TEXTILE PIELARIE - LUCRATOR ÎN TRICOTAJE – CONFECTII - PROCESE DE OBNTINERE A TRICOTURILOR SIMPLE

INTRODUCERE

Acest material auxiliar de lucru este destinat elevilor din cadrul Scolii de Arte si Meserii, care se pregatesc pentru domeniul Textile – Pielarie, nivel I, calificarea Lucrator în tricotaje confectii, clasa a X-a.

În elaborarea strategiilor didactice trebuie sa tineti seama de principiile moderne ale educatiei:

elevii învata cel mai bine atunci când învatamântul raspunde nevoilor lor

elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare

elevii au stiluri diferite de învatare

elevii participa cu cunostintele lor, dobândite anterior, în procesul de învatare

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Materialul cuprinde informatii ce vin în sprijinul profesorului, cu privire la curriculum-ul scolar, exemple rezolvate de exercitii si probleme, materiale auxiliare, teste de evaluare, exemple de folii pentru retroproiector, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fise de descriere a activitatii, fise de progres.

Exercitiile, activitatile propuse spre rezolvare urmaresc atingerea criteriilor de performanta în conditiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregatire Profesionala si în Curriculum. Aceste activitati pregatesc elevii în vederea evaluarii competentelor din unitatile de competenta prin probele de evaluare ce sunt prevîzute în Standarde.

AUXILIARUL CURRICULAR este un document care cuprinde informatii ce vin in sprijinul profesorului. El ofera sugestii metodologice pentru activitatile propuse elevilor, incluzând totodata si exemple rezolvate de exercitii si aplicatii.

Ghidul profesorului contine o serie de formulare utile profesorului care pot fi utilizate asa cum au fost ele gândite sau pot constitui model pentru elaborarea altora:

Fisa de descriere a activitatii

Fisa pentru urmarirea progresului elevilor

Cuvinte cheie

Glosar de termeni

Materiale de referinta

Indrumari privind modalitati de evaluare

Fise de organizare a lucrului in echipa

COMPETENTE VIZATE

1. UNITATEA DE COMPETENTA PENTRU ABILITATI CHEIE

1. COMUNICARE SI NUMERATIE

1.4. Utilizeaza limbajul specific de specialitate

6. LUCRUL ÎN ECHIPA

6.1. Îsi precizeaza pozitia într-o echipa de lucru pe baza activitatii desfasurate

2. UNITATEA DE COMPETENTA TEHNICA SPECIALIZATA

15. BOBINAREA FIRELOR

15.1. Enumera scopurile operatiei de bobinare

15.2. Caracterizeaza tipurile de formate obtinute la bobinare

15.3. Deserveste masina de bobinat

15.4. Asigura calitatea bobinelor

16. PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI RECTILINII DE TRICOTAT

16.1 Caracterizeaza masinile rectilinii de tricotat

16.2 Descrie mecanismele si dispozitivele comune masinilor rectilinii de tricotat

16.3 Tricoteaza pe masina rectilinie manual – mecanizata

16.4. Asigura calitatea tricotului produs pe masina rectilinie manual – mecanizata

OBIECTIVE URMARITE

La   finalul acestui modul elevii vor fi capabili sa:

Utilizeze limbajul specific de specialitate

Îsi precizeze pozitia într-o echipa de lucru

Clasifice masinile rectilinii de tricotat

Precizeze forme de tricoturi

Precizeze structuri de tricoturi

Descrie procedeul de tricotare cu buclare finala

Enumere mecanismele si dispozitivele comune masinilor rectilinii de tricotat

Explice rolul mecanismelor si dispozitivelor

Precizeze organele de formare a ochiurilor si constructia lacatelor de actionare

Identifice mecanismele si dispozitivele masinii rectilinii manual – mecanice

Pregateasca un spatiu de lucru adecvat

Controleze functionarea mecanismelor si dispozitivelor masinilor rectilinii de tricotat

Efectueze operatii de baza îin utilizarea masinilor de tricotat

Utilizeze masina de tricotat pentru obtinerea unor tricoturi simple

Identifice tipurile de defecte care apar în timpul tricotarii

Depisteze cauzele care determina aparitia defectelor

Efectueze operatii de remediere a defectelor

Verifice calitatea tricotului produs pe masina rectilinie

MATERIALE DE REFERINTA

FISE DE DOCUMENTARE

CARACTERIZEAZA MASINA RECTILINIE DE TRICOTAT

FOLIA NR. 1

CLASIFICAREA MASINILOR RECTILINII

FOLIA NR. 2

DESCRIEREA TRICOTURILOR PRODUSE PE MASINILE RECTILINII

FOLIA NR. 3

STRUCTURI DE TRICOT GLAT SI PATENT

FOLIA NR. 4

FAZELE DE FORMARE A OCHIURILOR PRIN PROCEDEUL DE TRICOTARE CU BUCLARE FINALA

2 DESCRIE MECANISMELE SI DISPOZITIVELE COMUNE MASINILOR RECTILINII DE TRICOTAT

FOLIA NR. 5

CARACTERIZAREA ORGANELOR PRODUCATOARE DE OCHIURI

4 ASIGURA CALITATEA TRICOTULUI PRODUS PE MASINA RECTILINIE MANUAL - MECANIZATA

FOLIA NR. 6

DEFECTE DE CALITATE

CUVINTE CHEIE

GLOSAR DE TERMENI

B

bucla – îndoitura a firului din care este alcatuit ochiul

C

contextura – caracteristica a tricoturilor sau a tesaturilor, ce se refera la

modul de legare a firelor

D

defect – lipsa, imperfectiune, ceea ce nu corespunde cu un model dat

deservirea masinii – modul de utilizare a masinii

desimea tricotului – numar de ochiuri cuprinse într-o unitate de lungime de

50 mm, masurata pe directia rândurilor si a sirurilor

desirabilitate – proprietate negativa a tricoturilor, ce consta în distrugerea

sirului sau rândului de ochiuri, la ruperea firului

E

esantion – proba, mostra dintr-un material sau dintr-un produs pe baza caruia

se pot stabili caracteristicile întregului

extensibilitate – proprietatea tricotului de a-si mari dimensiunile când este

supus fortelor de întindere în lungime sau în latime

evolutie – modul de îmbinare a unui fir cu fiorele sistemului opus, în limita

raportului

F

faze de formare a ochiurilor – etape succesive de transformare în ochiuri a

firelor, prin actiunea organelor producatoare de ochiuri ale masinilor de tricotat

fir – produs textil obtinut din fibre, printr-o succesiune de operatii

tehnologice specifice, ce constituie procesul de filare

fonturi – suporturi construite din placi de otel special, pe suprafata carora

sunt frezate, la distante egale, canale în care sunt dispuse acele masinii de tricotat. Numarul de canal este egal cu numarul de ace ale masinii.

G

glat – legatura de baza a tricoturilor, formata din ochiuri normale, având

aspect de fata pe o parte si de spate pe cealalta.

L

lacatele masinii de tricotat – ansamblu de came care actioneaza acele de-a

lungul canalelor fonturii, în vederea formarii ochiurilor

loc de munca – zona delimitata în spatiu în functie de sarcina de munca,

înzestrata cu mijloace de munca (utilaje, unelte, mobilier etc.) si obiect           e ale muncii necesare (materii prime, materiale etc.), organizate în vederea realizarii unei operatii sau pentu îndeplinirea unei functii de catre unul sau mai multi executanti cu pr4egatirea necesara, în conditii tehnice,organizatorice si de protectie a muncii precizate.

M

masina – sistem tehnic format din organe si mecanisme, care executa miscari

determinate, pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru transformarea unei forme de energie mecanica sau invers.

mecanism – sistem compus din piese fixe si mobile, care sunt în contact si ale

carui elemente mobile antreneaza miscarea celorlalte.

metraj – lungime a unui obiect masurata în metri liniari (m.l.); cantitate de

material care se masoara cu metrul

mostra – exemplar dintr-o serie de obiecte identice sau o parte dintr-o

cantitate de material, dintr-o marfa etc, folosita pentru a aprecia anumite caracteristici ale obiectelor sau ale materialelor respective.

P

patent – legatura nde baza a tricoturilor ce este formata dintr-o laternanta

de siruri de ochiuri normale cu aspect de fata si spate, într-un anumit raport (1:1, 2.1, 2:2, 3:3, …)

R

repasare – operatia de înlaturare a anumitor defecte (gauri mici, ochiuri

scapate) aparute în timpul tricotarii, în timpul transportului sau cu ocazia altor operatii (încheiat, întors pe fata, etc)

S

selectoare – organe auxiliare de formare a ochiurilor la tricoturi, care prin

prezenta si utilizarea lor cresc posibilitatile tehnologice ale masinilor de tricotat; se folosesc la obtinerea tricoturilor cu desene

sistem de tricotare – ansamblul camelor lacatului care determina, la o

deplasare într-un sens a saniei cu lacate, producerea unui rând de ochiuri.

T

tricot – material textil care se produce prin buclarea succesiva sau simultana

a unuia sau mai multor fire, transformarea lor în ochiuri si apoi înlantuirea într-o anumita ordine

tricot fasonat – tricot conturat spatial (ciorapi, manusi, basc)

tricot semifasonat (semiconturat) – bucata de tricot care a primit o anumita

forma în urma tricotarii pe masina în scopul croirii si confectionarii

ÎNDRUMARI PRIVIND MODALITATI DE EVALUARE

Modulul prezentat este construit din competente cuprinse în unitatile de competenta: COMUNICARE SI NUMERATIE, LUCRUL ÎN ECHIPA, BOBINAREA FIRELOR, PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI RECTILINII DE TRICOTAT.

Competentele vizate vor fi formate prin folosirea metodelor de predare – învatare activ – participative. Metodele vor fi alese în functie de obiectivele propuse, dar si de situatiile concrete, întâlnite la clasa. Sunt recomandate: discutia în grup, problematizarea, învatarea prin descoperire dirijata, studiul de caz, jocul de rol, proiectul.

TIPURI DE EVALUARE :

PREDICTIVA (INITIALA)

FORMATIVA (CONTINUA)

SUMATIVA (FINALA)

INSTRUMENTE DE EVALUARE:

TRADITIONALE:

PROBE SCRISE

PROBE ORALE

PROBE PRACTICE

ALTERNATIVE (MODERNE):

OBSERVAREA SISTEMATICA A ELEVILOR

INVESTIGATIA

PROIECTUL

PORTOFOLIUL

TEMA PENTRU ACASA

TEMA DE LUCRU ÎN CLASA

AUTOEVALUAREA

PROBA – ORICE INSTRUMENT DE EVALUARE PROIECTAT, ADMINISTRAT SI CORECTAT DE CATRE PROFESOR

ITEM – ELEMENT COMPONENT AL UNEI PROBE

TIPURI DE ITEMI

ITEMI OBIECTIVI (cu alegere duala, de tip pereche, cu alegere multipla)

ITEMI SEMIOBIECTIVI (cu raspuns scurt, de completare, întrebari structurate)

ITEMI SUBIECTIVI (rezolvarea de probleme, itemi de tip eseu – structurat, semistructurat sau liber)

METODE ALTERNATIVE (MODERNE) DE EVALUARE

observarea sistematica a elevilor

proiectul

portofoliul

autoevaluarea

OBSERVAREA SISTEMATICA A ELEVILOR Poate fi facuta pentru a evalua performantle elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv – atitudinale.

Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:

    concepte si capacitati

organizarea si interpretarea datelor

selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru

descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii

utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva

identificarea relatiilor

utilizarea calculatorului în situatii corespunzatoare

    atitudinea elevilor fata de sarcina data

concentrarea asupra sarcinii de rezolvat

implicarea activa în rezolvarea sarcinii

punerea unor întrebari pertinente profesorului

completarea / îndeplinirea sarcinii

revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor

    comunicarea

discutarea sarcinii cu profesorul în vederea întelegerii acesteia

PROIECTUL Activitatea mai ampla decât investigatia care începe în clasa prin definirea si întelegerea sarcinii (eventual si prin începerea rezolvarii acesteia), se continua acasa pe parcursul câtorva zile sau saptamâni (timp în care elevul are permanente consultari cu profesorul) si se încheie tot în clasa, prin prezentarea în fata colegilor unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup. Titlul / subiectul va fi ales de catre profesor sau elevi.â

Criteriile de alegere a proiectului. Elevii trebuie:

I.         Sa aiba un anumit interes pentru subiectul respectiv

II.       Sa cunoasca dinainte unde îsi pot gasi resursele materiale

III.      Sa fie nerabdatori în a crea un produs de care sa fie mândri

IV.     Sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa

Capacitatile / competentele care se evalueaza în timpul realizîrii proiectului:

metodele de lucru

utilizarea corespunzatoare a bibliografiei

utilizarea corespunzatoare a materialelor si a echipamentului

corectitudinea / acuratetea tehnica

generalizarea problemei

organizarea ideilor si materialelor într-un raport

calitatea prezentarii

acuratetea cifrelor / desenelor, etc

PORTOFOLIUL Reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare.

Utilitatea portofoliilor::

elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres

elevii si profesorul pot comunica (oral sau în scris) calitatile, defectele si ariile de îmbunatatire a activitatilor

elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina în viitor

factorii de decizie, având la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece în clasa

AUTOEVALUAREA Reprezinta o metoda care permite elevilor sa se autocunoasca, sa capete încredere în sine si îi motiveaza pentru îmbunatatirea performantelor scolare.

Utilitatea autoevaluarii:

    întrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

Exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

Am rezolvat sarcina suficient de bine?

Ce ar trebuisa fac în pasul urmator?

Ce produs, care ma reprezinta, ar trebui sa-l pun în portofoliu?

    conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga

încurajarea elevilor în a-si pune întrebarile de mai sus si a da raspunsulîn scris

încurajarea evaluarii în cadrul grupului

completarea la sfârsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:

Am învatat …………

Am fost surprins de faptul ca …………………..

Am descoperit ca ……………………………..

Am folosit metoda ……………………….. deoarece ………….….

În realizarea acestei sarcini am întâmpinat urmatoarele dificultati ……………

FISA DE PROGRES SCOLAR

Acest format de fisa este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, acestea permitând evaluarea precisa a evolutiei elevului, furnizând în acelasi timp informatii relevante pentru analiza.

FISA pentru înregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competenta): _____ _______ ______ __________

Numele elevului: _____ _______ ______ __________

Numele profesorului:  _____ _______ ______ ___________

Competente care trebuie dobândite

Pe baza evaluarii initiale, ar trebui sa se poata identifica acele competente pe care elevul trebuie sa le dobândeasca la finele parcurgerii modulului. Aceasta fisa de înregistrare este facuta pentru a evalua, în mod separat, evolutia legata de diferite competente. Aceasta înseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie care trebuie dezvoltate si evaluate.

Activitati efectuate si comentarii

Aici ar trebui sa se poata înregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materialele utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.

Aplicare în cadrul unitatii de competenta

Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura în care elevul si-a însusit competentele tehnice generale,tehnice specializate si competentele pentru abilitati cheie, raportate la cerintele pentru întreaga clasa. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerintelor prin bifarea uneia din urmatoarele trei coloane.

Prioritati pentru dezvoltare

Partea inferioara a fisei este conceputa pentru a privi înainte si a identifica activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze în perioada urmatoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma, mai degraba decât pur si simplu sa reactioneze la problemele care se ivesc.

Competente care urmeaza sa fie dobândite

În aceasta casuta, profesorii trebuie sa înscrie competentele care urmeaza a fi dobândite. Acest lucru poate sa implice continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.

Resurse necesare

Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, retete, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa de informare suplimentara pentru un elev ce nu a dobândit competentele cerute.

ACTIVITATI PENTRU ELEVI

Acest material va este adresat voua, dragi elevi ai Scolilor de Arte si Meserii – clasa a X-a, voi cei care ati optat sa va pregatiti în domeniul TEXTILE PIELARIE, calificarea LUCRATOR ÎN TRICOTAJE – CONFECTII.

Se propun spre rezolvare activitati si exercitii care urmaresc atingerea criteriilor de performanta în conditiile de aplicabilitate descrise in Standardele de Pregatire Profesionala. Activitatile prezentate in acest ghid pregatesc elevii in vederea evaluarii competentelor din unitatile de competenta prin probele de evaluare prevazute in standarde.

Aceste sarcini constau în

activitati individuale, în perechi, în grup

activitati interactive

rezolvarea de exercitii si activitati practice

cautarea de informatii, folosind diferite surse – manuale, reviste de specialitate (Industria textila, Dialog textil), site-uri de specialitate (www.protti.it, www. stoll.com, www. steigerzamark.it).

FISA DE DESCRIERE A ACTIVITATII

Tabelul urmator detaliaza exercitiile încluse în modulul Procese de obtinere a tricoturilor din domeniul textile- pielarie.

Numele candidatului ……………………………………………………………………………

Data inceperii modulului: ……………………. Data promovarii modulului: ………….…….

Unitate promovata cu succes !

Semnatura candidatului: …………………………Data: ………….

Semnatura evaluatorului: ……………………………Data: …………..

CARACTERIZEAZA MASINA RECTILINIE DE TRICOTAT

FISA DE LUCRU

Colectivul de elevi se împarte în 5 grupe dupa criterii stabilite de profesor. În fiecare grupa se va desemna: un lider (raportor) si un secretar (va nota rezultatele obtinute).

Profesorul va distribui fise de lucru pe care sunt trecute criteriile de clasificare a masinilor rectilinii de tricotat si plicuri în interiorul carora se gasesc etichete autocolante pe care sunt înscrise diferite tipuri de masini rectilinii. Fiecare grupa va completa un criteriu.

Analizati cu atentie textul de pe etichetele autocolante si fixati-le în dreptul fiecarui criteriu pe cele pe care considerati ca fiind potrivite.

Timp de lucru: 20 minute

Liderii vor comunica solutiile alese de grupa si vor compara rezultatele obtinute cu cele prezentate pe folie de profesor.

Sarcina facultativa. Vizualizati tipuri de masini de tricotat rectilinii, accesând urmatoarele site-uri:

www.protti.it , www.stoll.com , www.steigerzamark.it

FISA DE LUCRU

Elevii clasei a X-a SAM, domeniul textile pielarie, au vizitat un stand cu produse de îmbracaminte obtinute din tricot.

Ei au fost solicitati sa observe cu atentie produsele expuse si sa discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele.

Elevii, grupati câte doi, completeaza fisa de lucru cu denumirea formei din imagine si cu schite ale produselor pe care le-au identificat în stand.

Timp de lucru: 40 minute

 FISA DE LUCRU

Realizati un microproiect cu tema: ‚‚Catalog de prezentare a tricoturilor GLAT si PATENT’’.

Clasa de elevi se împarte în grupe de lucru. Pe baza cunostintelor si a competentelor practice dobândite, elevii vor completa fisa alaturata. Ultima coloana din fisa va contine mostre adecvate de tricot realizate de ei în cadrul orelor de instruire practica.

Lucrarile vor fi analizate în clasa iar profesorul le va recompensa pe cele mai bune.

Timp de lucru: 2 saptamâni

Sarcina facultativa. Identificati structuri de tricoturi asemanatoare cu cele prezentate în fisa, accesând urmatoarele sit-uri:

www.protti.it , www.stoll.com , www.steigerzamark.it

 FISA DE LUCRU

1.     Stabiliti succesiunea logica a fazelor la procedeul de tricotare cu buclare finala (folosind ace cu limba), prin numerotarea acestora.

2.     Indicati denumirea fazei.                                                    

Timp de lucru: 30 minute

Aceasta sarcina de lucru o veti rezolva individual, completând raspunsurile în fisa de lucru pusa la dispozitia voastra de catre profesor.

Dupa expirarea timpului de lucru discutati în perechi solutiile gasite si apoi confruntati raspunsurile cu cele prezentate de profesor pe folie.

Corectati cu rosu eventualele greseli si atasati fisa portofoliului vostru.

2 DESCRIE MECANISMELE SI DISPOZITIVELE COMUNE MASINILOR RECTILINII DE TRICOTAT

FISA DE LUCRU

MECANISME SI DISPOZITIVE COMUNE MASINILOR DE TRICOTAT

Încercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1.     La masina manual – mecanizata formarea ochiurilor se poate

realiza prin 1 p

a.     procedeul de buclare finala

b.     procedeul de buclare prealabila

c.      procedeul cu buclare combinata

2.     Alimentarea cu fir la masina manual – mecanizata poate fi 1 p

a.     negativa

b.     pozitiva cu actionare prin frictiune

c.      negativa cu rezerva de fir

3.     Mecanismul de tragere a tricotului are rolul 1 p

a.     de a mentine ochiurile pe ace

b.     de a evita încâlcirea firelor

c.      de a asigura tensiunea în tricot si a evita ridicarea ochiurilor pe ace

4.     Constructia si modul de functionare a mecanismului de actionare difera în functie de 1 p

a.     felul miscarilor ce trebuie transmise

b.     de cerintele clientilor

c.      de tipul fonturilor

5.     Mecanismul de comanda asigura 1 p

a.     comenzi de reglare a mecanismelor de formare a ochiurilor

b.     introducerea sau scoaterea periodica a unor mecanisme din functiune

c.      actiunea sincronizata a mecanismelor masinii

6.     Sistemul de came al masinii de tricotat VKTM este alcatuit din 1 p

a.     doua came de ridicare, o cama de închidere, doua came de buclare

b.     doua came de ridicare, doua came de închidere, doua came de buclare

c.      doua came de ridicare, doua came de închidere o cama de anulare

7.     Efectul actiunii dispozitivului desenator pentru ajur se remarca în 1 p

a.     structura tricotului

b.     efecte de culoare

c.      combinat

8.     Dispozitivele de oprire automata actioneaza la 1 p

a.     aparitia unor persoane necunoscute în zona de lucru

b.     aparitia unor defectiuni la masina de tricotat

c.      aparitia unor zgomote suspecte

9.     Dispozitivele de înregistrare a productiei la masina rectilinie pot fi pentru 1 p

a.     înregistrare directa (bucati individuale de tricot)

b.     indirecta (tricot metraj)

c.      înregistrarea convorbirilor dintre muncitori

Timp de lucru: 20 minute

Se acorda din oficiu 1 punct.

Pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de profesor pe folie!

ATENTIE!

Exercitiul va fi rezolvat individual.

Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile raspunsuri notate în tabelul de mai jos în coloana ‚‚Raspuns dat’’ cu raspunsurile corecte prezentate de catre profesor pe folia de retroproiector si notate de elev în coloana ‚‚Raspuns corect’’. Va bifa în functie de situatie în coloana ‚‚Realizat’’ sau ‚‚Nerealizat’’, primind 1 punct pentru raspunsul corect si 0 puncte pentru raspuns incorect. În final va însuma punctele primite, rezultatul notându-l în rubrica ‚‚Total punctaj obtinut’’

AUTOEVALUAREA TESTULUI

FISA DE LUCRU

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MASINILOR RECTILINII DE TRICOTAT

Încercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1.     Finetea unei masini de tricotat indica 2 p

a.     numarul total de ace al masinii

b.     numarul de ace pe o unitate de lungime din latimea fonturii

c.      numarul de ace în lucru al masinii

2.     Numarul de sisteme de lucru al masinii indica 2 p

a.     numarul total de rânduri de ochiuri din tricot

b.     numarul de rânduri de ochiuri dupa care evolutia se repeta

c.      numarul de rânduri de ochiuri normale executate la o deplasare a saniei cu lacate

3.     Masina de tricotat VKTM face parte din grupa masinilor 1 p

a.     cu actionare manuala

b.     cu actionare manual – mecanizata

c.      cu actionare mecanizata

4.     Viteza de regim a masinilor de tricotat este indicat sa fie 2 p

a.     mare

b.     mica

c.      optima

5.     Dimensiunile fonturilor se refera la 2 p

a.     latime – în cazul fonturilor rectilinii

b.     lungimea acelor de tricot

c.      înaltimea masinilor de tricotat

Timp de lucru: 15 minute

Se acorda din oficiu 1 punct.

Pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de profesor pe folie!

Sarcina facultativa. Accesati site-urile: www.protti.it , www.stoll.com , www.steigerzamark.it si daca descoperiti si alte caracteristici ale masinilor de tricotat, NOTATI-LE pe caietele voastre!

FISA DE LUCRU

Clasa va fi împartita în grupe de elevi (dupa criterii stabilite de profesor).

În fiecare grupa se va stabili un lider. Fiecare elev din grupa va completa fisa de lucru alaturata, urmând pasii:

selectarea organelor de lucru vizate din grupul pus la dispozitia elevilor

identificarea acestora pe desenul din fisa de lucru

completarea rubricilor din fisa de lucru cu denumirea, rolul, miscarea acestora, modul de montare.

Dupa completare, solutiile gasite vor fi analizate în cadrul grupului si apoi comunicate clasei de catre lider.

Rezultatele gasite de grupa vor fi comparate cu cele prezentate de profesor, pe folie, la retroproiector.

La final completati urmatorul chestionar:

Timp de lucru: 40 minute

REFERAT

Se propune elevilor realizarea unui referat pe o tema data si prezentarea lui în fata clasei.

El are urmatoarea desfasurare:

Profesorul pregateste bilete pe care scrie diverse titluri de referate (ca de exemplu: ‚‚Rolul mecanismului de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere si colectare a tricotului, de actionare, precizarea constructiei lacatului de actionare’’ etc.) si cerinte de întocmire.

Elevii extrag câte un bilet care va constitui sarcina lor de lucru pentru doua saptamâni

Folosind manualul, notitele din clasa, masinile de tricotat din atelierul scoala, internetul si orice alte mijloace de informare doriti, alcatuiti referatul dupa cerintele înscrie pe bilet.

La termenul stabilit prezentati în fata colegilor referatul pregatit prin care veti transmite informatii auditoriului

Timp de lucru: 2 saptamâni

3 TRICOTEAZA PE MASINA RECTILINIE MANUAL - MECANIZATA

ACTIVITATE PRACTICA

Se împarte clasa pe grupe de câte trei elevi (cu stiluri de învatare diferite), care primesc ca tema de lucru: ‚‚REALIZAREA DE TRICOTURI GLAT SI PATENT DE DIFERITE RAPOARTE CU OCHIURI NORMALE’’.

Sarcinile de lucru vor fi distribuite astfel:

ELEV 1 – pregateste locul de munca pentru tricotare:

verifica ca cele doua fonturi sa ocupe pozitia de tricotare corecta;

sorteaza si introduce în lucru numarul de ace în functie de latimea tricotului;

pozitioneaza opritorii în zona exterioara a grupului de ace în lucru;

trece firul prin ochiurile de conducere, prin dispozitivele de tensionare si dispozitivele de control;

regleaza manual desimea pentru toate treptele;

verifica daca periutele si nuca conducatorului de fir ocupa pozitia corecta;

pun în lucru camele si aripile, se deplaseaza sania cu lacate de câteva ori fara conducator de fir pentru a deschide limbile acelor;

verifica vizual ca toate limbile sa fie deschise.

ELEV 2 – efectueaza operatii de baza în utilizarea masinii de tricotat pentru obtinerea tricotului cu forma si structura ceruta.

ELEV 3 – identifica structura de tricot realizata si o reprezinta.

Elevii primesc câte o fisa de lucru dupa modelul:

FISA DE LUCRU

Rolul elevilor se schimba între ei, asfel încât fiecare sa treaca prin cele trei ipostaze.

Elevii cu nevoi educationale speciale vor fi solicitati sa realizeze cataloage cu mostre de tricot cu structuri glat si patent de diferite rapoarte cu ochiuri normale, duble, retinute, ajur, dungi tranversale.

Elevii mai dotati, cu aptitudini, pot fi încurajati sa creeze structuri de tricot glat si patent de diferite rapoarte.

La finalul activitatii practice fiecare elev va întocmi un RAPORT DE LUCRU si o fisa de autoevaluare pentru lucrul în echipa. Fiecare din aceste fise se realizeaza pe câte o foaie.

Timp de lucru: 100 minute

4 ASIGURA CALITATEA TRICOTULUI PRODUS PE MASINA RECTILINIE MANUAL – MECANIZATA

ACTIVITATE PRACTICA

Pentru aceasta activitate colectivul clasei se împarte în grupuri de cîte 5 elevi (cu stiluri diferite de învatare).

Maistrul instructor pune la dispozitia grupelor de lucru mostre de tricot cu diferite tipuri de defecte: desime necorespunzatoare a tricotului, pete de murdarie, gauri si ochiuri scapate, tricoturi cu desen gresit, dungi longitudinale în tricot, dimensiuni necorespunzatoare ale tricotului.

În cadrul grupei, sarcinile de lucru se distribuie astfel:

ELEV 1 – identifica tipul de defect din tricot;

ELEV 2 – stabileste cauzele producerii defectului respectiv întocmind o fisa;

ELEV 3 – precizeaza în scris modul de remediere a defectului respectiv;

ELEV 4 – efectueaza operatia de remediere a defectului;

ELEV 5 – verifica calitatea tricotului produs pe masina rectilinie

manual – mecanizata .

Rolurile se schimba între elevi pâna la epuizarea tuturor mostrelor cu tipuri de defecte.

În final, observatiile facute de elevii din grupa se reunesc într-o fisa dupa modelul de mai jos, si se analizeaza în fata clasei.

Pentru buna desfasurare a activitatii efectuate în cadrul grupului aveti în vedere urmatoarele:

clarificarea sarcinilor ce revin fiecaruia

propunerea modului de împartire a sarcinilor

asumarea rolului în echipa

colaborarea cu ceilalti membri din echipa

realizarea sarcinilor ce va revin

FISA DE LUCRU

Timp de lucru: 100 minute

SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 1

Sugestii metodologice

Aceasta activitate se desfasoara prin împartirea elevilor clasei într-un numar de grupe egal cu numarul criteriilor. Fiecare grupa va identifica tipurile de masini care apartin unui criteriu de clasificare indicat de profesor.

Se va crea un nivel de interactiune si cooperare într-o atmosfera familiala. În aceasta activitate accentul va cadea pe discutie ca un instrument folosit în îndeplinirea sarcinii.

Astfel, se cultiva autodisciplina, încrederea în sine, cooperarea si abilitatle de LIDER.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 2

Sugestii metodologice

Vizita, ca si strategie de predare va genera entuziasmul si interesul în privinta subiectului ales.

Vor fi solicitate toate tipurile de învatare ale elevilor: vizual, auditiv si practic.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 3                                                                             

Sugestii metodologice

Proiectul este o activitate mai ampla care începe în clasa prin definirea si întelegerea sarcinilor si se continua acasa pe parcursul câtorva zile sau saptamâni (timp în care elevii au permanente consultari cu profesorul) si se încheie tot în clasa prin prezentarea în fata colegilor a rezultatelor obtinute si a mostrelor realizate în cadrul orelor de instruire practica.

Proiectul poate fi individual sau de grup.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 4                                                                             

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 5

1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – a, 5 – c, 6 – b, 7 – a, 8 – b, 9 - a

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 6                                                                             

1 – b, 2 – c, 3 – b, 4 – c, 5 - a

Sugestii metodologice

Aceasta fisa poate constitui o modalitate de evaluare dupa parcurgerea unei secvente din continut.

Întrebarile sunt astfel concepute încât sa poata fi rezolvate si de elevii cu nevoi educationale speciale. Daca este cazul, acordati-le timp suplimentar acestora pentru rezolvarea exercitiilor.

Elevii vor atasa fisa portofoliului lor.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 7                                                                             

Sugestii metodologice

Rezolvarea sarcinilor de catre elevi le va permite sa recunoasca organele de formare a ochiurilor, sa precizeze rolul, miscarea si modul de montare a acestora.

Elevii vor lucra pe grupe eterogene (ca nivel de inteligenta, stil de învatare, rezultate scolare), ceea ce face ca toti elevii sa participe la rezolvare, uitând de inhibitii.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 8                  

REFERAT

Sugestii metodologice

Elaborarea referatului presupune organizarea ideilor si a materialelor într-un raport, respectarea unei metode de lucru, utilizarea limbajului specific de specialitate.

Prin modul de prezentare în fata clasei a referatului, elevii capata siguranta de sine si încredere în capacitatea lor de a vorbi în fata unui grup.

Elevii vor învata ca organizarea eficienta a ideilor si a materialului reprezinta o abilitate pe care o pot transfera si folosi în multe situatii.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 9                                                                             

ACTIVITATE PRACTICA

Sugestii metodologice

Aceasta activitate are în vedere diferite stiluri de învatare, si respecta principiile educatiei centrate pe elevi. Activitatea este interactiva, bazata pe cunoasterea directa a realitatii.

Elevii vor avea numeroase ocazii pentru întrebari si raspunsuri fiind stimulate discutiile în cadrul grupei.

Elevii cu stil de învatare practic se vor simti în largul lor si vor avea încredere în aceasta strategie.

Instructiunile pas cu pas oferite de maistrul instructor pentru obtinerea tricoturilor glat si patent sunt utile.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 10                                        

Sugestii metodologice

Lucrarile practice pe grupe de elevi, sub îndrumarea maistrului instructor au ca scop verificarea practica a unor notiuni teoretice cât si formarea la elevi a unor priceperi si deprinderi practice.

La aceasta activitate practica, prin analiza rezultatelor obtinute, a observatiilor, a interpretarii si concluziilor supuse discutiei întregului colectiv al clasei, se pot cuprinde cât mai multe aspecte ale cunostintelor teoretice si practice însusite în cadrul modulului ‚‚Procese de obtinere a tricoturilor simple’’.

Pregatirea activitatii practice necesita o atentie sporita din partea maistrului instructor si anume:

asigurarea unor conditii tehnico – materiale bune

stabilirea unui plan pentru activitatea practica care sa se întrepatrunda logic cu cunostintele teoretice

stabilirea unor masuri organizatorice privind desfasurarea activitatilor practice

BIBLIOGRAFIE