MEDIUL EUROPEAN AL AFACERILOR

MEDIUL EUROPEAN AL AFACERILOR

COMPONENTELE MEDIULUI DE AFACERI EUROPEAN

Mediul de afaceri in general reprezinta un ansablu de factori ce afecteaza abilitatea de a dezvolta si mentine relatii si tranzactii de succes cu consumatorii ei.

Mai mult, mediul de afaceri european se refera la conditiile in care firmele europene opereaza, implicand un mare numar de forte care creioneaza acest mediu, si pe baza carora companiile isi fundamenteaza strategia, tacticile si activitatile de zi cu zi.

Analiza mediului de afaceri incepe de obicei cu investigarea acelor factori de macromediu si micromediu sau influente care au o mai mare sau mai mica influenta asupra capacitatii organizatiei de a se pozitiona pe piata. Scopul este de a oferi o imagine clara asupra mediului pentru o dezvoltare strategica si de a sintetiza informatiile diverse (important este si modul in care ele sunt prelucrate si interpretate). O astfel de analiza este prezentata mai jos:

Dupa cum se poate observa acesti factori pot include aspecte politice, economice, culturale, religioase si ligvistice.

Mediul extern cuprinde: mediul politic; mediul cultural si social; legislatia nationala si comunitara; impactul globalizarii; fazele ciclului economic in tara respectiva, respectiv UE; structura pietei; modificarea tehnologiilor informationale si de comunicatii; uniunea economica si monetara.

Mediul intern cuprinde: patronatul; sursele de finantare; marimea firmei; structura organizatorica; managementul; politica de resurse umane.

Forta fiecarei componente si modul in care interactioneaza unele cu altele variaza de la tara la tara. Astfel, si comportamentul firmelor va trebui sa se adapteze conditiilor specifice. Caracteristicile individuale ale fiecarei afaceri, cum ar fi patronatul, abilitatea managementului, politica de resurse umane etc., va particulariza si succesul fiecarei firme.

2. EVALUAREA MEDIULUI DE AFACERI EUROPEAN

In evaluarea mediului de afaceri este folosita asa numita tehnica PESTLE:

Factorii politici care influenteaza mediul de afaceri;

Factorii economici;

Factorii sociologici;

Influentele tehnologice;

Factorii legali;

Chestiuni legate de mediul inconjurator, etica in afaceri etc.

FACTORII POLITICII

Credintele politice ale guvernelor si politicile prin care ele si le pun in aplicare au un impact major asupra mediului european al afacerilor. Ele se reflecta mai ales in politicile economice, mai ales cele care vizeaza cresterea economica. Dar si alte politici au efecte majore asupra climatului economic.

Un alt aspect se refera la faptul ca, in situatii de somaj ridicat sau in contextul altor probleme sociale grave, europenii cauta vinovati. Uneori se considera ca politica din domeniul imigrarii pe care o practica acel stat este la baza acestor probleme (au devenit tinte pentru miscari de protest sau chiar acte de violenta - minoritatea turca in Germania, imigrantii din Africa de Nord in Franta etc.).

In afara de aspectele morale ale discriminarii rasiale si religioase, o astfel de politica impiedica functionarea pietei unice care promoveaza libera circulatie a fortei de munca si a capitalului si oportunitati egale pentru toti. Sudul Frantei, ca si alte zone, este dependent de agricultura si turism, astfel ca potentialii investitori pot evita aceste zone, avand temeri legate de problemele care pot aparea in cazul unor activitati in aceste zone.

FACTORII ECONOMICI

Politicile economice pe care le promoveaza guvernele au o influenta evidenta aspura mediului in care activeaza firmele. De la semnarea Tratatului de la Maastricht, politica economica a UE s-a concentrat pe adoptarea monedei unice. In acest sens s-a incercat indeplinirea criteriilor de convergenta - deficitul bugetar (nu mai mult de 3% din PIB) si datoria publica (nu mai mult de 60% din PIB). Este de mentionat, in acest sens, controlul ratei inflatiei prin politicile Bancilor centrale si controlul ratei dobanzii pentru eliminarea riscului de a aparea diferente intre tari, factori destabilizatori pentru politica monetara comuna.

Un alt aspect se refera la capacitatea tarilor de a sincroniza fazele ciclului economic (mai ales, de a-l face convergent cu cel al economiei germane - economie de referinta). Se poate observa, analizand variatia diferentei dintre PIB real si cel potential ca in perioada 1985-1999, a crescut convergenta dintre ciclul economic francez si german, iar cel britanic a fost divergent.

Odata cu instaurarea Uniunii Economice si Monetare, cu o Banca Centrala Europeana independenta politic, politica monetara a devenit atributul exclusiv al acesteia, avand posibilitatea sa manevreze rata dobanzii si oferta de moneda pentru a atinge anumite obiective, cum ar fi stabilitatea monetara. Datorita decalajelor dintre zone, efectele unei variatii ale ratei dobanzii ar trebui contrabalansate de o flexibilitate a pietei fortei de munca care, desi statuata prin tratatele comunitare, in realitate este destul de limitata (datorita interventiei statelor, a unor restrictii, dar si a unor diferente culturale si lingvistice).

FACTORII SOCIOLOGICI

Prin cultura se poate intelege ansamblul valorilor, atitudinilor, conventiilor sociale etc. ale unei natiuni. Ele sunt transmise din generatie in generatie, mai ales prin intermediul familiei. Din ce in ce mai mult, ea este modificata de catre sistemul de educatie, de media, de anturaj etc. Fara indoiala ca diferentele culturale contribuie la diversitatea oamenilor care locuiesc in Europa, ceea ce inseamna o mai mare complexitate, dar si avantajul unei experiente tot mai bogate.

Totusi, diferentele culturale inseamna si crearea unor bariere, cu implicatii deosebite asupra afacerilor europene, care, daca vor sa reuseasca in afara pietei interne, trebuie sa tina cont de ele.

In UE exista 13 limbi oficiale si alte 35 de limbi locale. Situatia este si mai complexa in contextul celor 25 de tari membre. Limba defineste un grup de persoane si il face distinct fata de altele, implicand totodata cultura, cunostintele mostenite, credintele, termeni de referinta si un mod specific de a gandi.

Diferentele sunt partial lingvistice, partial culturale. Capacitatea unei persoane de a vorbi doua sau mai multe limbi este importanta deoarece:

da posibilitatea sa negociezi cu un partener in limba lui - ceea ce creeaza o impresie buna;

evita discutiile in secret intre partenerii de negocieri pe parcursul acestora;

exista un avantaj competitiv fata de cei care nu cunosc aceasta limba.

Un element generat de comunicarea la nivel global este folosirea limbii engleze si introducerea de termeni din aceasta in diferite limbi datorita: internetului, folosirii computerului, a filmelor americane, a programelor prin satelit. Unii au devenit ingrijorati de pericol: Franta, Germania, Spania si Rusia, si au si luat masuri in consecinta.

In tarile traditional catolice din Europa (Irlanda, Italia, Polonia si Spania), impactul structurilor bisericesti asupra societatii si asupra afacerilor este foarte important (de exemplu, controlul asupra vanzarii anticonceptionalelor in Irlanda). In Polonia, biserica catolica are un rol vital chiar si pe scena politica, toate partidele aderand la valorile crestine. In Italia de Sud, biserica a fost, traditional, o forta de lupta impotriva mafiei, stimuland reforma economica a unei zone preponderent agrare, primirea de fonduri prin FEOGA etc.). Si in Spania, biserica catolica are un rol enorm in cultura si societate.

Desi in tarile nordice biserica protestanta nu are, in general, aceeasi influenta si traditie ca cea catolica in sudul Europei, exista totusi o oarecare influenta asupra modului de a face afaceri. Trebuie tinut cont de aceste aspecte pentru ca necunoasterea lor poate crea probleme.

Firmele trebuie sa fie constiente ca extinderea Uniunii inseamna o piata cu cetateni care apartin tot mai multor religii. Creste semnificativ si numarul celor care apartin altor religii, care trebuie luati in considerare.

FACTORII TEHNOLOGICI

Evident ca tehnologia are un impact major asupra mediului de afaceri, mai ales tehnologia informationala. Este greu sa ne imaginam viata de zi cu zi fara tehnologiile informationale: de la pilotul automat pana la sistemele automate de control al traficului in orasele mari, de la robotii industriali pana la liniile automate de asamblare, pietele financiare, valutare si bursiere, comertul electronic, e-banking-ul, e-mailul etc.

Conceptul poate fi luat in calcul nu numai ca produs final - output, ci si ca input. Bill Gates considera ca Internetul va actiona ca un market-maker, aducand la un loc cumparatorii si vanzatorii, cu minimum de frictiuni, nu numai pentru bunuri si servicii, ci si pentru forta de munca. De fapt, ne apropiem tot mai mult de piata cu concurenta perfecta (transparenta, atomicitate a cererii si ofertei, omogenitatea produselor etc.).

In 1994, UE a formulat prima strategie in domeniul societatii informationale, care propunea crearea de retele la nivel european, utilizarea tehnologiilor informationale, cresterea gradului de constientizare a importantei acestui domeniu.

In decembrie 1997, Comisia a publicat Cartea Verde a convergentei telecomunicatiilor, a sectorului media si tehnologiei informatiei. A fost intarita protectia proprietatii intelectuale, mai ales in ceea ce priveste serviciile on-line, internetul, CD-ROM-urile etc.

FACTORII LEGALI

Sistemele legale pot varia semnificativ de la tara la tara, atat in ceea ce priveste continutul, cat si modul in care legile sunt interpretate.

La o extrema, pot fi mentionate tarile din fostul bloc comunist, care, din 1990, au dezvoltat un sistem legal care sa fundamenteze proprietatea privata, existenta firmelor cu capital de stat sau privat, capacitatea lor de a angaja si concedia forta de munca, de a se angaja in contracte comerciale, de a cumpara, detine si vinde bunuri etc.

La cealalta extrema, in UE, legislatia comunitara se aplica la toate tarile membre si stabileste elementele unui cadru legal comun, desi, la nivel national, fiecare tara are propriile legi (Tratatul de la Roma - 1957, Actul Unic European - 1987, Maastricht - 1993, Amsterdam - 1998, regulamentele, directivele, avizele, hotararile Curtii de Justitie etc.). Odata cu desavirsirea uniunii politice, adoptarea Constitutiei Europene, diferentele dintre sistemele legale nationale tind sa se diminueze. Sistemul legal al UE se bazeaza pe dreptul civil, cu reguli si reglementari detaliate care sunt strict interpretate.

Principalele influente ale sistemului legal asupra afacerilor se refera la impactul asupra mixului de marketing (produs, pret, promovare, distributie) si la legile care reglementeaza concurenta.

Guvernele nationale urmaresc prin legislatie sa impiedice crearea de monopoluri sau carteluri private care sa impiedice intrarea altor firme pe piata. Acest lucru nu le impiedica, insa, sa lase sa functioneze monopoluri publice pe care sa le subventioneze masiv (Franta - Credit Lyonnais).

2.6. MEDIUL INCONJURATOR SI ETICA IN AFACERI

Trebuie mentionata constientizarea, la nivel comunitar, a pericolului generat de procesul de incalzire globala, care duce fie la modificarea comportamentului clientilor, fie la masuri legislative ale UE (de exemplu, UE a sustinut includerea in preturile bunurilor si serviciilor a costurilor implicate de poluare, mai ales in cazul anumitor industrii). Totusi, Comisia insista ca acestea sa nu reprezinte o forma de bariera neoficiala in calea comertului - altereaza piata unica

Etica nu reprezinta in ca un subiect de importanta majora pe agenda UE. Totusi, discutii legate de salarizarea managerilor, de avantajele unor salariati etc. sunt privite cu interes si tind sa ocupe un loc din ce in ce mai important.