Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


TEXTILE-PIELARIE -AREA UNUI SISTEM DE FABRICATIE PENTRU CONFECTIONAREA UNUI SACOU PENTRU BARBATI

confectii



+ Font mai mare | - Font mai mic



 












PROIECTAREA UNUI SISTEM DE FABRICATIE PENTRU CONFECTIONAREA UNUI SACOU PENTRU BARBATI












Cuprins


Introducere


Capitolul I. Consideratii genereale. Memoriu jusitificativ


Capitolul II. Descrierea tehnica a modelului proiectat


Capitolul III. Stabilirea necesarului de materiale


Capitolul IV. Stabilirea fluxului pentru sistemul de fabricatie


Capitolul V. Receptia materiilor prime


Capitolul VI. Proiectarea sectiei de croire


Capitolul VII. Proiectarea sectiei de confectionare


Capitolul VIII. Proiectarea sectiei de finisare


Capitolul IX. Verificarea calitatii productiei


Capitolul X. Stabilirea suprafetelor de productie si depozitare


Capitolul XI Organizarea transportului intern


Capitolul XII. Indicatori tehnici de apreciere a sistemului de fabricatie proiectat


Bibliografie


Anexe























INTRODUCERE


Industria textile este o ramura importanta a economiei nationale, care se ocupa cu producerea de bunuri de larg consum si anume: articole de imbracaminte, articole cu destinatii sanitare sau cu destinatii speciale. Face parte din marea familie a industriei textile care la randul ei este componenta a industriei din cadrul economiei nationale.

Imbracamintea a aparut din primele faze ale evolutiei societatii omenesti ca o necesitate de aparare a corpului omenesc. Aceasta este si prima functie a imbracamintei cea de aparare a corpului.

Primele forme ale imbracamintei aparute sunt forme rigide cum ar fi scoarta copacului, pieile animalelor sau parul animal obtinut prin smulgere, in prima faza s-a folosit parul de capra si de oaie care se numeste lana.Cu timpul la acestea s-a adaugat firele vegetale cum ar fi in si canepa, mai tarziu au aparut firele de bumbac, firele de matase, firele chimice si sintetice. Uneltele si dispozitivele folosite pentru obtinerea materialelor erau foarte primitive, cu timpul tehnica teserii a progresat ajungand la masinile de tesut actuale foarte diferite din punct de vedere constructiv pe care se pot obtine o varietate mare de tesaturi, de la cele mai simple pana la cele mai complicate. La noi in tara, teserea a avut un caracter casnic in majoritatea gospodariilor Romanesti. Existand un razboi de tesut, pe care se produceau tesaturi de lana, in si canepa, covoare cu noduri, tesaturi de matase naturala, etc.

La inceput asamblarea produselor se facea manual, apoi au aparut castele mestesugaresti si abia in sec. al-XVII-lea se poate vorbi de o industrie de confectii.

Prima masina de cusut a fost realizata in Anglia in 1718 si realiza cusatura tip lantisor. Apoi in America, in 1833 Walter Hanz a inventat si construit o masina de cusut cu suveica folosia pentru coaserea umbrelelor iar lungimea cusaturii era egala cu lungimea unui clin de umbrela. Aceasta masina a fost imbunatatita in 1848 de catre Wilson, prin introducerea unui apucator oscilant cu doua ciocuri care prindea ochiul de ata format de un ac curb. In 1851, Wilson isi imbunatateste masina, construind un apucator si mai tarziu un piciorus de presare si transportor.

Prima masina industriala de cusut, realizata prin tehnologia industriala de obtinere a masinilor de cusut a fost cea a lui Isac Zinger si a stat la baza dezvoltarii ulterioare a industriei masinilor de cusut din ziua de azi

In Romania prima unitate de productie pentru articole de imbracaminte a aparut in 1948 cand a luat fiinta Fabrica de Confectii si Tricotaje, Bucuresti. Aceasta s-a format avand la baza atelierele publice autohtone ale armatei ce functionau din 1934.

Diferenta dintre un produs de "croitorie" si un produs "de serie" este vizibila.

In primul caz, este vorba despre o confectie executata cu grija, manual, cu captuseli si finisaje cusute manual si ingrijite pana la ultimul detaliu.

In ceea ce priveste produsele de serie, ne referim la o confectie realizata rapid intr-un numar foarte mare, ce trece printr-o serie succesiva de masini industriale ce nu necesita contactul direct cu omul, deci haina respectiva este cusuta mecanic.

Nu trebuie uitat faptul ca produsul de croitorie este facut pe masura clientului, in vreme ce produsul de serie necesita ajustari finale la lungimi sau latimi.

Produsul final este intru totul  comparabil cu lucrarea unui croitor, cu singura diferenta ca de un produs se ocupa un grup de persoane, si nu una singura; structura impusa pentru a permite un control mai eficient si economisire de timp (un croitor are nevoie in medie de 42 de ore pentru a finaliza o lucrare). De asemenea, nu trebuie omis faptul ca foarte multe dintre produsele de serie sunt realizate in strainatate, pentru a reduce costurile: optand pentru o astfel de metoda, se reduce, totusi, si calitatea, atat a lucrarii in ansamblul ei, cat si a materiei prime.

Costumul ramane in continuare haina cea mai eleganta pentru un barbat, culoarea si materialul trebuind sa fie adecvate ocaziei, orei din zi, anotimpului si climei.

Un costum cu o croiala buna si stofa mediocra este de preferat fata de unul cu o croiala de proasta calitate, dar dintr-un material mai bun, desi atunci cand vine vorba de un costum, nu ar trebui sa se faca niciun compromis.

Linia unui costum bun ar trebui sa fi naturala, adica sa puna cat mai bine in evidenta statura persoanei care il poarta. Pentru un barbat cu o constitutie svelta si picioare subtiri este mai indicat un costum lipit pe corp, fara captuseala la spate, revere stramte si un pantalon mulat.

In cazul unui barbat atletic cu umeri largi nu va fi nevoie de captuseala la spate, iar costumul va trebui sa fie adaptat la proportiile naturale ale corpului. Iar in ceea ce  priveste o constitutie robusta trebuie evitat pe cat posibil ca linia costumului sa mareasca proportiile figurii.

Culorile traditionale ale costumului sunt bleumarin, gri petrol sau gri foarte deschis si negru. Doar la sfarsit de saptamana sau la ocazii sportive este permis sa porti un costum maron sau verde.

Astazi, materialele sunt mult mai lejere decat in trecut, atunci cand birourile erau incalzite cu carbuni sau nu erau incalzite deloc. Cel mai bun material pentru un costum ramane totusi lana pieptanata, chiar si vara, deoarece niciun alt material natural nu este la fel de elegant si este foarte rezistent la sifonare.

Un costum cu o croiala perfecta, desi putin sifonat, va fi intotdeauna mai elegant decat unul impecabil, dar cu o croiala mediocra.

Costumul este o piesa de imbracaminte compusa din sacou si pantaloni din acelasi material. Initial, costumul se compunea din trei parti: sacou, pantalon si vesta; aceasta din urma, incepand cu cel de-al doilea razboi mondial a devenit caduca, desi nu disparuse cu desavarsire.

Proiectul de fata cuprinde etapele proiectarii tehnologice a produsului sacou pentru barbati, realizat dintr-un material de baza care contine 100% lana iar captusala 100% vascoza.

Sacoul se compune din: piepti, spate, guler si maneci. Are clin la subrat, iar la nivelul taliei are cate o pensa de ajustare pe corp, taiata pana la nivelul buzunarelor. Sacoul are buzunare cu clape cu forma rotunjita si 2 refileti; clapele cu latime 6 cm, au dosurile din captuseala, iar refiletii sunt realizati din stofa contrast.
Pieptul stang are la partea de sus un buzunar cu clapa si 2 refileti, cu clapa (latime 5 cm) dublata cu captuseala si refiletii din stofa contrast (lg =11 cm). Deasupra acestuia la 0.5 cm are aplicat un epolet (lg =11 cm), latime 3 cm, cu forma cu colt care are un capat liber, fixat cu nasture si butoniera.
Pieptii si bizetii sunt termoculati pe toata suprafata cu insertie chimizata tesuta. Au la partea de sus un plastron format dintr-un strat de Roshar si un strat dublura Roshar. Pieptii se incheie cu 2 nasturi si 2 butoniere cu cap rotund. Reverul este rasfrant si pontat de piepti odata cu aplicarea ornamentelor de os. Spatele este din 2 bucati, cu croiala cambrata. Manecile sunt din 2 bucati, cu clin la subrat, iar pe cusatura cotului are slit, inchis la terminatia manecii, prevazut cu cate 3 nasturi de os. Deasupra slitului, k 12 cm de tiv, au o bordura de 0.3 cm din stofa contrast
Gulerul este gen tunica, cu latimea de 3.5 cm si este termoculat pe toata suprafata, atat fata cat si dosul.


Lana  este o fibra produsa de natura pentru a apara oaia de adversitatile climatice. Filamentul de lana este facut din trei straturi concentrice.

Cel extern, numit cuticula, este format dintr-o substanta proteica, cheratina, compusa din mii de particule legate intre ele. Stratul intermediar este format de celule fuziforme, ce dau proprietatile fizice specifice lanii.

Stratul interior, sau miez, este compus din celule ce contin aer; in ceea ce priveste lanile fine si sau de grosime medie acest strat lipseste. Diametrul filamentului este masurat in microni, in vreme ce lungimea este masurata in milimetri si depinde de rasa de ovina, de varsta ei, de tipul de alimentatie si de conditiile de crestere.

Caracteristicile care disting un tip de lana de altul sunt luminozitatea, finetea, incretirea, moliciunea, elasticitatea. Ondularea este mai deasa atunci cand lana este mai fina. Lana merinos, obtinuta in Australia este un tip de lana de foarte buna calitate, fina si foarte ondulata, folosita aproape exclusiv pentru imbracaminte. Caracteristica sa principala este capacitatea de a furniza la tundere aproximativ 10 kg de lana, fata de cele 2 in medie produse de oile obisnuite.

Exista o diferenta intre lana de tors si cea tabacita; prima se obtine de la lana animalelor vii, iar a doua din lana tabacita a animalelor moarte. Toarcerea se poate face o data sau de doua ori pe an, dupa sezonul rece. Pe langa calitatea sa de a incalzi , lana are capacitatea de a absorbi umiditatea pana la 33% din propria greutate fara a crea impresia de umed. Tocmai din acest motiv hainele de lana sunt excelente in perioade  cu clima umida si cu transpitatie abundenta. Absorb sudoarea si o redistribuie in mediul extern printr-un proces de transpiratie.

Lana respinge apa. Nu absoarbe lichide, gratie materiei ceroase de care este acoperita. Nu atrage praful si avand rol de izolant pe langa acela de a proteja impotriva frigului, protejeaza si impotriva caldurii excesive.

Nu se sifoneaza si este flexibila, ceea ce o face preferabila pentru crearea de imbracaminte. Este foarte putin inflamabila.

Printre defectele pe care le are, cel mai vizibil este acela legat de faptul ca se scamoseaza.

Vascoza este obtinuta prin procesul de rasucire fibrei de celuloza, are bune proprietati de absorbtie. Articolele de imbracaminte din vascoza sunt placute pentru piele si au aspect de lana sau bumbac. Produsele sunt de exemplu tesaturi pentru imbracamintea pentru copii, materiale de bluze, finisaje usoare, materiale de in, catifea si materiale confortabile.



















CAPITOLUL I.

CONSIDERATII GENERALE, MEMORIU JUSTIFICATIV



Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor clientilor. Proiectarea imbracamintei se bazeaza pe constructii grafice prin care sunt determinate forma si marimea tiparului folosit in procesul de croire a imbracamintei.

Vestimentatia actuala, de si foarte diversa, este relativ usor de realizat atat ca forma si marime a detaliilor componente, cat si ca mod de confectionare.

Avandu-se in vedere ca imbracamintea, in timpul purtarii, este fixata pe umeri sau pe talia corpului, in functie de lungime ea se poate clasifica dupa cum urmeaza in continuare.

Imbacaminte fixata pe umeri:

- imbracaminte scurta (mini), avand linia de terminatie la nivelul taliei, este destinata pentru bluze, pulovere, veste, etc.

- imbracaminte medie(midi), cu linia de terminatie la nivelul soldurilor, este destinata pentru sacouri, bluze, jachete, vestoane, camasi, etc.

- imbracaminte lunga (normala), a carei linie de terminatie este situata la nivelul genunchilor, cuprinde produse ca: rochii, pardesiuri si paltoane, mantale, pelerinede ploaie, etc.

- imbracaminte foarte lunga (maxi), a carei linie de terminatie se situeaza la nivelul gleznei piciorului, in aceasta grupa sunt cuprinse produse ca: rochii de seara, pardesiuri si paltoane, camasi de noapte.

La imbracamintea fixata pe umeri lungimea de baza se considera de la rascroitura gatului pana la terminatia inferioara stabilita in functie de model.

Imbracaminte fixata pe talie:

imbracaminte scurta (mini), cu terminatia la nivelul coapsei piciorului, cuprinde produse, ca: pantaloni scurti si fuste scurte.

imbracaminte cu lungime medie (midi), cu terminatia la linia genunchilor, cuprinde fuste de toate categoriile, pantaloni pescaresti si pantaloni pentru golf.

imbracaminte foarte lunga (maxi), cu terminatia pe linia gleznei piciorului, cuprinde pantaloni si fuste model maxi.

La imbacamintea fixata pe talie, lungimea se masoara de la linia taliei pana la terminatia inferioara situata in functie de model.


Obiectivele capitolului consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor desfasurate in sistemele de fabricatie ale firmelor de confectii textile.

La nivel microeconomic, in capitol se fac referiri la:

planificarea productiei

justificarea alegerii modelului, a materiilor prime de baza si secundare necesare confectionarii, a fluxului tehnologic, tehnologiilor de fabricatie, a tipului de utilaje, a modului de organizare si amplasare a locurilor de munca etc.



Se considera ca se lucreaza intr-un singur schimb de 8 ore in sectiile de productie (croire, confectionare si finisare) si tot un singur schimb la receptie, depozite si compartimente tehnico-administrative.

Pentru planificarea productiei se considera ca o luna are 21 de zile lucratoare.



PLANIFICAREA PRODUCTIEI:




Denumire

sortiment



Cantitate planificata (buc)


Capacitatea unei linii tehnologice Q

(buc/8h)


Nr. de linii

tehnologice


Cantitate

realizata


Durata

comenzii

Sacou barbati

2000

250

1

250 buc/8h

8 zile

































CAPITOLUL II.

DESCRIEREA TEHNICA A MODELULUI PROIECTAT



Definirea modelului presupune coroborarea informatiilor care se regasesc in:

fisa modelului

descrierea tehnica a modelului

modul de etichetare si de ambalare a produselor

structura ierarhica

Fisa modelului include: schita in vedere din fata, din spate si interioara, date referitoare la produsul proiectat.

Pentru confectionarea sacoului de barbati, se folosesc materiale de baza si auxiliare.

Materialele de baza pentru modelul adoptat, sunt materiale subtiri sau groase care se produc din bbc, matase, in si canepa, fire sintetice, sau fire sintetice in amestec cu alte fibre. De asemenea mai pot fi utilizate unele tricoturi care prezinta o buna stabilitate dimensionala. In cazul de fata se adopta ca material de baza o tesatura care este produsa din fire de lana iar captusala este din vascoza.

Ca urmare a modelului de sacou, destinat tuturor anotimpurilor, tesatura se produce in culori uni, avand latimea de 150cm.

Ca proprietati de prelucrare, tesatura adoptata pentru confectionarea sacoului pentru barbati se prelucreaza usor atat operatiile de coasere , cat si cele de tratare umidotermica.


























FISA MODELULUI

Tipul produsului: Sacou pentru barbati

Schita modelului




Aspect fata Aspect spate
































Material de baza

Captusala

Compozitie fibroasa:

Lana 100%

Vascoza 100%

Latime:

150 cm

112 cm

Masa specifica:

540 g/m2

200 g/m2

Csm:

2.2 m2

2.2 m2

Iu(%)

87 %

87 %

Gama dimensionala

46 48 50 52 54

Repartitia cantitativa/marimi

300 400 600 400 300

HARTA TEHNOLOGICA


















































Fisa de etichetare

Tipul produsului : Sacou pentru barbati

TIP

Continut

Plasare pe produs

Eticheta de prezentare

Denumire articol, compozitie fibroasa , marime, pret

Fixate printr- un fir plastic pe umeras

Emblema

De marime

Tipodimensiunea produsului



Compozitie fibroasa , semne de intretinere

Fixata in cusatura de aplicare a gulerului




Fixate in cusatura laterala

De compozitie






















Mod de ambalare:

asezata pe umerase

introdus in punga de polietilena

cate 10 buc pe un stender






CAPITOLUL III.

STABILIREA NECESARULUI DE MATERIALE


3.1 Stabilirea necesarului de materii prime principale


Materia prima este un produs neprelucrat sau un semifabricat care constituie un material de fabricatie. Materialele textile reprezinta materia prima de baza in industria confectiilor obtinute prin procedee specifice industriei textile si care au caracteristici de structura, compozitie si caracteristici fizico - mecanice astfel incat pot fi prelucrate in industria de bunuri de larg consum.

In acest proiect avem ca materie prima principala o tesatura din lana 100 % si captusala din vascoza 100%


Proprietatile fibrei de lana:


PROPRIETATE

Lana fina

Semifina

Groasa

Culoare

alb-galbui

alb-galbui,bruna,neagra,cafenie,roscata

Luciu

Matasos

slab

Lungime

50-80

60-120

160-300

Finete

17-24

24-28

32-37

Repriza

18%

17%

15%

Higroscopicitate

15 - 18 % (in conditii normale)

40% in mediu umed

Comportare la temperatura

Rezista pana la 80C

Comportare la ardere

Ard incet, cu flacara luminoasa, se umfla, degaja miros de corn ars, cenusa spongioasa de culoare neagra

Alungirea la rupere

25 - 35% in mediu uscat

25-50% in mediu uscat

Ondulatia

12-13

7-8

1-4

Comportarea la acizi

Sunt rezistente la acizi

Comportarea la substante alcaline

Sensibile

Comportarea la substante oxidante

Sensibile

Elasticitatea

Sunt cele mai elastice fibre textile











Proprietatile vascozei:


PROPRIETATE

VALOARE

Masa specifica (kg/m2)

1.510 - 1.520 kg/m


Culoare

Galbuie

Higroscopicitate %

11%

Comportarea la ardere

Ard repede cu flacara stralucitoare

Comportare la caldura

Se folosesc pe cat posibil temperaturi sub 100 C

Finetea

Nm 3000, Nm 4500, Nm 6000; Nm 450-750 pt covoare;


Lungimea de rupere

Lr=13.5-16.5 Km si ajunge la 28.8 Km la fibrele etirate, in stare umeda rezistenta fibrelor scade foarte mult 40-60% din rezistenta fibrelor in stare uscata

Alungirea la rupere

20-30%, iar in mediu umed este 25-35%


Comportarea la acizi si substante oxidante

Produc degradarea rapida a fibrelor la temperaturi mai mari de 60-70 C

Comportarea la alcali

Este scazuta



Necesarul de materii prime pentru marterialul de baza


Nm = Csm* n

Nm = 1.56 * 2000

Nm = 3120 m2


Csm - consumul specific mediu

Csm = 2.2 m2

Csm = 1,56 m

n - numarul de produse planificat pe toata durata comenzi


Necesarul de materii prime pentru captusala:


Nm = Csm* n

Nm = 1.56 * 2000

Nm = 3120 m2


Csm - consumul specific mediu

Csm = 2.2 m2

Csm = 1,56 m

n - numarul de produse planificat pe toata durata comenzi


Pierderile de materiale pentru materialul de baza:


P = D * ms * n

D = Csm * Ip/100 => D = 1.56 * 13/100 => D = 0,20

P = 0,20 * 0,54 * 2000 = 216 kg

In care:

Ip = indice de pierdere: Ip = 100 - Iu = 13 %

ms = masa specifica (kg/m2)


Pierderile de materiale pentru captusala:


P = D * ms * n

D = Csm * Ip/100 => D = 1.56 * 12/100 => D = 0,20

P = 0,20 * 0,20 * 2000 = 80 kg

In care:

Ip = indice de pierdere: Ip = 100 - Iu = 13 %

ms = masa specifica (kg/m2)






Necesarul de materii prime textile principale

Tip de material

Csm (m)

Nm (m)

Material de baza

1.56

3120

Captusala

1.56

3120









Pierderile de material textil:


Tipul de material

Csm (m2)

Ip (%)

D (m2)

ms (kg/m2)

P (kg)

Durata comenzi

Material de baza

2.2 m2

12 %

0,20

0,54

216

Captusala

2.2 m2

12 %

0.20

0.20

80







3. 2. Stabilirea necesarului de materii secundare si auxiliare


Materialele auxiliare necesare pentru modelul adoptat sunt:

o       ata de cusut si insailat cu finete de 85/3 asortata la culoarea materialului de baza

o       eticheta din plastic care se monteaza, pe care se consemneaza materialul utilizat, marimea produsului, numarul de model, numar de marime

o       emblema producatorului

o       eticheta comerciala din carton, pe care se consemneaza: intreprinderea producatoare, denumirea produsului, data fabricatiei costul produsului si stampila controlului de calitate.


Necesarul de materiale: ata de cusut


Nm = Csm * n (m)

Nm = 40 * 2000

Nm = 80000 m

unde: Csm - consumul specific mediu de materiale secundare (m)

n - numarul de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/comanda)



CAPITOLUL IV.

Stabilirea fluxului pentru sistemul de fabricatie



Sistemul reprezinta un ansamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat, care face ca activitatea practica sa se desfasoare in conformitate cu scopul urmarit.

Structura sistemului de fabricatie pentru confectii textile presupune:

- identificarea elementelor componente ale traseului tehnologic

- definirea relatiilor care se stabilesc intre acestea, prin intermediul fluxului de fabricatie.


Fluxul de fabricatie cuprinde :

fluxul tehnologic

fluxul material

fluxul energetic

fluxul informational





























Inmagazinare / Lotizare

 





CAPITOLUL V.


RECEPTIA MATERIILOR PRIME



Recep tia materialelor este operatia de control cantitativ si calitativ, conform documentelor insotitoare, a materialelor sosite in fabrica de confectii.

Receptia cantitativa se determina in functie de material in unitate de lungime: m, kg sau bucati. Are scopul de a determina cantitatea lotului receptionat si de a o compara cu cea inscrisa in documentele insotitoare ale marfii.

Receptia calitativa presupune doua aspecte:

1. determinarea caracteristicilor materialelor , utilizand procedee de laborator

2. determinarea neuniformitatii prin evidentierea defectelor


Productia teoretica Pt a rampelor de control se calculeaza cu relatia :


Pt = v * T (m/8h)

Pt = 20 * 480

Pt = 9600 m/ 8h

in care : v - viteza de deplasare a materialului verificat pe rampa de control SETEC C - TEX

T - durata unui schimb

Productia practica Pp se calculeaza tinand cont de opririle necesare pe durata unui schimb:

Pp = Pt * k (m/8h)

Pp = 9600 * 0,8

Pp = 7680 m/8h

in care : k - coeficient al opririlor cu valori intre 0,7 - 0,8


Necesarul de material care se receptioneaza Nmr :

Nmr = Nm * p (m)

in care: p - intre 10 - 100 %

Nm - necesarul de materii prime principale pentru o zi (m)

Nmr = 3120 * 31.2

Nmr = 97344

Necesarul utilajelor (rampelor de control):

N = Nmr/Pp

N = 973440/ 7680

N = 12

Necesarul de muncitori M:

M = 2 * N

M = 2 * 12

M = 24























CAPITOLUL VI.

PROIECTAREA SECTIEI DE CROIRE



Fluxul tehnologic pentru sectia de croire:







6.1 Stabilirea numarului de spanuri



Gama dimensionala

46

48

50




Total

Nr. produse/ incadrare npi

Nr.total de straturi de span

Nr. straturi intr-un span

nsi

Nr. de spanuri

Nsi

Repartitia procentuala











Repartitia numerica











Incadrarea I











Incadrarea II











Incadrarea III










6

Total spanuri din materialul de baza


20


Numarul total de spanuri se calculeaza cu relatia:



NS= ∑NSi


Nr.de straturi dintr-un span: 100








6.2 Realizarea incadrarilor:


Se realizeaza automat, pe suport de hartie (in general adeziva) care se ataseaza spanului (eventual prin calcare)



6.3 Realizarea spanurilor:


Se realizeaza prin depunerea continua a materialului simplu cu taierea extremitatilor straturilor de span.


Necesarul de timp Nt:


Nt= k * tb * NS (min)


unde: k - coeficientul opririlor ; k= 1,15

tb - timpul de baza

Ns - numarul de spanuri



tb = tsp+tsc+tdp (min)


unde: tsp - timpul pentru realizarea spanurilor

tsc - timpul pentru sectionarea spanurilor

tdp - timpul pentru depozitarea sectiunilor de span


Lungimea spanului (L) :

L = Csm * np (m)

L = 1.56 * 2

L = 3.12

unde: np - numarul de produse incadrate


Numarul mediu de straturi in span :

nsm = 100

Numarul de baloturi:


b = L * nsm / Lb


unde: Lb - lungimea materialului dintr-un balot, se adopta ca o valoare cuprinsa intre 30 - 60 m

Lb in acest caz va fi 60.

b = 3.12* 100 / 60

b = 5.2




Timpi de realizare a operatiei de spanuire:


Nr. faze

Descrierea fazei

Timp (min)

Timp calculat

Mecanica

np = 2


Aducerea incadrarii




Desfasurarea iincadrarii pentru delimitarea lungimii spanului

0,1 + 0,07 * L



Indepartarea incadrarilor

0,1 + 0,07 * L



Aducerea balotului de material



5

Fixarea limitatorilor de span si programarea masinii




Indepartarea balotului, plasarea noului balot pe suport

1,28 * b



Deplasarea masinii si introducerea materialului printre cilindrii conducatori

0,48 * b + 0,018 *L



Spanuirea

0,08 * nsm + 0,016*L*nsm



Fixarea capatului de span




Realizarea cursei inapoi cu reasezarea materialului de catre muncitor

0,08 * nsm + 0,016*L*nsm



Taierea foii de span

nsm



Verificarea numarului de straturi din span

-



Desfasurarea incadrarii deasupra spanului

0,1 + 0,165 * L



Atasarea incadrarii spanului prin calcare

0,63 + 0,635 * L


Total timp pentru realizarea unui span tsp



Preluarea si indepartarea masinii de sectionat




Sectionarea spanului

1,08 * l * nsc


Total timp pentru sectionarea unui span tsc



Suprapunerea sectiunilor de span

0,655 * (nsc +1)



Indepartarea si depozitarea sectiunilor de span



Total timp pentru depozitarea sectiunilor de span td


Timp total tb


Numar de spanuri : Ns


Timpi partiali : tb * Ns


Total timp de realizare a operatiei Nt







Necesarul de muncitori :


- spanuire mecanica:

M = Nt/480

M = 1210/480

M = 3

Necesarul de echpament tehnologic


- spanuire mecanica:

N = M

N = 2.52

- masini de sectionat :

N = M / 2

N = 2,52 / 2

N = 1.26



6.4 Decuparea reperelor textile:


Necesarul de timp Nt = k * tb * Ns

- unde: k = coeficientul opririlor ,k = 1,17

tb = timp de baza

Ns = numar de spanuri

tb = L * l *nsm * t'd

- unde:

-L - lungimea spanului (m)

-l - latimea spanului (m)

- nsm - numarul mediu de straturi din span

- t'd - timpul de decupare pentru 1 m2 al unui strat de span,

t'd= 0,11 min/ 1 m2

tb = 4,28 * 1,40 * 100 0,11

tb = 73.20 min

Astfel Nt = 1,17 * 73.20 *20

Nt = 1712.88











Tip de material

Dimensiunile span L*l (m2)

Nr. de straturi span nsm

t'd

(min/m2)

tbi

(min)

Nsi

k

Nti

Material de baza

np = 2










Stabilirea numarului de muncitori:


M = 2 * Nt / 480

M = 2 * 1712.88/480

M = 7


Necesarul de echipament tehnologic:


N = M / 2

N = 7/ 2

N = 4




6.5 Numerotarea reperelor si formarea pachetelor


Necesarul de timp (Nt)

Nt = k * tb

- unde: k - reprezinta coeficient al opririlor , k = 1,20

tb - timpul de baza pentru realizarea operatiei de numerotare



Nr. faza

Descrierea fazei

Timpul tbi

(min)

Timpi calculati

(min)


Aducerea si pozitionarea spanului cu repere croite, pentru numerotare

0,18 * nr *∑ npi * NSi



Reglarea masinii, schimbarea benzii cu etichete adezive, evidenta lucrului

0,2 * nr * ∑ npi * NSi

120


Numerotarea:

- reperelor mici

- reperelor mari


0,03 * nrm * n

0,05 * nrM * n





Indepartarea spanului numerotat

0,16 * nr * ∑ npi * NSi


Timp total tb =∑ tbi

396



Notatii suplimentare:

-nr = numar de repere din materialul de baza

-nrm= numar de repere mici

-nrM = numar de repere mari


NT = 1,20 * 396

NT = 475,2




Numarul de muncitori, M :


M = Nt / 480

M = 475,2 / 480

M = 1


Necesarul de timp NT pentru formarea pachetelor:


NT = k * tb

- unde:

k- coeficient al opririlor pentru operatia de formare a pachetelor; k= 1,18

tb - timpul de baza pentru realizarea operatiei de formare a pachetelor



Nr faza

Descrierea fazei

Timpul tbi

(min)

Timpi calculati

(min)


Numararea si verificarea reperelor si formarea de pachete de 10 buc.

0,1 * nr * n



Schimbarea reperelor cu defecte

( alegerea materialului si recroirea reperului )

10 min / reper schimbat



Legarea si depozitarea pachetelor cu repere pentru 10 produse ; formarea loturilor

0,4 * n / 10

24

Timp total tb = ∑ tbi

324


Nt = 1,18 * 324

Nt = 382,32 min



Numarul de muncitori M :


M = NT / 480

M = 382,32 / 480

M = 0,79 => 1


Numarul meselor de lucru N :


N = M

N = 1









CAPITOLUL VII.

PROIECTAREA SECTIEI DE CONFECTIONAT


7.1 Elaborarea procesului tehnologic de confectionare


Procesul tehnologic de confectionare se structureaza din doua parti, in care se realizeaza :

- prelucrarea elementelor de produs,

- asamblarea elementelor in vederea constituirii subansamblelor si produselor

Intocmirea procesului tehnologic necesita parcurgerea urmatoarelor stadii:

- stabilirea fazelor tehnologice grupate pe tipuri de elemente si subansambluri ;

- stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori;


7.1.1 Stabilirea fazelor tehnologice


Documentul de baza pentru stabilirea procedeelor de executie a fiecarui reper, este fisa tehnologica care cuprinde:

- caracteristicile produsului in faza respectiva cat si caracteristicele utilajului pentru faza respectiva

- regimul de lucru al utilajului in faza respectiva

- timpul normat, materialele, dispozitivele etc.

Fisa tehnologica trebuie respectata cu strictete, in care scop se elaboreaza norma de control tehnic pe faze, pentru descoperirea la timp a oricaror abateri de la disciplina tehnologica.


7.1.2 Stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori


Norma de timp Nt:


Nt = tb + ta + ton sau Nt = k * tb unde k - 1,15


unde: - tb - timpul de baza in care un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa si calitativa a obiectelor muncii, realizand si actiuni ajutatoare necesare producerii modificarii

- ta - timp auxiliar , necesar suplimentar pentru realizarea unei unitati cantitative

- ton - timp de odihna pentru refacerea capacitatii de munca a executantului



tb = tbp + tbs


unde : - tbp - timp de baza corespunzator activitatii principale , in cursul caruia un executant efectueaza sau supravegheaza lucrarile pentru modificarea calitativa si cantitativa nemijlocita a obiectului muncii.

- tbs - timp de baza corespunzator activitatilor secundare in cursul caruia se executa manuirile necesare pentru realizarea transformarii cantitative si calitative


tbp = Lg * tc (min)


unde: Lg - lungimea cusaturii (mm)

tc - timpul de coasere pentru 1 cm de cusatura (min)


tbp = 60 * 0,0035

tbp = 2,1


tbs = 0,56

Atunci : tbp = 2,1 + 0,56

tbp = 2,66


Nt = 1,15 * 2,66

Nt = 3,05





Nr.faza

Descrierea fazei tehnologice

Echipament tehnologic

Parametrii tehnologici ai fazei

Nt

(min)

Np

(buc/8h)

M

1

Alimentarea






Maneci Lungi


Inchiderea tubulara a manecii

Masina de incheiat surfilat





3

Indoirea si fixarea terminatiei manecii

Masina de cusut ascuns





Asamblarea produsului cu sprijin pe umeri


Asamblarea fetei cu spatele pe linia laterala

Masina de surfilat





















MSC cu dispozitiv


Asamblarea fetei cu spatele pe linia umarului

Masina de surfilat - incheiat






Aplicarea manecii netubulare in rascroitura

Masina de incheiat- surfilat






Coaserea terminatiei produsului

Masina de cusut ascuns






Aplicarea pernitelor

Masina de punctat

Turatia Ap 1800 rot/min

1 - 20 impunsaturi/ cusatura





Verificarea produsului

Masa de lucru







7.2 Structura liniei tehnologice de confectionare


Cod operatie

Faze cuplate

Echipament tehnologic

M

Nr. locuri de munca

I

Alimentarea

Masa de alimentare



II

Coaserea tivului la guler.

Coaserea tivului la maneca.

Coasera terminatiei produsului


Masina de cusut ascuns










III

Asamblarea gulerului cu fata.

Asamblarea fetei cu spatele pe cusatura umarului.


Masina de incheiat - surfilat







IV

Asamblarea manceii.

Asamblarea fetei cu spatele si incheierea manecii pe linia cusaturii laterale.




Masina de incheiat - surfilat







V

Aplicarea pernitelor.

Verificarea produsului

Masina de punctat

Masa de lucru






CAPITOLUL VIII.

PROIECTAREA SECTIEI DE FINISAJ


Etapa de finisare include:

- tratarea umidotermica

- etichetarea si sortarea produsului

- ambalarea



8.1 Elaborarea procesului tenologic de finisare


Normele de timp pentru operatiile de finisare


Np = T / Nt

Nt - se preia din anexe


Descrierea operatiei tehnologice

Echipament tehnologic

Nt

(min)

Np

(min)

Bluza pentru femei

Alimentarea locurilor de munca

Masa de lucru




Calcarea sacoului si asezarea pe umeras:

- calcare pe manechin

- calcare pe masa cu forme

Masa cu forme si cu fier de calcat





Desprinderea etichetelor de pe rola, introducerea firului de plastic in pistol si fixarea etichetei pe produs

Masa de lucru



Punerea sacoului in punga, lipirea pungii la capete, taierea colturilor

Masa de lucru cu dispozitiv de lipit



Ambalarea produselor, formarea cutiilor, punerea etichetelor pe cutii, sortarea pe marimi si culori

Masa de lucru














Numarul de muncitori se calculeaza cu formula :


M = n / Np


Unde : - n - numarul de produse realizate in 8 ore.



8.2 Centralizarea necesarului de echipamente tehnologice si personal pentru sectia de finisare




Tipul utilajului

Total

Principalele caracteristici tehnice

Prese cu perne interschimbabile pentru calcat guler si revere, modelat canturi si revere, calcat umeri si perinite, calcat fete, calcat spate, calcat maneci


Consumuri:

-aburi : 5 - 30 kg/h

- aer comprimat : 50 - 700 l/min

- vacuum : 150 - 200 l/min

Putere : 0,25 - 0,5 Kw


























CAPITOLUL IX.

Verificarea calitatii productiei



In industia de confectii, serviciul de control tehnic de calitate, urmareste calitatea materiei prime si materialelor intrate in fabrica, semifabricatele obtinute in urma procesului de croire, calitatea operatiilor procesului tehnologic, calitatea produselor finite nefinisate, precum si calitatea produselor finite.

Toate aceste aspecte se urmaresc in baza normativelor in vigoare, norme interne pentru tesaturi si norme interne pentru produsele finite, care includ caracteristicile principale pe care trebuie sa le indeplineasca materia prima si produsele finite si limitele admise pentru unele defecte sau caracteristici ale acestora.

Organele de control tehnic, in raport cu analizele periodice efectuate, vor intocmi buletine de calitate, indicand sectiile, atelierele sau liniile de productie datorita carora au aparut abateri de la calitate, producand masuri pentru inlaturarea deficientelor.

Efectuarea controlului interfazic de catre serviciul de control tehnic de calitate, nu elimina raspunderea executantului pentru calitatea operatiilor executate si verificarea acestora.

Documentele de baza care trebuie sa reglementeze in unitate, toate conditiile de efectuare a controlului tehnic, in ceea ce priveste metoda, aparatura si fregventele de control sunt: planurile de operatii, fisele tehnologice, instructiunile, normele uzinale, documentele tehnice normative(STAS, norme interne, caiete de sarcini) precum si contractele economice.

In industria de confectii fazele controlului tehnic de calitate sunt:

receptia unde se urmareste in afara de controlul calitativ si cantitativ al materiei prime si materialelor, respectarea normativelor in vigoare, avizandu - se plata loturilor numai in baza buletinelor de analiza ale unui laborator specializat, care confirma calitatea parametrilor din actele insotitoare.

Personalul din compartiment participa la activitatea de elaborare si revizuire a standardelor si normelor interne in vigoare sau alte sarcini din domeniul asigurarii calitatii produselor.

Activitatea de laborator asigura verificarea parametrilor de calitate, a materiilor prime, materialelor auxiliare, semifabricatelor sau produselor finite, prin forte proprii din fabrica sau in colaborare cu laboratoarele specializate, eliberand buletinul de analiza fiecarui lot prezentat la receptie.

Si personalul din cadrul laboratorului de analiza participa la activitatea de elaborare si revizuire a STAS-urilor.

Personalul de deservire a instalatiilor si utilajelor din cadrul laboratoarelor de analiza si control, trebuie sa cunoasca in detaliu toate etapele procesului de fabricatie, deoarece interactiunea dintre organele de lucru si materiale pot crea fenomene nedorite ce pot diminua calitatea produselor.

Prin urmare trebuie sa se analizeze:

- calitatea materialelor;

- comportarea in procesul de taiere, coasere, tratament termic, umidotermic etc.

Controlul tehnic de calitate in industria de confectii se realizeaza folosind metodele statice amintite la tratarea problemelor privind caracteristicile materiei prime si materialelor. Fluxul de control in confectii, corespunde fluxului tehnologic din ansamblu al unei societati comerciale.

Activitatea de control in salile de croit, se asigura in general controlul interfazic, care urmareste calitatea executiei operatiilor de: sablonat, spanuit, sectionat, debitat, termolipit, numerotat, etc. In primul rand se verifica daca materiile prime materialele repartizate pe comenzi sunt in conformitate cu prevederile din consumul specific, precum si cu cartelele de monstre avizate.

Se verifica exactitatea liniilor principale ale sabloanelor, conform cu restrictiile lor impuse la incadrare.

Se verifica directia firelor de urzeala pe marginea pieptului in asa fel incat sensul fibrelor rezultate la scamosare sa fie orientate in jos in scopul evitarii unei scamoseli la purtare, precum si pentru evitarea acumulari prafului.

Se controleaza apoi pozitia punctului cel mai inalt al liniei umarului, suprapunand punctele principale cu punctele corespunzatoare ale tiparului de control.

Se verifica liniile de contur principale conform retelei de linii stabilite anterior, corectandu- le cu particularitatile tesaturii.

In cadrul sectiilor de confectionat, cat si unitatilor de finisaj, produsele executate vor fi verificate si sortate, bucata cu bucata. Se aplica stampila cu numarul controlului.

In fiecare sectie de productie sau pentru anumite sectii(ateliere), in functie de topografia intreprinderii, inainte de operatia de ambalat in cutii sau pungi se va organiza de asemenea un post important de control.

Dupa intocmirea loturilor comerciale si a documentatiei de livrare se organizeaza puncte de control unde se verifica prin sondaj 5% din lot. La aceste puncte se intocmeste certificatul de calitate, precum si procesul verbal de autoreceptie.

Coordonarea activitatii punctelor de control amintite, se asigura de catre controlorii principali din cadrul unui punct special de control.

Prin urmare, calitatea produselor confectionate este conditionata de o multitudine de factori, incepand cu materia prima(corelarea caracteristicilor dimensionale si de suprafata ale acesteia cu cele ale tiparelor pentru care de asemenea trebuie asigurata calitatea inca din faza de proiectare constructiva), sablonarea, spanuirea, sectionarea, debitarea, asamblarea si tratarea umido-termica a acestora. Chiar si in cazul materialelor uni se recomanda ca tiparele sa fie orientate in acelasi sens, mai corect in sensul de tesere sau tricotare.












CAPITOLUL X.

STABILIREA SUPRAFETELOR DE PRODUCTIE SI DEPOZITARE


10.1: Amplasarea utilajelor si stabilirea suprafetelor de productie


10.2: Stabilirea principalelor suprafete de depozitare


Suprafata totala de depozitarea ST :


ST = SU + SA (m2)


unde:

SU - suprafata utila ocupata efectiv de materialele depozitate

SA - suprafata auxiliara care include:

- suprafata de primire - receptie a marfurilor

- suprafata de manipulare si circulatie

- suprafata de colectare, formarea loturilor si expediere

- suprafata ocupata de mobilierul tehnologic pentru tinerea evidentei


SA = Su * k => ST = (1+ K) * Su

unde:

- K - coeficient de utilizare a suprafetei

- K = 0,5


10.2.1 Suprafata magaziei de materii prime


Suprafata utila SU ocupata de materialele depozitate se calculeaza cu relatia :

SU = ( NC / 4) * sc


unde :

NC - numarul de celule de raft in care se introduc paleti (numarul de celule este egal cu numarul de palete). Se calculeaza cu relatia:

sc - suprafata bazei unei celule de raft (m2) : sC = 1,105


NC = Nm *z / qc


unde :

Nm - necesarul zilnic de materiale (kg/zi)

z - numarul de zile de depozitare ( z = 20)

qc - sarcina maxima admisibila a unei celule (qc = 150 kg )



NC= 1350 * 20/ 150

NC = 180 celule


Atunci :

Su = 180 / 4 * 1,105

SU = 49,7 m2


ST = (1+ K) * Su

ST = (1 + 0,5 ) * 49,7

ST = 1,5 * 49,7

ST = 74,5 m2


10. 2.2 Suprafata magaziei pentru produse finite


Depozitarea produselor pe umerase:


SU = NST / 3 * sS


unde :

sS - suprafata unui stender ( sS = 1,2 m2)

NST - numarul de stendere si se calculeaza cu relatia

NST = n * z / nU

unde :

n - numar de produse din comanda (buc/zi)

z - numar de zile de depozitare ( z = 10 )

nU - numar de umerase pe un stender

nU = 20

Astfel : NST = 600 * 10 / 20

NST = 300

Atunci :

SU = 300 / 3 * 1,2

SU = 120 m2














CAPITOLUL XI.

ORGANIZAREA TRANSPORTULUI INTERN.


Necesarul de mijloace de transport Nmt se calculeaza cu relatia:


Nmt = Qm / q * η * nCS


unde:

Qm - cantitatea de materiale ce se transporta intr-un schimb (kg)

q - capacitatea mijlocului de transport .

q = 100

η - coeficientul de utilizare a mijlocului de transport din punct de vedere capacitiv si al timpului (randament) si este egal cu 0,8.



nCS = numarul de curse realizat intr-un schimb care se calculeaza cu relatia :

nCS = T /t

nCS =480 / 3

nCS = 16

unde: T - durata schimbului

t - timpul pentru efectuarea unui transport

t = 30 min


Atunci:


Nmt = 450 / 100 * 0,8 * 16

Nmt = 5,2


Necesarul de electrocare:


Ne = 0,19 * Qm

Qm - cantitatea de materiale ce se transporta intr-o zi ( tone)

Ne = 0,19 * 0,45

Ne = 0,085 => 1












CAPITOLUL XII.

INDICATORI TEHNICI DE APRECIERE A SISTEMULUI DE FABRICATIE PROIECTAT.


Principalii indicatori tehnici sunt:


1. Tactul de baza (r)


r = T / Cp


unde:

- T - durata schimbului

- Cp - cantitatea de produse planificata

Atunci:

r = 480 / 2000

r = 0,24 min/ buc


2. Productivitatea muncii programata, W:


W = Cp / T

W = 600 / 480

W = 1,25


3. Productivitatea fizica a muncii pentru un schimb Wf


Wf = Cp / M


4. Norma de timp necesara realizarii unui produs, Ntp, se calculeaza cu relatia:

Ntp = ∑ ti






Bibliografie:


Stan S.Mitu, Stan S. Mihaela Mitu - Bazele tehnolgiei si confectiilor textile Editura Performantica Iasi, 2005

Papaghiuc Viorica - Indrumator de proiect Editura Performantica, Iasi, 2004

Virginia Merticaru, Daniela Giurgiu - Materii prime textile , Editura Preuniversitaria , Bucuresti 2001.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 12824
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved