LUPINUL DULCE

(Lupinus albus)

Importanta economica

Sfarsitul de mileniu a pus in fata cercetarii stiintifice din agricultura revizuirea unor concepte ce au stat la baza elaborarii tehnologiilor intensive bazate cu precadere pe folosirea resurselor energetice fosile, care sunt din ce in ce mai costisitoare si in acelasi timp poluante. In acest context, mai ales in ultimul deceniu, s-a dat o importanta mai mare leguminoaselor anuale si se incearca elaborarea unor tehnologii "durabile' in care efectul de poluare sa fie redus, in conditiile obtinerii unor productii ridicate pe ansamblul asolamentului.

Sub acest aspect, pe solurile acide deficitare in materie organica, au fost intreprinse unele cercetari care au evidentiat comportarea remarcabila a lupinului dulce care, in aceste conditii ecologice, este o sursa multipla de producere a azotului pe cale simbiotica.

Lupinul dulce si-a sporit importanta odata cu crearea soiurilor cu continuturi scazute in alcaloizi, fapt ce a stimulat, in ultimul deceniu si in tara noastra abordarea unor cercetari aprofundate in domeniul tehnologiilor de cultura a acestei specii.

Cercetarile intreprinse pe solul brun luvic de la Livada au evidentiat comportarea excelenta a lupinului alb; in faza experimentala a dat productii de boabe de 2-3 t/ha, depasind mazarea pentru boabe cu sporuri de peste 50%. in acelasi timp s-a evidentiat posibilitatea cultivarii lupinului dulce si in cultura succesiva de vara, dupa orz de toamna, cand intr-o perioada de 75 de zile pana la inceputul infloritului a produs 15-20 t/ha masa verde, care incorporata in sol sub forma de ingrasamant verde, echivaleaza cu o fertilizare organica cu 20 t/ha gunoi de grajd; in urmatorii 2-3 ani culturile postmergatoare exigente fata de azot dau productii economice in conditiile micsorarii semnificative a dozelor de ingrasaminte azotate.

In concluzie, in zona solurilor acide, sarace in humus, lupinul dulce cultivat pentru boabe, inclus intr-un asolament rational si folosit si ca ingrasamant verde, are un rol important in rentabilizarea agriculturii acestei zone, putand asigura in acelasi timp si o cantitate importanta de proteine pentru furajarea animalelor monogastrice.

Soiuri de lupin dulce

Lupinul este o veche planta agricola cunoscuta in Egiptul Antic si in Imperiul Roman.

Plantele de lupin au un continut ridicat in alcaloizi care este toxic pentru animale, motiv pentru care mai intai acesta a fost folosit ca ingrasamant verde in asolament pe terenuri sarace, nisipoase. Totusi, lupinul dulce este o leguminoasa care da rezultate bune in zonele umede si reci, de aceea este considerat o sursa de proteina pentru zonele unde alte plante proteice (soia, mazarea) nu dau rezultate satisfacatoare. Pentru acest motiv s-au dezvoltat lucrari de ameliorare care au avut ca obiective principale crearea de soiuri productive, cu continut scazut in alcaloizi, rezistente la boli si daunatori.

Lupinul este o specie tetraploida (4n=48, x=12) autogama, anuala).

In tara noastra lucrari de ameliorare la aceasta specie au inceput dupa anul 1980 in cadrul Statiunii de Cercetari Agricole Livada si au fost concretizate prin crearea si inregistrarea in anul 1994 a soiului Medi (Minodora Fritea). Este un soi cu un continut scazut in alcaloizi (1,025% din substanta uscata). Productia de boabe poate depasi 3000 kg/ha, cu un continut de peste 40% proteina bruta din substanta uscata, ceea ce inseamna circa 1300 kg/ha proteina.

Tabelul 50

Conditii de aprobare in camp a loturilor semincere de lupin dulce

In ceea ce priveste metodica si tehnica producerii de samanta la lupin, verigile acestui proces sunt aceleasi cu cele prezentate la mazarea furajera de toamna (capitolul 7, subcapitolul 2), insa la lupin se aproba producerea de samanta din a doua generatie la categoria biologica Certificata (C₂). De asemenea, trebuie respectate conditiile de valoare culturala specificate in tabelele 51 si 52; acestea impun o puritate de 99,7% pentru samanta Prebaza si Baza si 98,0% pentru samanta Certificata. Exista unele diferente in ceea ce privesc reglementarile referitoare la conditiile de valoare culturala, nu se admite o impurificare mai mare de 0,3% cu seminte de alte specii la samanta de Prebaza si Baza si 0,5% la samanta Certificata.

Tabelul 51

Conditii de valoare culturala la lupin dulce, la loturile semincere de Prebaza si Baza

Tabelul52

Conditii de valoare culturala la lupin dulce, samanta Certificata

a)

b)

Exigentele lupinului dulce pentru samanta fata de conditiile

ecologice

Lupinul dulce are cerinte moderate fata de clima si sol. Pentru a da productii mari de seminte reclama o suma termica de cea 2300C. Germineaza la temperaturi de 2-3C si in faze timpurii de vegetatie, cand este surprins de temperaturi negative (-2-3C), plantele nu sunt compromise. Are exigente moderate fata de umiditate, pe parcursul cresterii intense a plantelor, consumul mediu zilnic fiind apropiat de 2,5-3,0 mm de apa; aceste consumuri se mentin si pe parcursul infloritului, dar dupa parcurgerea acestei faze consumul de apa se reduce semnificativ. Datorita sistemului radicular profund si bine dezvoltat plantele valorifica bine deopotriva rezerva de apa acumulata pe parcursul sezonului rece, cat si precipitatiile ce cad pe parcursul perioadei de vegetatie.

Fata de sol exigentele lupinului dulce sunt relativ modeste. Se comporta bine si pe soluri acide, cu niveluri pH de 5,5-6,5, al caror continut in fosfor mobil nu depasesc 5 mg/100 g, iar cel in potasiu schimbabil este mai scazut de 12-13 mg/100 g sol. Acest fapt se explica, ca si in cazul altor leguminoase anuale, prin secretiile radicula-re abundente care mobilizeaza cantitati semnificative de elemente si microelemente din forme mai greu accesibile.

Fiind rezistent la cadere si avand pastaile indehiscente, lupinul alb nu este influentat negativ de ploile si de vanturile ce pot surveni in preajma recoltarii.

Biologia infloritului si polenizarea lupinului dulce

Pentru a rasari, lupinul dulce are nevoie de 160-170C; germinatia este epigeica. Plantele incep sa infloreasca dupa o perioada de 75 de zile, iar infloritul se intinde pe un interval de 30-35 de zile.

Florile lupinului alb sunt grupate in raceme dispuse altern si au culoarea alba. Fecundarea este preponderent autogama. Fructul este o pastaie de lungimi variabile, care contine in general, 4-8 boabe. Fiind rezistent la cadere si avand pastaile indeshiscente, recoltarea lupinului alb se poate amana pana la maturitatea integrala a boabelor.

Progrese tehnologice realizate in domeniul producerii semintei

Cercetarile intreprinse in cadrul I.C.A.R.-lui si apoi la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca (Muntean L.) au adus contributii importante cu privirea la precizarea principalilor parametrii tehnologici ai lupinului.

Cele mai aprofundate cercetari in domeniul cunoasterii mai intime a biologiei lupinului dulce si la fundamentarea stiintifica a tehnologiei speciei au fost realizate in cadrul unei remarcabile teze de doctorat, de doamna Sarca Crucita, urmarite pe solul brun luvic de la S.C.D.A. Livada, la care ne vom referi in prezentul capitol.

Zonarea ecologica a lupinului dulce pentru samanta

In Romania solurile acide, sarace in materie organica si deficitare in elemente nutritive si microelemente, ocupa peste 2,3 milioane hectare.

Dintre acestea, lupinul dulce se comporta bine pe soluri al caror pH este cuprins intre 5,5 si 6,5, unde precipitatiile medii multianuale depasesc 600-650 mm, iar temperatura medie anuala nu depaseste 8,0-8,5C.

Asemenea conditii se intalnesc pe areale intinse cu precadere in nord-vestul Campiei Transilvaniei, in estul si vestul zonei centrale a Campiei Transilvaniei, in zona subcarpatica a Moldovei si in zona subcarpatica si colinara situata in nordul Campiei Romane.

Lupinul dulce nu se comporta bine pe soluri bogate in calciu si humus, situate in zonele de campie, unde precipitatiile anuale sunt mai mici de 550 mm, iar temperatura medie anuala este mai mare de 10⁰C.

Locul lupinului dulce in cadrul asolamentului

In general lupinul dulce nu e pretentios fata de plantele premergatoare, putand urma dupa majoritatea culturilor de camp, cu exceptia leguminoaselor anuale si perene.

Cu toate acestea sunt de preferat premergatoare care elibereaza terenul in perioade favorabile pentru lucrarile solului, care asigura rezerve sporite de apa si desfasurarea proceselor microbiologice din sol pana la inceputul sezonului rece.

Dintre acestea cele mai favorabile sunt cerealele de toamna si primavara, plantele anuale furajere care se recolteaza pana la mijlocul toamnei, hibrizii timpurii de porumb pentru boabe.

Sunt mai putin favorabile sfecla de zahar si furajera, cartofii de toamna, hibrizii tardivi de porumb si raigrasul aristat.

Dupa lupinul dulce postmergatoarele cele mai indicate sunt cerealele de toamna si de primavara si unele culturi prasitoare exigente fata de azot.

Lupinul dulce se autosuporta o perioada lunga de timp, dar este de preferat ca, in cadrul asolamentului, sa se cultive un singur an, cand contribuie la reducerea semnificativa a necesarului de ingrasaminte azotate pentru planta premergatoare.

Utilizarea ingrasamintelor

Lupinul dulce produce cantitati importante de azot simbiotic; acest proces se desfasoara pe parcursul intregii perioade de vegetatie, dar mai ales in fazele de crestere intensiva a plantelor pe parcursul infloritului si a fructificarii.

Tabelul 53

Efectul ingrasamintelor chimice asupra productiei lupinului dulce pe solul brun luvic de la Livada

(dupa Sarca Crucita, dupa I. Moga si Maria Schitea, 2000).

Cercetarile intreprinse pe solul brun luvic de la Livada intr-o experienta stationara de lunga durata au relevat slaba reactie a lupinului dulce la fertilizarea cu ingrasaminte fosfatice si potasice, iar folosirea ingrasamintelor azotate nu a condus la sporuri eficiente de productie (tabelul 53)

Pe solurile slab aprovizionate cu fosfor si potasiu (sub 5 mg/100 g sol fosfor mobil si 13 mg/100 g potasiu mobil),aplicarea unor doze moderate(P_40-50 si K_50-60), care sa asigure cel putin 50 ppm fosfor mobil si 120 ppm potasiu schimbabil, are drept efect crearea unor conditii optime pentru nodulatie si deci o dezvoltare abundenta a nodozitatilor si in consecinta obtinerea unor sporuri semnificative de productie.

In conditiile mentionate tratarea semintei cu tulpini selectionate de Rhizobium lupini nu este necesara.

Lucrarile solului

Aratura se executa la adancimi de 20-25 cm cu plugul in agregat cu grapa stelata, in primele zile dupa eliberarea terenului de resturi vegetale. Cand solul este uscat in stratul arabil, aratura se va executa la cateva zile dupa caderea unor precipitatii semnificative. Este de dorit ca in ultima jumatate a toamnei sa se execute o lucrare cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, perpendicular pe directia pe care s-a arat, pentru maruntirea bulgarilor si nivelarea stratului de la suprafata solului.

Patul germinativ se va pregati la desprimavarare cand solul   

s-a zvantat la suprafata; lucrarea se executa cu combinatorul sau cu agregatul de grape cu colti reglabili la care se ataseaza in spate o bara metalica.

Samanta si semanatul

Un rol important in obtinerea unor productii mari de samanta il au conditiile in care se produce procesul de vernalizare; acest proces se desfasoara in optim la temperaturi de 2-3⁰C, care sunt favorabile si pentru inceperea germinatiei semintei, urmate pana la aparitia cotiledoanelor de temperaturi apropiate de 5-6⁰C; in aceste conditii se valorifica in optim si umiditatea din stratul de incorporare al semintei, cand plantele rasar aproape integral, iar procesul de nodulatie se desfasoara in optim, pe radacinile unei plante gasindu-se pana la lg de nodozitati (Sarca Crucita). Cu alte cuvinte epoca optima de semanat se inscrie in primele 10-15 zile dupa desprimavarare; in anii normali aceste conditii se intalnesc in ultima decada a lunii martie sau in primele zile ale lunii aprilie. Cand semanatul se intarzie cu 10-15 zile nivelul productiei poate sa scada cu 50 -60%.

In procesul de semanat un rol important il are suprafata de nutritie, care in cazul lupinului este de 180-220 cm²/planta, cand toate procesele fiziologice, dar mai ales nodulatia are loc in conditii optime.

Acest deziderat se realizeaza cu 50 de plante/m², sau cu 60 s.g./m². Micsorarea spatiului de nutritie, deci marirea densitatii de semanat, reduce in mod drastic nodulatia, iar in conditii mai putin favorabile de umiditate plantele intra in stres hidric. Semanatul se face in randuri distantate, la 60 de cm.

Avand o rasarire epigeica nu se recomanda semanatul la adancimi mai mari de 3 cm.

Lucrarile de intretinere

Un rol important in combatera buruienilor il are lupta integrata, dar folosirea erbicidelor este necesara in toti anii. Buruienile monocotiledonate si unele buruieni dicotoledonate se combat eficient prin folosirea unor erbicide asociate; dintre acestea o buna eficienta are combinatia dintre Treflan 24 CE(3l/ha) + Sencor (0,3-0,5 l/ha) care se aplica preemergent.

Pe parcursul perioadei de vegetatie majoritatea buruienilor dicotiledonate si o buna parte dintre cele monocotiledonate se combat eficient cu erbicidul Pivot₁₀₀L. C, care se aplica in doza de 0,7 l/ha in faza de rozeta incipienta a buruienilor dicotiledonate.

Executarea a 2-3 prasile mecanice la intervale de 15-18 zile este utila pentru combaterea unor buruieni rezistente la erbicide.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Pe parcursul perioadei de vegetatie de regula nu se fac tratamente de combatere a bolilor si a daunatorilor.

Samanta depozitata poate fi atacata de gargarite. Pentru prevenirea atacului se poate face un tratament cu Delicia (30 g/t) in spatii inchise sau cu alte insecticide specifice.

Recoltarea si conditionarea

Recoltarea cu pierderi minime este determinata de o nivelare corespunzatoare a solului, de realizarea unei culturi cu densitate normala si lipsite de buruieni.

Recoltarea se incepe cand umiditatea boabelor se apropie de 16% si se incheie inainte ca aceasta sa coboare sub 12%. in aceste conditii este necesara doar o usoara uscare a boabelor, la soare sau in incaperi aerisite.

Cand, datorita conditiilor climatice nefavorabile, recoltarea se face la umiditati de peste 17% se intampina anumite greutati cauzate de infundarea sitelor.

Samanta recoltata se va procesa cu utilaje specifice, pentru inlaturarea totala a resturilor vegetale si a semintelor de buruieni.