1.Adancimea de aschiere

2.Avansul

(tab.10.7 pag.341 Vlase)

3.Viteza de aschiere

Xv=0.15;yv=0.40;n=1.75;m=0.3;Cv2=32.40;HB=200

K=0.82;K=K=1;K=0.93;K=1.05;K=1

K=0.86(tab.10.29-10.52 pag.377)

4.Turatia

n=180rot/min =18m/min

d)Strunjirea frontala de finisare a tronsonului T()

-cutit de strung din otel rapid STAS 358-67.sectiune dreptunghiulara 85,durabilitate T=35 min

1.Adancimea de aschiere

2.Avansul

C=0.0909;R=1.6;;e=0.528;r=0.09(tab 10.26 pag.357 Vlase)

3.Viteza de aschiere

Xv=0.25;yv=0.25;n=1.75;m=0.50;Cv2=52.5;HB=200

K=0.82;K=K=1;K=0.93;K=1.05;K=1

K=0.87(tab.10.29-10.52 pag.377)

4.Turatia

n=250rot/min =124.34m/min

e)Strunjirea frontala de finisare a tronsonului T()

-cutit de strung din otel rapid STAS 358-67.sectiune dreptunghiulara 85,durabilitate T=35 min

1.Adancimea de aschiere

2.Avansul

C=0.0909;R=1.6;;e=0.528;r=0.09(tab 10.26 pag.357 Vlase)

3.Viteza de aschiere

4.Turatia

2.6.2. Parametrii regimului de aschiere la operatia de rectificare

a)rectificare de degrosare frontala T()

disc abraziv:diametrul discului=60mm

DurabilitateT=5mm (tab.9.147 pag.84 Vlase)

-adancimea de aschiere

t=0.01..0.025mm/cursa

-avansul

S=0.025../c.d

b)rectificare de degrosare frontala T()

-disc abraziv d=30mm

T=2.5min (tab.9.147 pag 184 Vlase)

-adancime de aschiere

t=0.01..0.025mm

-avansul

S=0.0035 mm/rot

c)rectificare de degrosare T()

-disc abraziv d=60mm

T=5min

-avansul longitudinal

s=(0.3..0.7)B

B=latimea discului abraziv

d)rectificare de finisare T()

-disc abraziv T=20min

-avansul

S=(0.3.0.7)B

2.7. CALCULUL NORMEI DE TIMP SI A NORMEI DE PRODUCTIE

La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica se urmareste realizarea unor consumuri minime de timp, atat pentru fiecare operatie in parte cat si pentru intreg procesul tehnologic. Ca unitate de masura pentru munca depusa la realizarea unei piese serveste norma de munca. Norma de munca se poate determina ca norma de timp sau norma de productie.

Norma de timp N_t reprezinta timpul necesar executarii unei lucrari sau operatii de catre unul sau mai multi muncitori, in anumite conditii tehnico - organizatorice. Intre norma de timp si norma de productie exista relatia:

In industria constructiilor de masini, ca indice de baza se foloseste norma de timp. Norma de timp pentru operatia de prelucrare a unei piese se calculeaza cu formula:

unde: - timp de pregatire - incheiere. Se acorda odata pentru toata operatia si pe intreg lotul [min]

n - numarul pieselor din lot [buc]

- timpul operativ in care are loc modificarea piesei

unde: - timp de baza

- timp ajutator

- timpul de deservire a locului de munca

unde: - timp de deservire tehnica

- timp de deservire organizatorica

- timpul de intreruperi reglementare

unde: - timp de odihna si necesitati firesti

Relatia normei de timp devine:

Timpul de baza la prelucrarea prin aschiere pe masini - unelte se exprima cu relatia:

unde: L - lungimea tehnologica [mm]

l₁ - lungimea de apropiere a sculei [mm]

l - lungimea suprafetei de prelucrare [mm]

l₂ - lungimea de depasire a sculei [mm]

n - turatia [rot/min]

s - avansul [mm/rot]

i - numarul de treceri

Pentru operatia de strunjire exterioara:

A.CALCULUL NORMEI DE PRODUCTIE PENTRU STRUNJIRE

2.7.1. Strunjire de degrosare ()

=0.31min

(tab.12.35 pag.366 Vlase)

;

2.7.2. Strunjire de degrosare T()

=0.31min

(tab.12.35 pag.366 Vlase)

;

2.7.3. Strunjire frontala de degrosare

(tab.12.35 pag.366 Vlase)

;

2.7.4.Strunjire de degrosare

(tab.12.35 pag.366 Vlase)

;

2.7.5.Strunjire de finisare

2.7.6.Strunjire de finisare

B.CALCULUL NORMEI DE TIMP LA RECTIFICARE

2.7.1.Rectificare de degrosare

2.7.2.Rectificare de degrosare

2.7.3.Rectificare de degrosare ()

2.7.4.Rectificare de degrosare T()

2.7.5.Rectificare de finisare T()

Calculul normei de productie:

2.8. CALCULUL PRETULUI DE LIVRARE A PIESEI

Normele de timp se iau cele 2 calculata iar pentru celalalte abateri se adopta.

Retributie orara:6.25RON/h

Pret unitar:1620RON/kg

2.8.1. Cheltuieli cu materiale si materii prime

unde: M_sf - masa semifabricatului, [kg]

P_u - pretul unitar, [RON/kg].

2.8.2. Cheltuieli cu salarii

2.8.3. Cota de asigurari sociale

2.8.4. Asigurarile de sanatate

2.8.5. Contributia la fondul de somaj

2.8.6 Cheltuieli cu munca vie

2.8.7 Cheltuieli directe

7.10. Cheltuieli comune ale sectiei

7.11. Costul de sectie

7.12. Cheltuieli generale ale intreprinderii

7.13. Cost de uzina

7.14. Profitul

7.15. Pretul de productie

7.16. Pretul de livrare al piesei

2.9. PLANE DE OPERATII

Planul de operatii este un tabel sistematizat care intocmeste separat pentru operatiile de strunjire care cuprinde urmatoarele date:

denumirea piesei;

schita piesei;

denumirea operatiei;

materialul piesei;

masa semifabricatului;

masina unealta pe care se prelucreaza semifabricatul;

data intocmirii planului de operatii;

numele proiectantului piesei;

semnatura proiectantului piesei;

timpul de pregatire incheiere, [min];

timpul unitar, [min];

norma de timp, [min];

numarul fazei;

succesiunea fazelor;

dispozitive, scule, verificatoare, accesorii;

turatia, [rot/min];

viteza de aschiere, [mm/min];

avansul, [mm/rot];

adancimea de aschiere, [mm];

numarul de treceri.

3. NORME DE PROTECTIA MUNCII LA

PRELUCRARILE PRIN ASCHIERE

Instructajul de tehnica securitatii muncii trebuie sa atinga urmatoarele probleme:

importanta insusirii normelor de tehnica securitatii muncii;

respectarea disciplinei de munca;

respectarea regulilor de circulatie in uzina;

interzicerea stationarii sau trecerea pe sub sarcinile podurilor rulante;

pericolul pe care-l reprezinta fumatul si focul deschis la locul de munca;

importanta folosirii in timpul lucrului a echipamentului de munca si protectie;

interzicerea aglomerarii locurilor de munca si a cailor de acces cu materii prime si materiale;

notiuni de acordare a primului ajutor in caz de accidente;

notiuni generale despre prevenirea si stingerea incendiilor;

muncitorul care efectueaza operatiile prin aschiere trebuie sa aiba calificarea corespunzatoare;

muncitorul trebuie sa aiba urmatorul echipament de protectie: salopeta (cu manecile stranse pentru a se evita prinderea acestora de catre masina in timpul functionarii), ochelari de protectie (impotriva aschiilor);

in timpul prelucrarii masina unealta va avea pusa aparatoarea de protectie pentru a evita imprastierea aschiilor si accidentarea muncitorului;

in timpul manipularii masinilor de prelucrare prin aschiere muncitorul va sta pe un gratar de lemn pentru evitarea accidentelor prin electrocutare;

prinderea piesei si a sculei se va face numai cand masina unealta este oprita;

muncitorul trebuie sa urmareasca gradul de uzura a sculelor aschietoare, sa le ascuteasca sau sa le inlocuiasca daca este cazul, deoarece uzura sculei influenteaza precizia de prelucrare;

interzicerea curatirii si ungerii masinilor unelte in timpul functionarii lor;

iluminatul trebuie sa fie corespunzator;

la sfarsitul fiecarei zile de munca, muncitorul va curata masina si locul de munca;

BIBLIOGRAFIE

1. Butnar, L. Tehnologia fabricarii utilajelor. Curs.

2. Cotetiu, R. Organe de masini, vol. I, Editura ISO, Baia Mare, 1999

3. Draghici, G. Tehnologia constructiilor de masini. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

4. 4, G.S. Indrumator pentru ateliere mecanice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1978

5. Picos, C., s.a. Normarea tehnica pentru prelucrarile prin aschiere, vol. II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979

6. Picos, C., s.a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanica prin aschiere, vol. I, Editura Universitas, Chisinau, 1992

7. Vlase, s.a. Regimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norma de timp, vol. I - II, Bucuresti, Editura Tehnica, 1983

STAS - uri in vigoare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 1457
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved