INFUENTA CONDITIILOR CLIMATICE SI AGROTEHNICE ASUPRA CALITATII SI COMPORTARII LA PASTRAREA MATERIEI PRIME

INFUENTA CONDITIILOR CLIMATICE SI AGROTEHNICE ASUPRA CALITATII SI COMPORTARII LA PASTRAREA MATERIEI PRIME

Asupra acestor aspecte un rol deosebit il au factorii:

climatici;

pedologici;

agrotehnici

Factorii climatici sunt reprezentati de:

temperatura;

lumina;

precipiatatii

Factorii pedologici:

compozitia chimica a solului (starea de aprovizionare a solului + compozitia chimica);

textura;

structura;

pH, etc.

Factorii agrotehnici

ingrasaminte;

sistemul de intretinere a solului;

irigatiile;

ierbicidarea;

folosirea substantelor stimulatoare;

lucrari de intretinere

Factorii mentionati trebuie asigurati la nivelul optim in functie de specie, soi, zona de cultura, sistem de cultura, etc..

Ei actioneaza asupra celor doua componente ce alcatuiesc metabolismul plantelor: asimilatia si dezasimilatia. Acest fapt se reflecta in insusirile morfologice, biochimice si in capacitatea de pastrare a organelor comestibile.

Cunoasterea rolului acestor factori si a posibilitatilor de dirijare a lor in vederea realizarii unor legume de calitate superioara si cu o buna capacitate de pastrare prezinta o importanta deosebita.

Factorii climatici

Temperatura influenteaza procesele fiziologice din plante, si anume:

absorbtia apei si a substantelor minerale;

fotosinteza;

respiratia;

transpiratia;

activitatea enzimatica.

Infuenta temperaturii se exercita in tot timpul cresterii si dezvoltarii legumelor (partilor comestibile), manifestandu-se aupra diviziunii si cresterii celulelor si acumularii substantelor nutritive.

Temperaturile mai ridicate (aproape de cele optime) in faza de maturare a produselor, determina acumularea unui continut mai mare de zahar si mai mic de acizi organici, ceea ce determina o maturare mai avansata (rapida).

In conditii optime de temperatura din perioada de vegetatie legumele au dimensiuni mai mari, sunt mai putin acide, un continut mai mare de zahar, maturitatea de consum este mai avansata.

De asemenea, diferentele de temperatura intre zi si noapte (amplitudinile) nu trebuie sa fie prea mari.

Materiile prime legumicole cu capacitate de pastrare indelungata rezista mai bine daca provin dintr-o zona cu conditii de temperatura moderata.

Precipitatiile

Asa cum s-a prezentat in capitolul anterior, apa este element de baza in constitutia celulelor si tesuturilor vegetale, participa la toate procesele biochimice, la absortia si vehicularea substantelor minerale in corpul plantelor, la circulatia substantelor organice.

Insuficienta apei din sol determina incetinirea cresterii plantei si respectiv a organelor comestibile, diminuarea calitatii acestora prin:

reducerea dimensiunilor;

impiedicarea formarii de metaboliti;

schimbarea raportului intre constituentii chimici;

lemnificarea tesuturilor;

schimbarea gustului (mai intens: varza, ceapa, plante aromatice etc.)

Scaderea sub anumite limite a cantitatii de apa din sol ( spre coeficientul de ofilire), duce la:

ofilirea partilor verzi;

caderea florilor, fructelor;

uscarea plantelor (in functie de nivelul la care se ajunge spre coeficientul de ofilire);

sinteza pigmentilor autocianici (coloratii mai intense a organelor comestibile);

franeaza absortia Ca din sol.

Alternanta de seceta prelungita cu perioade de ploi si temperaturi ridicate determina scaderea calitatii si inlaturarea acestor organe comestibile de la prelucrare, consum si pastrare: cartof, morcov, ridichi, tomate;

Actiunea combinata a caldurii cu seceta determina brumificarea marginilor frunzelor (frunzoase).

Ploile abundente, cand sunt insotite de temperaturi ridicate produc cavitati interne sau crapaturi in special la fructe, excesul de umiditate determina cresterea in volum a celulelor si ca urmare presiunea interna care ia nastere poate fi mai mare decat elasticitatea tesuturilor externe, determinand craparea acestora (tomate, morcovi, etc.).

Precipitatiile abundente care preced recoltarea legumelor, in special a fructelor, au un efect daunator asupra calitatii si capacitatilor de pastrare prin cresterea, in principal a continutului lor in apa.

Roua de dimineata are efecte nefavorabile asupra calitatii produselor legumicole prin fenomenul de ,,transudatie", se altereaza foarte repede, in special legumele frunze.

Lumina

Influenteaza pozitiv desfasurarea proceselor fiziologice favorizand:

cresterea viguroasa;

rodirea corespunzatoare;

un continut mai mare de zahar si acid ascorbic ( continutul in zahar scade de la exterior la interior -organe comestibile (varza, salata);

organe comestibile mai intens colorate;

organe comestibile mai sanatoase.

In lipsa de lumina organele vegetative (frunze) sunt mai alungite, mai putin colorate, scazand calitatea si capacitatea de pastrare.

Lipsa de lumina, pe o anumita perioada de timp, favorizeaza formarea unor organe comestibile de buna calitate, conferindu-le fragezime, suculenta, gust mai placut. Este o masura specifica, ce se aplica in tehnologia obtinerii acestor organe sau parti de organe comestibile, la legumele de la care se consuma petiolii frunzelor (revent, cardon, mangold, fenicul), frunze etiolate (andive, cicoare), tulpini etiolate (praz), primordii de inflorescenta (conopida), lastari etolati (sparanghel).

Factorii pedologici

Solul actioneaza asupra productiei si calitatii acesteia prin:

compozitia chimica;

reactia solului (pH);

textura;

structura;

gradul de aeratie;

temperatura

umiditate

Pentru a obtine productii corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ, cu capacitate buna de pastrare si prelucrare, plantele legumicole trebuie cultivate pe cele mai bune soluri sub toate aspectele.

Compozitia chimica a solului prin elementele existente intr-o anumita cantitate si proportiile intre ele influenteaza productia (cantitatea de legume), calitatea legumelor si capacitatea de pastrare a acestora.

Azotul absorbit de plante se asimileaza rapid determinand cresterea continutului in azot proteic.Continutul ridicat de azot in sol determina:

micsorarea fertilitatii structo-texturale a legumelor;

diminuarea continutului in zahar si vitamine;

cresterea continutului in acizi organici;

prelungirea perioadei de vegetatie;

cresterea dimensiunilor celulelor;

cresterea intensitatii respiratiei;

cresterea continutului in pigmenti clorofilieni;

franarea sintezei autocianilor;

scaderea rezistentei la agenti patogen si daunatori.

Ca atare legumele (fructele) cu un continut ridicat in azot au o capacitate slaba de pastrare.

Fosforul are un rol deosebit in metabolismul plastic si energetic al plantelor intrand in compozitia acidului adenozin-trifosforic (ATF) si apoi in compozitia heterofosfatilor, nucleoprotidelor, fosfoprotidelor.

Are influenta asupra procesului de fructificare insa influenta asupra calitatii si capacitatii de pastrare este minima.

Potasiul determina cresterea fermitatii structo-texturale, sporirea continutului in zahar, intensificarea coloratiei, creste aciditatea organelor comestibile, apar mai putine boli fiziologice si creste rezistenta la putrezire.

Actioneaza mai favorabil asupra calitatii legumelor si a capacitatii de pastrare cand se realizeaza, prin fertilizare, un echilibru intre potasiu, azot si fosfor.

Microelementele influenteaza activitatea enzimatica, intra in compozitia vitaminelor, hormonilor, altor substante ce participa la reglarea unor procese vitale.

Cantitatea si calitatea productiei cresc sub influenta microelementelor, sporind continutul in zaharuri, substante proteice, grasimi, vitamine, etc.

Reactia solului (pH) modifica acesibilitatea elmentelor minerale pentru plante si prin aceasta influenteaza compozitia chimica si calitatea legumelor.

Textura si structura solului. Pe solurile mijlocii, bine aerate si suficient de bine aprovizionate cu elemente minerale, se obtin productii superioare cantitativ, calitativ si cu capacitate mult mai mare de pastrare, in comparatie cu cele obtinute pe solurile usoare.

Pe soluri usoare (nisipoase) se obtin productii mai timpurii destinate in special consumului in stare proaspata, fiind o posibilitate practica de a obtine legume in mod esalonat, realizand si consumul esalonat.

Factorii agrotehnici

Toate lucrarile care se aplica culturilor de plante legumicole, au in final rol direct sau indirect in realizarea de productii bune cantitative si calitative. Cele mai importante, cu influente directe sunt:

fertilizarea;

irigarea;

tratamentele fitosanitare;

stimularea cresterii;

dirijarea lastarilor;

stimularea polenizarii

Ingrasamintele chimice si amendamentele influenteaza cresterea si maturarea, compozitia chimica, capacitatea de pastrare a legumelor, in functie de doze si momentul aplicarii.

Irigarea trebuie executata cu multa atentie deoarece legumele provenite din parcelele abundent irigate sunt mai sarace in substante solubile si nu realizeaza insusiri gustative caracteristice soiului.

Tratamentele fitosanitare se efectueaza la plante cu scopul prevenirii sau combaterii bolilor si daunatorilor.

Acestea se aplica de regula foliar (extraradicular) sau la sol, intr-un numar variabil de tratamente in functie de momentul aparitiei agentilor patogeni si daunatorilor, de la samanta si pana la formarea organelor comestibile.

Trebuie avut grija sa nu se depaseasca anumite doze pentru a nu ramane reziduri in organele comestibile, peste limitele admise.

In general, produsele aplicate sunt biodegradabile dar folosite necorespunzator pot influenta negativ calitatea legumelor prin continutul ridicat de reziduri, care devin daunatoare organismului uman.

Acest aspect prezinta importanta atat pentru consumul legumelor in stare proaspata, cat si pentru prelucrarea lor industriala, calitatea produselor fiind analizata si din acest punct de vedere, atat pentru valorificarea interna, cat mai ales pentru export.

Deprecierea calitatii legumelor, prin folosirea acestor tratamente se materializeaza si prin unele pete ce pot ramane pe suprafata lor in functie de produsul utilizat, fiind interzisa utilizarea lor cu o perioada de timp ( mai mica decat remanenta lor), inainte de recoltarea produselor.

Exista anumite doze de toleranta, in materia prima, valorile limita fiind stabilite de anumite institutii oficiale, responsabile de sanatatea publica .

Reziduu reprezinta cantitatea de produs chimic utilizat, care se gaseste in interiorul sau exteriorul unor produse alimentare, si se exprima in ,,p.p.m.".

Reziduu neglijabil este un reziduu socotit fara importanta din punct de vedere toxicologic.

Rezidiul neintentionat este un rezidiuu dintr-un produs ca urmare a unor imprejurari fara legatura cu protectia acestui aliment.

Limita practica de reziduri reprezinta cantitatea maxima de reziduri, neintentionat admise intr-un produs alimentar.

Doza zilnica acceptabila reprezinta cantitatea dintr-un produs chimic care poate fi ingerata intr-o zi, fara risc apreciabil, si se exprima in mg de produs chimic pe kg greutate corporala (mg /kg).

Toleranta reprezinta concentratia maxima dintr-un rezidiu care este autorizata in interiorul sau in exteriorul unui produs agricol in stadiul recoltarii, pastrarii, transportului, vanzarii sau prelucrarii, pana (la) in moment consumului, si se exprima in ,,ppm",, iar datele se gasesc in STAS-uri sau Standarde de calitate.

Pentru a reduce pericolul prezentei pesticidelor este indicat sa se foloseasca numai produsele recomandate si avizate, sa se respecte instructiunile de folosire a lor cu privire la doza recomandata, intervalele de remanenta impuse, momentul recoltarii.

Se poate reduce doza de pesticide, ca reziduri prin:

spalarea produselor;

curatirea de coaja (pielita);

fierberea à degradarea pesticidelor;

conservarea à degradarea pesticidelor;

congelarea -influenteaza in mica masura degradarea pesticidelor.

Utilizarea unui numar mare si variat de pesticide au impus necesitatea infiintarii unui numar mare de laboratoare de control a acestor substante remanente.

Regulatorii de crestere ne intereseaza in directia procesului de maturare artificiala sau maturare fortata sau grabirea maturarii.

Maturarea artificiala insumeaza materializarea transformarilor suferite de legume din momentul desprinderii lor de planta si pans la realizarea transformarilor fiziologo-biologice, care fac ca legumele respective sa fie acceptate pentru comercializare si consum fie in stare proaspata, fie divers prelucrate pe cale industriala.

Pentru unele fructe si legume, grabirea aparitiei pe piata necesita schimbarea mediului de crestere si dezvoltare prin sisteme de cultivare, prin soiuri noi si fortarea procesului de maturare.

In cazul procesului de maturare fortata intereseaza: culoarea pielitei; fertilitatea structo-texturala; proprietatile senzoriale (gust, miros, aroma)

Maturarea artificiala se poate realiza numai dupa ce legumele au atins un anumit grad de crestere si dezvoltare specific soiului in cadrul speciei.

Trebuie aplicata in asa fel incat sa nu deprecieze fructele. De exemplu stimularea legarii (fecundarii) fructelor la tomate, in conditii de luminozitate scazuta, efectuata cu substante chimice de sinteza in mod necorespunzator, determina aparitia de goluri in interior, depreciind fructele:

greutatea specifica mica;

prezenta golirilor;

fructe deformate;

fructe fara seminte si placenta slab dezvoltata;

scad componentele chimice -scaderea calitatii fructelor

Alte lucrari agrotehnice cu efect asupra calitatii produselor obtinute sunt:

- pregatirea solului in mod corespunzator permite desfasurarea normala a plantelor;

- respectarea distantelor de infiintare a culturilor in functie de habitasul lor, realizandu-se desimea optims la unitatea de suprafata, cu implicatii asupra nivelului productiilor si calitatea acestora;

- aplicarea corecta a prasilelor mecanice si manuale, care sa nu distruga organele comestibile;

- lucrarile de rarit pentru a asigura spatiul de nutritie corespunzator si o calitate corespunzatoare a organelor comestibile;

- musuroire si bilonarea culturilor pentru impiedicarea iesirii la suprafata a radacinilor si bulbilor inverzandu-se la colet (cartof, morcov, etc);

- masuri de etiolare a partilor comestibile prin musuroire, legarea frunzelor, protejare cu folie de culoare inchisa (cardon, telina de petiol, revent, andive, sparanghel, etc.);

- sustinerea plantelor cu port inalt pentru ca fructele sa nu mai vina in contact cu solul;

- eliminarea fructelor tarate (necorespunzatoare) pentru a nu se consuma inutil harana;

- copilitul, carnitul, defolierea, pentru a favoriza cresterea fructelor si imbunatatirea calitatii lor;

- recoltarea la timp si la momentul potrivit.

Chestionar de autoevaluare

Enumerati factorii care influenteaza calitatea materiilor prime legumicole.

Mentionati si descrieti rolul factorilor climatici asupra calitatii materiilor prime legumicole.

Mentionati si descrieti rolul factorilor pedologici asupra calitatii materiilor prime legumicole.

Mentionati si descrieti rolul factorilor agrotehnici asupra calitatii materiilor prime legumicole.