DOMENII DE MANIFESTARE A FRAUDEI IN ASIGURARI

DOMENII DE MANIFESTARE A FRAUDEI IN ASIGURARI

In Romania cele mai des intalnite cazuri de frauda apar la asigurarile auto si de bunuri, in legatura cu furturi de autoturisme sau de obiecte de valoare, accidente de circulatie si incendierea unor autovehicule.

Din 1990, furturile de autovehicule au cunoscut un curs ascendent, multe dintre acestea fiind comise de grupuri organizate de infractori prin metode abile si greu de depistat.

Nu putine la numar sunt si cazurile in care autoturismele sunt vandute de catre proprietari unor retele de infractori sau persoane de buna credinta, dupa care, acestea sunt declarate la politie si societatile de asigurare ca fiind furate de catre autori neidentificati.

La S.C. Allianz-Tiriac, din totalul daunelor inregistrate in anul 2000 la asigurarile auto, circa 30% reprezentau asa-numitele "furturi totale", ai caror autori au ramas neidentificati. Procentul oscileaza intre 10% si 30% la celelalte societati de asigurari: Asirom, Ardaf, Omniasig, Astra.

La societatea de asigurari Omniasig, din cele 60 de miliarde de lei platite in 2000 la asigurarile auto Casco, 5 miliarde de lei reprezentau contravaloarea autoturismelor asigurate si disparute fara urma.

De altfel, furturile auto ocupa o parte importanta din despagubirile acordate anual de societatile de asigurare romane. Raportat la daunele totale platite, in 1999, de 761 miliarde lei, paguba produsa de hotii de autoturisme reprezinta circa 228 miliarde de lei. Cifra estimata in anii 2000 si 2001 este aproape dubla.

In prezent, pe langa amploarea furturilor de autoturisme, asistam la cresterea fara precedent a cazurilor de frauda prin comiterea cu intentie sau prin inscenarea unor accidente de circulatie, furturi de bunuri si materiale asigurate, provocarea intentionata a unor incendii, supraevaluarea unor despagubiri, etc., precum si prin abuzuri din partea angajatilor societatilor de asigurare in stabilirea si plata despagubirilor.

Se poate aprecia ca in prezent, pe fondul evolutiei de ansamblu a economiei nationale, al imperfectiunilor existente in domeniul legislativ, al concurentei uneori neloiale dintre societatile de asigurare, precum si al amplificarii si internationalizarii criminalitatii, asistam la o ofensiva a elementelor incorecte si necinstite in fraudarea societatilor de asigurare.

In domeniul asigurarilor facultative de autovehicule se inregistreaza frecvente cazuri de inscenari de furturi prin dezmembrarea sau vanzarea autovehiculelor de catre asigurati si reclamarea lor la politie si la societatea de asigurare ca fiind furate, cazuri de producere intentionata a unor accidente de circulatie urmate de incendierea partiala sau totala a autovehiculelor, de intocmire a unor procese - verbale de constatare neconforme cu realitatea si de prezentare a unor documente fictive de procurare a unor piese ori a unor devize de reparatii supraevaluate, etc.

Un autoturism marca GMC JIMMY, asigurat la o valoare de 94.277 de DM, a ars in intregime pe malul unui lac din jud. Olt ca urmare a unor asa - zise defectiuni tehnice. In realitate, accidentul nu s-a produs in conditiile prezentate de asigurat, investigatiile si verificarile efectuate, ca de altfel si expertiza tehnica, concluzionand ca incendiul a fost produs in mod intentionat si la alt autoturism decat cel asigurat.

S-a constatat ca epava, ramasa dupa incendiere, avea tractiunea pe rotile din spate si nu tractiune integrala, ca placuta cu seria de sasiu fusese smulsa de la locul sau, anterior incendiului si ca autovehiculul incendiat prezenta multiple modificari constructive.

In domeniul asigurarii obligatorii de raspundere civila auto si Carte Verde se produc numeroase fraude si plati de despagubiri necuvenite prin intocmirea unor documente si acte fictive privind accidentele de circulatie, prin emiterea de tichete de asigurare false sau, dupa producerea evenimentelor asigurate, intocmirea de procese - verbale de cercetare la fata locului sau de contraventie neconforme cu realitatea, schimbarea datelor de producere a evenimentelor ori a vinovatiei persoanelor implicate in accidente de circulatie, etc.

Sunt tot mai frecvente cazurile in care participantii la traficul rutier fac declaratii mincinoase cu privire la vinovatia si imprejurarile producerii evenimentelor de circulatie, pagubele produse, etc.

La data de 28.08.2001 o societate de asigurare din Bucuresti a fost sesizata de catre un asigurat ca autoturismul sau marca BMW 320 a fost implicat intr-un accident de circulatie, pentru care a incasat o despagubire in valoare de 253 milioane de lei.

Dupa efectuarea reparatiilor, asiguratul a vandut autoturismul impreuna cu piesele avariate si inlocuite ca urmare a evenimentului rutier, unei rude din comuna Bragadiru, judetul Ilfov.

In seara zilei de 10.12.2001, noul asigurat aflandu-se la volanul autoturismului, a fost implicat intr-o usoara tamponare cu un autoturism Dacia 1410 al carui conducator auto s-a facut vinovat de producerea accidentului de circulatie. Deoarece despagubirea trebuia sa se efectueze in baza asigurarii obligatorii de raspundere civila auto a vinovatului si pentru obtinerea unei sume mai mari, asiguratul, in complicitate cu proprietarul Daciei 1410, au inlocuit si montat la autoturismul BMW 320 o parte din piesele avariate pe care le detinea inca din momentul achizitionarii autoturismului.

In aceste conditii, autoturismul a fost prezentat postului de politie pentru intocmirea procesului verbal de contraventie si constatarea avariilor produse.

Se inregistreaza frecvent cazuri de plata a unor despagubiri pe baza unor procese verbale de constatare sau contraventionale neconforme cu realitatea, continut diferit pentru acelasi eveniment rutier, de schimbare a datei de producere a accidentului ori a vinovatiei persoanelor implicate, precum si de intelegeri prealabile intre persoanele implicate in evenimente, cu privire la stabilirea vinovatiei in sarcina celui care poseda asigurarea obligatorie.

Uneori vinovatia persoanelor implicate in astfel de evenimente este stabilita sau sugerata, contrar dinamicii accidentelor de circulatie,, chiar de catre lucratorii de politie si salariatii societatilor de asigurare.

Intr-un dosar de dauna, privind un accident de circulatie in care au fost implicate doua autoturisme, din vina unei persoane care nu avea asigurare de raspundere civila, societatea de asigurare urma sa plateasca o despagubire in valoare de peste 200 milioane de lei.

In realitate, accidentul de circulatie s-a produs in alte imprejurari decat cele descrise in procesul verbal intocmit de agentul de circulatie. S-a constatat ca desi evenimentul rutier s-a produs pe data de 19 august, orele 0:30, din vina persoanei care nu avea o asigurare de raspundere civila valabila, la solicitarea acesteia, procesul verbal de contraventie a fost intocmit cu data de 20 august, ora 1:00. data la care intra in vigoare asigurarea obligatorie de raspundere civila, eliberata pentru autoturismul vinovat de producerea accidentului.

In domeniul asigurarii marfurilor pe timpul transportului rutier cele mai des intalnite fraude le constituie actele de inselaciune comise in legatura cu realitatea producerii riscului asigurat si valoarea pagubelor Se inregistreaza cazuri de producere intentionata a unor accidente de circulatie, urmate de distrugerea totala sau partiala a marfurilor transportate, inscenari de furt a autovehiculelor impreuna cu marfa transportata sau numai a marfurilor transportate, precum si in cazuri de prezentare a unor documente fictive cu privire la proprietatea si valoarea marfurilor transportate, etc.

La data de 28.09.2001, o sucursala a unei societati de asigurare a fost instiintata de catre administratorul unei firme private, ca utilajul de preparare si imbuteliere a laptelui, asigurat pe timpul transportului din orasul Balti-Republica Moldova in com. Pogorata, jud. Suceava, a fost distrus in intregime, ca urmare a unui incendiu.

Conform declaratiei si concluziilor pompierilor, incendierea utilajului s-a produs datorita unui scurt circuit intervenit la motorul autocamionului transportator marca ZIL 130, an de fabricatie 1979, proprietatea unui cetatean moldovean, scurt-circuit care a declansat incendierea autovehiculului si apoi a utilajului asigurat.

Investigatiile si verificarile efectuate ulterior au stabilit ca incendierea autocamionului si a utilajului a fost produsa in mod intentionat si ca lucrurile fusesera premeditate chiar inainte de procurarea utilajului. A rezultat ca, la data incheierii contractului de cumparare a utilajului de preparare si imbuteliere a laptelui, societatea comerciala nu era infiintata si inregistrata la Registrul Comertului; ca in contract se fac referiri la numarul si data unei facturi de cumparare a acestuia, emisa ulterior, dupa 2 luni de la datarea contractului; ca valoarea utilajului, vechi de 4 ani, procurat de la o societate comerciala din Ucraina, era mult supraevaluata si ca fata de asigurarea incheiata pentru o linie tehnologica de preparare si imbuteliere a laptelui complet echipata, in autocamion s-a gasit numai o parte componenta a acesteia.

De altfel, expertizele tehnice dispuse pentru stabilirea cauzelor incendiului si valorii utilajului au concluzionat ca incendiul produs la autocamionul ZIL a fost provocat, avand cel putin trei focare de aprindere (motor, cabina masinii si bena - lada in care se afla utilajul asigurat) si ca valoarea utilajului este de numai 10.000 USD.

In privinta asigurarilor de alte categorii de bunuri, cele mai frecvente fraude sunt cele legate de producerea intentionata a unor riscuri asigurate, de inscenarea unor furturi, exagerari privind dimensiunea pagubelor, intocmirea unor constatari tehnice si expertize neconforme cu realitatea, acordarea de despagubiri pentru cazurile exceptate de conditiile generale privind asigurarile de bunuri, prezentarea de devize de reparatii si manopere ireale, etc.

In baza declaratiei unei asigurate din localitatea Comanesti, jud. Bacau, privind furtul prin efractie a unor bunuri din locuinta sa din Bucuresti, s-a stabilit o despagubire in valoare de peste 200 milioane lei. Potrivit contractului de asigurare facultativa, persoana in cauza isi asigurase bunuri in valoare de 900 milioane de lei, din care suma de 200 milioane de lei pentru bunuri ce urmau sa fie transportate intr-o locuinta inchiriata in municipiul Bucuresti.

Pe parcursul instrumentarii dosarului de dauna, s-au evidentiat multiple neconcordante intre declaratiile asiguratei si ale fiicei acesteia, beneficiara despagubirii, cu privire la data comiterii furtului si a bunurilor sustrase si ca, anterior incheierii asigurarii, in aceeasi locuinta avusese loc un alt furt prin efractie, neanuntat la politie. In fata probelor administrate asigurata a recunoscut ca furtul s-a comis anterior asigurarii si a renuntat prin declaratie scrisa la despagubirea solicitata.

Intr-un dosar de dauna al sucursalei unei societati de asigurare din Bacau, referitor la incendierea unei cladiri asigurate pentru suma de 400 milioane lei, s-a constatat ca incendiul s-a produs din culpa asiguratului, care a aprins focul in soba cu un produs usor inflamabil, dupa vopsirea lambriurilor si nu de catre autori necunoscuti, asa cum s-a sustinut initial de catre asigurat.

In derularea conventiilor incheiate de societatile de asigurare cu unitatile de reparatii auto (societati service) se comit de regula abuzuri, inselaciuni si alte fapte penale legate de prezentarea unor documente de procurare a unor piese si subansambluri auto si devize de reparatii neconforme cu realitatea, practicarea unor tarife si preturi mai mari decat cele legal stabilite, inlocuirea unor piese auto care de fapt au fost reparate, etc.

Se pretind si se incaseaza de catre aceste unitati, preturi si tarife mai mari decat cele convenite cu societatile de asigurare, se incaseaza cote de aprovizionare si adaosuri comerciale necuvenite, pentru piesele auto folosite la reparatia autovehiculelor asigurate, se justifica inlocuirea unor piese auto cu preturi mari prin documente false, etc.

Intr-un dosar de dauna al unei societati de asigurare, s-a inscris ca solutie tehnologica inlocuirea a doua usi ale autoturismului avariat si a unor piese auto. Intrucat nu se impuneau schimbarea acestora, unitatea service a procedat la repararea lor, iar pentru justificarea devizului de reparatie in care a trecut solutia societatii de asigurare, service-ul a inregistrat in evidentele contabile facturi si chitante fictive privind procurarea usilor si pieselor auto de la o societate "fantoma" din Bucuresti.

O unitate service din municipiul Galati a prezentat unei societati de asigurare, pentru un autovehicul proprietatea firmei, devize de reparatie si manopera neconforme cu realitatea, in care s-au consemnat solutii tehnice de inlocuire a unor subansamble sau piese auto, desi acestea au fost reparate sau neefectuate. La verificarea facuta la asigurat s-a constatat ca la autovehiculul respectiv se efectuasera reparatii in valoare de numai 453 mii de lei, fata de 175 milioane de lei valoarea devizului.