BAlANTA DE VERIFICARE

CONCEPTE DE BAZA REGASITE PE PARCURSUL

PREZENTULUI MODUL

A) balanta de verificare - ca tablou al tuturor conturilor utilizate de catre o unitate patrimoniala intr-o perioada de gestiune, si corelatiile dintre acestea;

B) evidenta cronologica - reprezentata de "Registrul jurnal";

D) evidenta sistematica - reprezentata de "Cartea Mare";

E) fisa de cont pentru operatii diverse;

F) fisa sintetica "cartea-mare sah";

SCOPUL MODULULUI

q intelegerea modulului de intocmire a balantei de verificare;

q intelegerea rolului balantelor de verificare;

q constientizarea legaturii existente intre evidenta cronologica, evidenta sistematica si balanta de verificare

OBIECTIVELE MODULULUI

q prezentarea legaturii dintre evidenta cronologica si sistematica si a ambelor cu balanta de verificare prin aplicatii practice;

q prezentarea balantelor de verificare tabelare prin aplicatii practice;

q prezentarea balantelor de verificare "sah" si sublinierea atuurilor acesteia;

q exemplificarea corelatiilor posibile care se degaja din balanta de verificare.

UNITATEA DE CURS III-1.

Notiunea, continutul si functiile balantei de verificare

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate patrimoniala se inregistreaza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, existentele finale. Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea intr-un tablou de ansamblu a intregii activitati desfasurate.

Metoda contabilitatii impune ca periodic si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate. Verificarea se refera atat la respectarea principiului dublei inregistrari a operatiilor economice, cat si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.

Tema III-1.1.

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de "balanta"

Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.

In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de "balanta".

Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva.

Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede la articolul 22 ca "pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste lunar balanta de verificare".

Tema III-1.2.

Functiile balantei de verificare rezulta din definitia prezentata mai sus si anume:

a) Functiile de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi. Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate.

Desi in conditiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare automata a datelor.

b) Functia de legatura intre conturile sintetice si bilant. Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii.

Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice. Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.

d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale. Gruparea si centralizarea datelor inregistrate ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc.

Cuprinzand, centralizate, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate. Astfel se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc.

e) Functia de analiza a activitatii economice. Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

UNITATEA DE CURS III-2.

Clasificarea balantelor de verificare

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii.

a) Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice.

-Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosit in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune.

- Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau secundare. Spre deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice, care este una singura pe intreprindere, numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice.

b) Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind, balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si balante de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante.

Tema III-2.1.

Balanta de verificare cu o singura egalitate

Balanta de verificare cu o singura egalitate se prezinta in doua variante: fie ca balanta a sumelor, fie ca balanta a soldurilor. Ea cuprinde numai o singura egalitate:

sau

Tema III-2.2.

Balanta conturilor cu doua egalitati

Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantelor sumelor cu balanta soldurilor.

Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare. Egalitatile ei sunt:

Tema III-2.3.

Balanta de verificare cu trei egalitati

Se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:

- balanta tabelara

- balanta de verificare sah

Balanta de verificare cu trei egalitati a fost conceputa pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati:

In plus, cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei egalitati in forma tabelara, fata de balanta cu doua egalitati, ea prezinta si urmatorul neajuns: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.

Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah. Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic.

Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul matriceal. Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei egalitati, cu deosebirea ca aceste egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente.

Tema III-2.4.

Balanta de verificare cu patru egalitati

Aceasta balanta reprezinta o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. De aceea ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati:

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel.

a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare, iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare;

b) la sfarsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare.

Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru egalitati are urmatorul neajuns si anume, nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile initiale de la inceputul anului. Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realiza prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci egalitati.

UNITATEA DE CURS III-3.

Intocmirea balantei de verificare

Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil.

In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueaza urmatoarele lucrari:

- se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul Jurnal) in evidenta sistematica (Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza si se determina soldul lor;

- se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare;

- se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.

EXEMPLU: Vom arata forma grafica a registrului jurnal pornind de la urmatoarele operatiuni:

1) In 03.01.N se ridica de la banca 6.250 lei.

2) In 10.01.N se achita din numerarul din casierie datoria fata de un furnizor, de 5.000.

3) In 17.01.N se primesc materii prime de la un furnizor in valoare de 1.000;

4) In 20.01.N se achita datoria fata de furnizor in suma de 1.000 din disponibilul din casierie.

5) In 22.01.N se incaseaza prin banca creanta pe care societatea o are fata de un client, in suma de 3.750.

6) In 23.01.N restul de 250 se depune la banca.

Aceste operatiuni au avut loc pe parcursul lunii ianuarie din anul N, la inceputul caruia bilantul era urmatorul:

A    Bilant initial P

In Registrul Jurnal nu vor fi consemnate soldurile initiale ci numai operatiunile expuse anterior, astfel:

Registrul Jurnal

Simplificand conturile, le-am reprezentat sub forma de "T-uri". Fiecare din aceste "T-uri" nu reprezinta altceva decat o "Fisa de cont pentru operatii diverse". Daca in registrul jurnal operatiunile sunt consemnate numai in functie de momentul producerii lor, in "T-uri" (fisa contului) sunt regrupate pe naturi de operatiuni, de asemenea in ordine cronologica. Fisele conurilor pentru toate conturile "sistematizeaza" deci operatiunile, ele formand impreuna "evidenta sistematica".

EXEMPLU: Vom arata un model de evidenta sistematica prin fisele tuturor conturilor existente in bilantul initial prezentat anterior si care intervin in operatiunile lunii ianuarie anul N:

"Fisa de cont pentru operatii diverse" pentru disponibilul din casierie, 5311 este urmatoarea:

Asadar, rulajul debitor (Rd) si creditor (Rc) in cazul contului 5121 "Disponibil la banca in lei" este 4.000 cel debitor, respectiv 6.250 cel creditor. Total sume sunt: Tsd = 10.250, respectiv Tsc = 6.250. Stiind ca soldul initial debitor (Sid) a fost 6.250, se poate determina soldul final debitor care este 4.000. Relatia Sfd = Sid + Rd - Rc este verificata 4.000 = 6.250 + 4.000 - 6.250, respectiv Sfd = Tsd - Tsc, 4.000 = 10.250 - 6.250.

Pentru contul 401 "Furnizori" "Fisa de cont pentru operatii diverse" este urmatoarea:

Asadar, soldul initial creditor (Sic) este 10.000, iar rulajele sunt: 6.000 cel debitor (Rd), respectiv 1.000 cel creditor (Rc). Total sume sunt 6.000 Tsd, respectiv 11.000 Tsc, Soldul final creditor (Sfc) este 5.000.

Relatia Sfd = Sid + Rc - Rd este verificata 5.000 = 10.000 + 1.000 - 6.000, respectiv Sfd = Tsd - Tsc, 5.000 = 11.000 - 6.000.

Pentru contul 301 "Materii prime" "Fisa de cont pentru operatii diverse" este urmatoarea:

Asadar, soldul initial debitor (Sid) este 6.250, rulajele sunt: debitor (Rd) 1.000, iar creditor (Rc) 0, total sume debitoare (Tsd) 7.250, respectiv total sume creditoare (Tsc) 0. Soldul final debitor este 7.250.

Relatia Sfd = Sid + Rd - Rc este verificata 7.250 = 6.250 + 1.000 - 0, respectiv Sfd = Tsd - Tsc, 7.250 = 7.250 - 0.

Pentru contul 411 "Clienti" "Fisa de cont pentru operatii diverse" este urmatoarea:

Asadar, soldul initial debitor (Sid) este 3.750, rulajele sunt: debitor (Rd) 0, iar creditor (Rc) 3.750, total sume debitoare (Tsd) 3.750, respectiv total sume creditoare (Tsc) 3.750. Soldul final este 0.

Relatia Sfd = Sid + Rd - Rc este verificata 0 = 3.750+ 0 - 3.750, respectiv Sfd = Tsd - Tsc, 0 = 3.750- 3.750.

Celelalte pozitii din bilantul initial care nu suporta nici o modificare in luna ianuarie raman acelasi in bilantul final al lunii. Altfel spus, conturile care surprind evolutia acestor elemente nu prezinta rulaj in luna ianuarie. Este cazul conturilor 101 "Capital social" si 2133 "Mijloace de transport".

Tema III-3.1.

Balantele de verificare tabelare. Pentru intocmirea lor trebuie parcurse urmatoarele etape:

1) consemnarea tuturor operatiunilor in Registrul jurnal;

2) determinarea soldurilor conturilor;

3) preluarea elementelor contului in balanta de verificare;

4) totalizarea sumelor de pe coloanele perechi si verificarea egalitatilor.

EXEMPLU: Plecand de la exemplul practic anterior, in forma tabelara balanta de verificare cu patru serii de egalitati este urmatoarea:

Pe baza acestei balante de verificare se verifica cele patru egalitati si in plus, relatia:

Tema III-3.2.

Balantele de verificare sah. La baza intocmirii lor stau fisele sintetice "cartea mare (sah)" care sunt centralizate lunar in Registrul "Cartea mare".

Fisele sintetice "Cartea mare (sah)" se deschid separat pentru debitul, respectiv creditul fiecarui cont.

EXEMPLU: In conditiile aplicatiei practice enuntate la inceputul acestui capitol, fisele sintetice "cartea mare (sah)" pentru debitul conturilor sunt urmatoarele:

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru creditul contului 101 "Capital social"

Se observa ca in creditul 101 "Capital social" nu exista alte sume in afara de soldul initial creditor de 31.250. Prin urmare, nu exista nici un cont corespondent debitor.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru creditul 401 "Furnizori"

Creditul contului 401 "Furnizori", pe langa soldul initial, contine rulaj de 1.000.000 in corespondenta cu debitul contului 300 "Materii prime", reprezentand o crestere a datoriei fata de furnizorul de materii prime.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru creditul contului 411 "Clienti"

Creditul contului 411 "Clienti" prezinta un rulaj de 3.750 in corespondenta cu debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei", reprezentand scaderea creantei unitatii fata de clienti.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei"

Creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei" prezinta un rulaj de 6.250 in corespondenta cu debitul contului 5311 "Casa in lei",    reprezentand numerarul ridicat din banca.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru creditul contului 5311 "Casa in lei"

Creditul contului 5311 "Casa in lei" prezinta un rulaj de 6.250, din care 6.000.000 in corespondenta cu debitul contului 401 "Furnizori", reprezentand scaderea unor datorii catre furnizori si 250 in corespondenta cu debitul contului 5121 "conturi la banci in lei", reprezentand depunerea de numerar la banca.

Prezentarea fiselor sintetice "cartea mare (sah)" pentru creditul conturilor 301 "Materii prime" si 2133 "Imobilizari corporale", fiind conturi de activ, reprezentand prin urmare sold initial debitor si, in plus, neavand rulaj creditor, o consideram inutila.

EXEMPLU: In acelasi exemplu, de la inceputul acestui capitol, fisele sintetice "cartea mare (sah)" pentru debitul conturilor sunt urmatoarele:

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru debitul contului 2133 "Imobilizari corporale"

In debitul contului 2133 "Mijloace de transport" nu exista alte sume in afara de soldul initial debitor de 25.000, neexistand nici un cont corespondent creditor.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru debitul contului 301 "Materii prime"

Debitul contului 301 "Materii prime", pe langa soldul initial debitor de 6.250 contine si un rulaj debitor de 1.000 in corespondenta cu creditul contului 401 "Furnizori", reprezentand cresterea stocului de materii prime.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru debitul contului 401 "Furnizori"

Debitul contului 401 "Furnizori" contine un rulaj de 6.000 in corespondenta cu creditul contului 5311 "Casa in lei", reprezentand scaderea obligatiei unitatii fata de furnizor ca urmare a achitarii unei parti a acesteia.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru debitul contului 411 "Clienti"

Debitul contului 411 "Clienti" nu mai contine alte sume in afara de soldul initial, neavand loc vreo crestere ulterioara a creantelor fata de clienti.

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei"

Debitul contului 5121 "Conturi de banci in lei" contine, pe langa soldul initial debitor de 6.250, un rulaj debitor de 4.000 reprezentand incasarea unei creante de 3.750 de la un client in corespondenta rulajul creditor al contului 411 "Clienti" si o depunere de 250 in corespondenta cu creditul contului 5311 "Casa in lei".

Fisa sintetica "cartea mare (sah)" pentru creditul contului 5311 "Casa in lei"

Debitul contului 5311 "Casa in lei" prezinta un rulaj de 6.250, in corespondenta cu creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", reprezentand numerarul ridicat de la banca si depus in casierie.

Prezentarea fisei sintetice "cartea mare (sah)" pentru debitul contului 101 "Capital social" o consideram inutila, intrucat in debitul acestui cont nu este consemnata nici o suma in corespondenta cu creditul altor conturi.

Pe baza fiselor sintetice "cartea mare (sah)" ale debitului si creditului conturilor, Registrul "Cartea mare (SAH)" se prezinta astfel:

Registrul "Cartea mare (Sah)" reprezinta o "asamblare" a fiselor sintetice "cartea mare (Sah)" a debitului si creditului fiecarui cont, oferind informatii sintetizate la nivelul unei luni de activitate.

Pornind de la fisele sintetice "cartea mare (Sah)" atat a debitului, cat si a creditului conturilor sau de la Registrul "Cartea mare (Sah)" se poate intocmi Balanta de verificare Sah, prezentata in cele ce urmeaza:

Acest tip de balanta are avantajul ca prezinta rulajele conturilor detaliate pentru fiecare cont corespondent. Balanta de verificare are proprietati aritmetice simple, sumele care formeaza rulajul debitor al conturilor sunt egale cu cele care reprezinta rulajul creditor, iar soldurile finale debitoare sunt egale cu soldurile finale creditoare.

Astfel, balanta este un instrument de control care permite contabilului sa se asigure ca unui debit inregistrat ii corespunde un credit de aceeasi marime.

Ea permite, de asemenea, obtinerea sumelor cumulate ale fiecarui cont la un moment dat si stabilirea contului de rezultat si al bilantului.

REZUMAT

Parcurgerea acestui modul permite familiarizarea cititorului cu urmatoarele aspecte:

q evidenta cronologica si sistematica si legatura lor cu balanta de verificare;

q balantele de verificare, formele si rolul lor;

q corelatiile care rezulta din balantele de verificare.

TEME PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR

Tema nr. 1: Pentru fiecare aplicatie practica din cadrul Modulului 3, intocmiti balanta de verificare tabelara cu patru serii de egalitati.

Tema nr. 2: Pentru fiecare aplicatie practica din cadrul Modulului 3, intocmiti balanta de verificare "sah".

Tema nr. 3: Alegeti afirmatiile adevarate argumentand fiecare raspuns:

a) Balantele de verificare se intocmesc pe baza datelor din bilantul final.

b) Bilantul se intocmeste pe baza datelor din balanta de verificare.

c) Balanta centralizeaza datele din evidenta sistematica.

BIBLIOGRAFIE

Capron M., Contabilitatea in perspectiva, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994;

Colasse B., Contabilitate generala, Editura Moldova, Iasi, 1995;

Oprean I. (coord.), Bazele contabilitatii, Editura Intelcredo, Deva, 2001;

Oprean I., Irimie E. P., Bazele contabilitatii, aplicatii practice, Editura Intercredo, 2001;

Pantea I. P., Managementul contabilitatii romanesti, Editia a II-a, Editura Intelcredo, Deva, 1999;