Determinare riguroasa a veniturilor si cheltuielilor unei societati de asigurari - conditie de baza pentru realizarea echilibrului financiar

Determinare riguroasa a veniturilor si cheltuielilor unei societati de asigurari - conditie de baza pentru realizarea echilibrului financiar

Activitatea desfasurata de o societate de asigurari se reflecta, sintetic, in bugetul de venituri si cheltuieli, pe care aceasta il intocmeste anual.

Prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli se urmareste, in primul rand, ca in anul pentru care se intocmeste bugetul, fondul de asigurare, ce se constituie din primele de asigurare, sa permita atat acoperirea tutror cheltuielilor, cat si obtinerea unui anumit profit. Totodata, o societatate de asigurari, atunci cand isi intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli, este necesar sa vegheze ca volumul primelor de asigurare ce urmeaza a fi realizat sa fie stabilit in concordanta cu posibilitatile reale existente in economie, in ceea ce priveste dezvoltarea asigurarilor facultative de bunuri, persoane si raspundere civila. Acest lucru este necesar, deoarece la nivelul optim in ceea ce priveste cuprinderea bunurilor si persoanelor in asigurarile facultative pe care le practica.

Referitor la nivelul cheltuielilor, prin intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli se va urmari ca acesta sa fie stabilit tinandu-se cont atat de nivelul mediu inregistrat intr-o anumita perioada de timp (dupa parerea noastra, minimum 5 ani), de despagubirile si sumele asigurate achitate in anul in curs, cat si de posibilitatile de crestere a acestora, fie ca o consecinta previzibila a unor schimbari in ceea ce priveste frecventa si intensitatea producerii riscurilor, fie ca urmare a extinderii sferei asigurarilor facultative si deci a volumului raspunderii asumate. O atentie deosebita se impune a fi acordata si stabilirii volumului cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare, urmarindu-se in permanenta gasirea de solutii si posibilitati pentru reducerea acestora. Astfel, de exemplu, prin organizarea unui sistem informatic, care sa raspunda cerintelor unei competitii specifice economiei de piata, se poate inregistra o anumita reducere a acestor cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli al unei societati de asigurari poate fi considerat si ca un instrument util in procesul conducerii si controlului activitatii acesteia. Prin intocmirea lui se poate vedea in ce masura in anul respectiv va fi posibila realzarea echilibrului financiar al activitatii societati respective. De asemenea, prin modul de dimensionare prin buget a veniturilor si cheltuielilor se poate actiona in directia cresterii raspunderii conducerii societatii de asigurari in ceea ce priveste gestionarea cat mai buna a tuturor fondurilor pe care si le constituie si pentru respectarea intocmai a disciplinei financiare. In bugetul de venituri si cheltuieli se reflecta - in expresie baneasca - atat calitativ cat si cantitativ, intreaga activitate a societatii de asigurari. Bugetul de venituri si cheltuieli al unei societati de asigurari, ca al oricarei alte societati, are doua parti, respectiv partea de venituri si partea de cheltuieli, si mai multe capitole. In cadrul capitolelor sunt prezentate mai intai veniturile si cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii de asigurare, aproximativ in structura ce apare in primul paragraf al acestui capitol.

In continuare, in bugetul de venituri si cheltuieli, dupa mentionarea veniturilor si a cheltuielilor totale, figureaza rezultatul brut al exercitiului financiar. Acest rezultat se concretizeaza in profit, in cazurile in care veniturile totale depasesc cheltuielile totale, sau in pierdere, cand cheltuielile devanseaza veniturile. De asemenea, in buget sunt nominalizate: cota din profitul brut destinata alimentarii fondului de rezerva; impozitul pe profit cuvenit bugetului de stat; cota din profitul net (cel care ramane dupa deducerea impozitului), care alimenteaza fondul de participare a salariatilor la profit; cota care se vireaza la fondul de dezvoltare; cota care se utilizeaza penru achitarea dividendelor.

Determinarea veniturilor provenite din primele de asigurare se face in mod diferit, dupa forma de realizare a asigurarii (asigurari obligatorii si asigurari facultative).

Stabilirea volumului prielor de asigurare ce urmeaza a se realiza la asigurarea obligatorie de raspundere civila auto se face cu luarea in considerare a mai multor aspecte.

Astfel trebuie avut in vedere faptul ca realizarea asigurarii obligatorii de raspundere civila auto se face numai de catre societatile de asigurari care au fost autorizate de Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare. Ca atare, pot aparea mutatii de la un an la altul in ceea ce priveste volumul primelor de asigurare posibil de realizat, in functie de mai multi factori, cum sunt: numarul societatilor de asigurari autorizate sa realizeze acesta asigurare in anul respectiv; cresterea (descresterea) numarului autovehiculelor dintr-o anumita categorie (avand in vedere diferentierea nivelului primelor de asigurare pe feluri de autovehicule si pe categorii de asigurati) in anul pentru care se intocmeste bugetul, comparativ cu anul in curs si anul precedent; numarul cert al detinatorilor de autovehicule cuprinsi in asigurarea obligatorie de raspundere civila auto care n-au achitat primele de asigurare pana la data elaborarii bugetului de venituri si cheltuieli si datele preliminate pe aceasta linie pana la sfarsitul anului.

Determinarea volumului primelor ce urmeaza a se realiza la diferitele categorii de asigurari facultative se face cu luarea in considerare a unei serii de indicatori, cum sunt:

gradul de cuprindere in asigurarea facultativa a bunurilor si persoanelor, realizat in anul in curs si cel posibil a se realiza in anul pentru care se intocmeste bugetul, tinandu-se seama de potentialul asigurabil, de reteaua de unitati si de numarul persoanelor care se ocupa cu contractarea de asigurari;

volumul primelor de asigurare preliminat a se realiza pe categorii de asigurari in anul in curs, corespunzator obiectivelor si bunurilor existente pe cuprinsul judetului respectiv, care vor putea fi cuprinse in asigurarea facultativa;

particularitatile si conditiile locale, preferentiale populatiei si ale agentilor economici fata de anumite feluri de asigurari de bunuri si persoane;

ponderea asigurarilor facultative de viata cu plata primelor la zi si a celor restante in totalul asigurarilor de viata active;

posibilitatile de crestere a septelului si a productiei agricole pentru anull urmator.

Incasarile din primele de asigurare preliminate pentru anul in curs se determina pe baza realizarilor certe obtinute pana la data cand se intocmeste bugetul, la care se adauga realizarile probabile privind perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

Volumul primelor realizabile la asigurarile facultative se stabileste pe categorii de bunuri si asigurati. Astfel, de exemplu, la culturile agricole si rodul viitor, volumul primelor realizabile se determina inmultind primele medii realizate pe hectar in anul anterior - pe fiecare grupa de culturi - cu suprafetele probabile a se asigura, ce urmeaza a se insamanta in anul viitor. Prima medie pe hectar se obtine prin impartirea primelor incasate in anul anterior la suprafata asigurata.

Volumul primelor realizabile la asigurarile facultative de animale se stabileste inmultind existentul de animale posibil de asigurat (separat pe specii) cu prima medie realizata in anul anterior.

La asigurarile facultative de viata, primele ce se preconizeaza a se realiza in anul urmator se determina avandu-se in vedere suma asigurata la asigurarile active existente la inceputul perioadei, intrarile care au avut loc prin asigurari noi contractate, reactivari si transferuri. Dupa ce se stabileste suma asigurata corespunzatoare asigurarilor expirate, rascumpararilor, deceselor, amortozarilor, transferurilor predate, transformarilor si scutirilor de plata a primelor etc.

Din diferenta dintre primele de asigurare aferente sumei asigurate initial si cele iesite din calculele efectuate, rezulta primele realizabile in perioada respectiva.

In mod relativ asemanator se procedeaza si pentru determinarea volumului primelor realizabile la celelalte categorii de asigurari facultative.

Determinarea volumului cheltuielilor ce se inscriu in buget se realizeaza in mod diferit, dupa cum este vorba de cheltuielile pentru plata despagubirilor si a sumelor asigurate si de cheltuielile privind constituirea si administrarea fondului de asigurare.

Propunerile privind cheltuielile cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate pot fi determinate - daca este vorba de o societate de asigurari care are experienta necesara - tinandu-se cont de media volumului acestora in ultimii 5 ani, precum si de platile preliminate pentru anul care expira.

Despagubirile preliminate pentru anul care expira se stabilesc luand in calcul cheltuielile efective pana la sfarsitul lunii anterioare datei elaborarii bugetului; despagubirile estimate a se inregistra drept cheltueli pentru daunele produse pana la aceeasi data, dar inca neachitate, despagubiri aferente daunelor ce probabil se vor mai produce pana la sfarsitul anului, indiferent daca o parte din aceste despagubiri se vor plati efectiv in anul urmator.

La stabilirea pagubelor ce eventual se vor mai produce pana la sfarsitul anului in curs, se va tine seama de media daunelor produse in aceeasi perioada din anii anteriori.

Toate aceste calcule se fac pe categorii de asigurati, pe feluri de asigurari (obligatorii si facultative) si pe categorii de bunuri.

Cheltuielile privind constituirea si administrarea fondului de asigurare se determina avand in vedere realizarile certe din anul in curs pana la data elaborarii bugetului si datele preliminate pentru perioada ramasa pana la sfarsitul anului.

Volumul cheltuielilor administrativ-gospodaresti se stabileste in functie de realizarile certe din anul in curs pana la data elaborarii bugetului, de datele preliminate pe perioada ramasa pana la finele acestui an si de rezultatele analizei temeinice a posibilitatilor de reducere a acestora fata de anul precedent. Analiza cailor de reducere va fi indreptata, mai ales, catre cheltuielile care practic mai pot fi micsorate. Astfel, de exemplu, la cheltuielile de birou, cheltuielile privind PTTR si cheltuielile de transport exista posibilitati de reducere prin introducerea unui regim sever de economii, prin limitarea la strictul necesar a duratei convorbirilor telefonice, prin folosire judicioasa a mijloacelor de transport etc.

Dupa stabilirea veniturilor si cheltuielilor la nivelul unui an se trece la repartizarea acestora pe trimestre. Bugetul astfel intocmit si insusit de consiliul de administratie se supune aprobarii adunarii generale a actionarilor. In cazul societatilor care au susursale judetene sau alte unitati in teritoriu se procedeaza la repartizarea veniturilor de incasat si a cheltuielilor privind constituirea si administrarea fondului de asigurare pe fiecare din acestea.

Urmarirea modului de realizare a incasarilor si cheltuielilor de catre sucursale sau alte unitati se face pe baza datelor transmise persiodic de catre acestea. In acest scop, in cadrul sistemului informational, se utilizeaza simboluri pentru fiecare indicator existent in butgetul de venituri si cheltuieli la care sucursalele trebuie sa comunice situatia incasarilor si a cheltuielilor efectuate.

Aceasta urmarire a realizarii incasarilor si efectuarii cheltuielilor de catre sucursale prezinta o importanta deosebita in asigurarea echilibrului financiar la nivelul societatii de asigurare.