Anomaliile clasice gasite pe marile piete financiare

Anomaliile clasice gasite pe marile piete financiare

Anomaliile bursiere sunt un ansamblu de fenomene care pun sub semnul indoielii teoria pietelor eficiente.

1. Efectul de talie

Talia unei companii listate la bursa, reprezentata de capitalizarea bursiera a acestei companii, se calculeaza ca si produs intre valoarea de piata a unei actiuni la un moment dat de inmultit cu numarul de actiuni aflate in circulatie la acel moment.

Existenta efectului de talie este scoasa in evidenta pe cele trei mari piete americane: NYSE, AMEX si NASDAQ, dar si pe piata franceza.

2. Efectul P.E.R.

Titulurile cu un P.E.R. ridicat sunt percepute de catre investitori ca mult mai rentabile decat cele cu un P.E.R. scazut.Mai multe cercetari contrazic aceasta perceptie demonstrand ca titlurile cu P.E.R. scazut (stocks "value") sunt mai performante ca cele cu P.E.R. ridicat (stocks "growth").Aceasta anomalie a fost scoasa in evidenta pentru prima data de Nicholson (1960), dar a devenit cu adevarat cunoscuta in urma studiului realizat de Basu (1977).

3. Efectul book-to-market

Indicatorul book to market, foarte des utilizat in analiza fundamentala si cea financiara, se calculeaza ca raport intre valoarea contabila a unei actiuni si valoarea de piata a aceleasi actiuni.Valoarea contabila a unei actiuni se obtine prin impartirea totalului capitalurilor proprii ale companiei la numarul de actiuni in circulatie ale acesteia.

In legatura cu nivelul acestor indicatori, s-au facut urmatoarele aprecieri (mai ales in legatura cu book to market-ul): o companie care inregistreaza un nivel supraunitar al acestui indicator este una considerata ca avand o actiune subevaluata (valoare de piata a acelei actiuni poate sa creasca cel putin pana la nivelul valorii contabile).Tendinta generala pe o piata in crestere este ca acest indicator sa aiba o tendinta de scadere.Pe de alta parte, o companie care inregistreaza un nivel subunitar al acestui indicator este considerata a avea o actiune supraevaluata.

4. Efecte sezoniere

Rentabilitatile inregistrate in zilele de luni sunt in medie mai mici decat cele inregistrate in celelalte zile ale saptamanii.Aceasta anomalie cunoscuta sub denumirea de efectul zilei de luni sau efectul de week-end a fost pe rand evidentiata de studiile realizate de Cross (1973), French (1980) sau Gibbons si Hess (1981).

Pe langa efectul zilei de luni s-au mai gasit si alte zile in decursul unui an in care rentabilitatile sunt anormal de mari.Este vorba de efectul zilei de sarbatoare, efectul ultimei zile din luna, precum si al primei zile de dupa vacanta.

O anomalie sezoniera deosebit de populara este efectul lunii ianuarie.Studiind stabilitatea efectului de talie, de la o luna la alta, Keim (1983) a constatat ca acest efect se concentreaza in luna ianuarie si mai exact in primele zile.Conform lui Roll (1983), efectul de talie este pronuntat in ultima zi din luna decembrie si in primele patru zile din luna ianuarie.Una din explicatiile avansate ale acestei anomalii este de ordin fiscal.

Alte anomalii gasite pe marile piete sunt:

o       efectul de pret

o       efectul societatii neglijate

o       efectul de levier