CONTABILITATEA CAPITALURILOR

 

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

ARGUMENTARE

In primul rand vreau sa explic cititorului acestui lucrare, de ce am ales ca tema tocmai contabilitatea capitalurilor.

Motivul meu ar fii, ca o societate nu poate sa functioneze fara capital, pur si simplu nu poate sa existe in lipsa acestuia. Deci in viata unui societate, indiferent de forma lui, totul se incepe cu infiintarea lor prin constituirea unui capital social, care la fiecare forma de societate este reglementat prin lege.

In cursul acestei lucrari, pe capitalurile am tratat in cadrul societatii comerciale Eximcont SRL din Targu Secuiesc.

In primul capitol prezint pe scurt societatea respectiva, adica organizarea societatii, functionarea acesteia. In legatura cu capitalurile, se prezint pe scurt, cat este de mare capitalul societatii, in cate parti sociale este divizata si cine detine aceste parti sociale.

In capitolul al doilea este vorba despre teoria contabilitatii capitalurilor, pe baza anumite carti de specialitate in domeniu. La organizarea contabilitatii capitalului propriu se prezint distinct pe fiecare componenta a capitalului, cum se inregistreaza aceste in contabilitate si prin ce documente sunt reflectate.

In capitolul al treilea, o prezint contabilitatea capitalului propriu in practica, adica niste inregistrari contabile.

La sfarsitul lucrarii mai gasim niste anexe.

Pe scurt aceste lucruri, enumerate mai sus, se prezinta in lucrarea alaturata, pentru care doresc cititorului o buna intelegere si sper ca va fi de folosul sau.

CAPITOLUL I.

REPREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

"EXIMCONT" S.R.L.

Societate Comerciale EXIMCONT SRL fondata de Szabo Albert nascut la deta de 6 iunie 1953, in comuna Episcopia Bihor judetul Bihor, domiciliat in orasul Tg Secuiesc str. Molnar Jozsias nr18 judetul Covasna,cetatean roman si Szabo Attila Albert nascut la data de 28 iunie 1978,in mun. Sf gheorghe judetul Covasna,cetatean roman.

Societatea poarta denumirea de SOCIETATE COMERCIALEA EXIMCONT SRL.

In toate actelle, facturile, anunturile,publicatile si alte documenteleomanand de la societate trebuie sa se arate denumirea acesteia urmata de initialele srl, precum si de capitalul social,sediul, numarul de inmatriculare in registrul Comertului si cod fiscal.

Societatea Comertiala EXIMCONT SRL este persoana juridica romana,avand forma juridica de societate comerciale cu raspundere limitata. Acesta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.

Seiul societatii ste in Romania orasul Tg Secuiesc str.Curtea 48 nr.2 judetul Covasna,cod postal 4050.

Sediul societatii poate fi schimbat in alt loc din Romania pe baza hotararii asociatiilor,potrivit legii.

Societate poate avea filiale sau sucursale is in alte localitati, putand sa si desfasoara activitateta in piete,targuri cu respectarea prevederilor legale in tot teritoriul Romaniei.

Daca acestea se vor afla in afara judetului unde societatea isi are sediul,se va inmatricula in Registrul Comertului din judetul unde vor functiona.

Societatea se infiinteaza pe durata nedeterminata si dobandeste personalitate juridica din momnetul inregistrarii in Registrul Comertului.

Capitalul social subscris este isn suma de 2.000.000 lei adica douamilioane de lei,aport in numerar.

Cpitalul social se divide in 20 parti sociale, in valoare de 100.000 lei fiecare parte, repartizat pe asociati astfel: SZABO ALBERT a subscris si a varsat 10 parti sociale, in valoare toatla de 1.000.000 lei adica unmilion de lei.

SZABO ATILA ALBERT a subscris si a varsat 10 parti sociale, in valoare totala de 1.000.000 lei adica unmilion de lei.

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotariri Adunari Generale a Asociatiilor, prin crearea de parti sociale noi si emiterea de noicerificate reprezentand aportul in natura sau in numerar ori prin utilizarea fondurilor de rezerve disponibile.Partile sociale noi emise vor fi subscrise in totalitatea lor, libere de orice sarcici.

Capitalul social poate fi redus prin hotararea a fost publicat in Monitorul Oficial.

Hotararea va trebuie sa respecte minimul de capital social legal, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul de urmat pentru efectuarea ei.

Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Asociatiilor. Hotorarile se iau in Adunarea Generala care eprezinta totalitate Asociatiilor.

Administrarea societatii si reprezentarea ei in relatiile cu tertele seva face de catre asociatul SZABO ALBERT, puterile lui fiind nelimitate.

Societate va putea fi transformata in alta forma de societate prin hotararea asociatilor. Noua societate va indeplini formalitatile de inregistrare si publicitate ceruta de lege la infiintarea societatilor.

CAPITALUL II.

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

2.1.Notiuni generale privind capitalurile si contabilitatea lor

Conturile de capitaluri cuprind totalitatea surselor de finantare stabile aflate la dispozitia unitatii patrimoniale.

Aceste conturi formeaza coloana vertebrala pe care se cladeste, se dezvolta si se rentabilizeaza orice agent economic.

Capitalul, constituind forta principala in gestiunea agentilor economici, impune prima distinctie intre "capitalul propriu" si "capitalul de exploatare" , care in totdeauna este mai mare, ca urma a numeroaselor relatii ce se nasc in circuitul economic.

Datorita acestor considerente ce trebuie avute in vedere, apare rolul deosebit ce revine surselor de formare si a modului de circulatie a capitalului.

Pe parcursul reformei economice, o importanta deosebita o are privatizarea, proces in care capitalul financiar, actiunile, efectele comerciale si altele, incep sa apara in activitatea curenta de contabilitate, intr-o pondere tot mai semnificativa, iar relatiile financiare, de capital flotant, se amplifica, se diversifica si se accelereaza.

Pentru a intelege problema capitalurilor, este important sa avem in vedere ca formele de existenta ca si sursele de provenienta ale "capitalului de exploatare" al agentilor economici, precum si starea in care se gaseste aceste la un moment dat, poate imbraca forme din cele mai diferite, intre care enumeram:

a.)-Capital social propriu permanent, format din :

- capitalul firmelor private, nou infiintate sau reorganizate din fostele intreprinderi mici si asociatii cu scop lucrativ ;

- capitalul utilizat la formarea societatilor comerciale constituite din fostele intreprinderi de stat ;

- capitalul social subscris la infiitare, in natura si in numerar si pe parcurs de catre actionari sau asociati ;

- capitalul excedentar aflat in expansiune la alte firme, din interese economice de cooperare, de dobanda sau dividende concretizat in :

- tiluri de participare, imprumuturi, titluri de creanta ;

- obligatiuni purtatoare de dobanzi ;

- actiuni mobiliare de plasament fie pentru obtinerea de dividende, fie pentru revanzare ;

- infiltrari de capital al altor firme in economia societatii comerciale in vederea obtinerii de imprumuturi pe termen lung ;

- actiuni proprii lansate si apoi rascumparate de catre societatea comerciala de la proprii actionari sau asociati si chiar de la participantii anonimi, fie pentru consolidarea capitalului, fie pentru diminuarea lui, inclusiv pentru schimbarea "campului de preferinta" fata de alti detinatori de capital ;

- efecte comerciale intrate in circulatile, determinate de relatii cu furnizorii sau clientii societatii, care imbraca de fapt forma activelor sau pasivelor stabile, dar care incorporeaza o anume stare a capitalului ;

- creditul bancar ca supapa de siguranta pentru autoreglarea rapida a capacitatii de plata a agentilor economici care nu creeaza obligatii suplimentare in afara rambursarii lor si a dobanzilor aferente ;

b.) - Capital atras, sub forma "decontarilor in curs" cu furnizorii, bugetul national si al asigurarilor sociale, salariatii proprii etc.,sub forma pasivelor stabile fata de activele stabile care intotdeauna sunt mai mici.

Capitalul atras are avantajul ca poate fi utilizat in folosul propriu fara a se pretinde o contraprestatie sau dobanda.

Anumite fonduri proprii cu destinatie prestabilita care pot fi utilizate in exploatarea curenta pana la scadenta utilizarii lor conform destinatiei.

Pe langa toate acestea, asupra masei generale a capitalului in exploatare, mai opereaza cu influente pozitive, rezervele constituite sub forma de provizioane si chiar profitul sub aspectul capacitatii de utilizare direct a capitalului propriu.

Pentru considerentele exprimate mai sus si importanta deosebita "conturile de capital" au fost introduse in planul de conturi generale, in clasa I-a, compuse din conturi sintetice si analitice, in masura sa cuprinda totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia agentilor patrimoniali, formate din capitaluri proprii, rezerve si resurse suplimentare, fonduri si provizioane specifice capitalului, imprumuturi, rezultatul exercitiului, ca elemente care se interfereaza in final cu capitalul propriu .

2.2.Contabilitatea capitalului propriu

Forta economica a oricarui agent economic este data de capitalul acestuia, care in functie de forma juridica a unitatii patrimoniale, poarta denumirea specifica de "capital social", "capital individual", "capital public", etc. Capitalul social cuprinde valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, respectiv valoarea aportului in natura si in numerar sau alte valori, a rezervelor incorporate si beneficiilor repartizate pentru majorarea capitalului sau altor operatiuni care modifica capitalul

Principalele operatiuni pe care le inregistreaza contabilitatea in legatura cu capitalul, sunt subscrierea si varsarea, emiterea de noi actiuni, incorporarea rezervelor, si alte operatiuni prevazute de lege.

Capitalul subscris si varsat se inregisteaza disctinct, pe baza actelor de constituire a societatii si a documentelor justificative privind varsamintele de capital.

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate.

Micsorarea capitalului social este reflectata in contabilitatea de reducerea numarului de actiuni sau diminuarea valorii nominale a acestora, de retragerea unor actionari sau asociati, de rascumpararea actiunilor, de acoperirea unor pierderi din anii precedenti sau a unor alte operatiuni prevazute de lege.

Primele legate de capital reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si respectiv, valoarea bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale.

Diferentele din reevaluarea reprezentand soldul diferentelor intre valoarea actuala si valoarea inregistrata in contabilitatea a elementelor de activ supusa reevaluarii in conditiile legii, se inregitreaza in contabilitatea in cont distinct si se transfera la rezerve sau la capital social conform legii

In legatura cu miscarea capitalului, redam in continuare principalele conturi si operatiuni contabile ce intervin in evidentierea formarii, modificarii si miscarii capitalului propriu :

Contul 101 "Capital social", cond de pasiv, se crediteaza cu :

- valoarea aportului adus de actionari sau asociati la infiitarea societatii sau pe parcursul exercitiului (456) ;

- profitul nerepartizat din exercitiului anului precedent destinat maririi capitalului social (117) ;

- parte din profitul net la inchiderea exercitiului, destinat maririi capitalului social (129) ;

- rezervele devenite disponibile care au fost constituite din profitul exercitiului precedent (106) ;

- primele legate de capital, incorporate la capital social (104) ;

In ce priveste debitul contului 101 "Capital social", aici vom gasi retragerile efectuate de actionari sau asociati (456) cat si pierderile exercitiilor precedente si dupa inchiderea exercitiului curent care reduc capitalul social (117, 121)

Contul 101 are sold creditor, ce reprezinta capitalul social subscris (varsat si nevarsat).

2.3.Contabilitatea operatiunilor privind constituirea capitalului

Actul initial de constituire a capitalului se identifica in plan economic si financiar, cu infiintarea unitatii patrimoniale.

In acest scop trebuiesc infaptuite o serie de conditii stablilite prin legislatia economico-financiara, statute si contracte de societate.

Dintre aceste conditii, penrtu contabilitate, prezinta interes problema subscrierii capitalului si a aportului in bani sau natura, dupa caz, avandu-se in vedere ca, prin lege, aportul in natura la infiintare este limitat de maxim 60%.

Aportul de capital al asociatilor la infiintarea societatii este reflectat in contabilitate in 3 momente distincte si anume :

- inregistrarea subscrierii capitalului pe baza contractului de asociere ;

- depunerea capitalului subscris in natura, bani sau alte active circulante ;

- inregistrarea concomitenta cu punctul b.) a capitalului varsat cu care se poate incepe activitatea ;

La aceste 3 momente se impun doua remarci de facut :

- Mijloacele fixe din grupa contului "21" se preiau la valoarea reala in cazul cand prezinta si un anumit grad de uzura ;

- Contabilitatea analitica a capitalului social depus se tine in fise separate pe fiecare actionar .

2.4.Contabilitatea operatiunilor privind cresterea capitalului

De regula, cresterea capitalului este determinata de necesitatea de noi rescurse pentru finantarea unor investitii in scopul dezvoltarii activitatii economice sau pentru intarirea situatiei financiare. Acesta se realizeza prin trei modalitati specifice si anume:

1.Cresterea capitalului prin aporturi noi in numerar pentru care, in mod curent se foloseste modalitatea emisiunii de noi actiuni. La emisiune actiunile au un pret de emisiune egala cu valoare nominala a actiunilor sau mai mare decat valoare nominala. Diferinta dintre valoarea nominala si pretul de emisiune se numeste prima de emisiune.

2.Cresterea capitaluluipe baza de operatiuni interne, care au loc prin incorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune.

3.Cresterea capitalului prin conversia obligatiunilor in actiuni.

Cresterea capitalului pe acesta cale are ca scop reducere datioriilor fara sa se apeleze la frezorerie, cu conditia ca obligatorii sa doreasca sa devina actionari. Daca exista diferenta intre valoare nominala totala a obligatiunilor si valoarea nominala totala a actiunilor noi emise prin conversie, acesta se inregistreaza la prime de conversie a obligatiunilor in actiuni.

2.5.Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului

Practica societatilor comerciale pune in evidenta trei cazuri privind reducerea de capitale: -prin retragerea actionarilor sau asociatilor.

-prin acoperirea pierderilor precedente sau curente.

-prin rascumpararea de la actionari si anularea actiunilor proprii.

Diminuarea capitalului prin retragerea actionarilor sau asociatilor. In cazul acesta actionarii sau asociatii solicita restituirea aporturilor proprii anterior aduse.

Diminuarea capitalului prin acoperirea pierderilor precedente sau curente. Cazul acesta are loc, cand pierderiile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi acoperite a acesteia (rezerve, profit curent etc.)

Diminuarea capitalului prin rascumpararea si anularea actiunilor proprii.

Acesta se realizeaza atunci cand capitalul social a fost supradimensionat si in cursul activitatii se descopera ca poate sa decurga la micsorarea capitalului. Societatea primeste actiunile inapoi, si restituie actionarilor sumele de bani. Actiunile proprii rascumparate se anuleaza, determinand diminuarea capitalului social. Rascumpararea are loc la un pret de rascumparare egal, mai mare sau mai mic decat valoarea nominala a actiunii.

Cand pretul de rascumparare este egal cu valoarea nominala, atunci rascumpararea iar diminuarea capitalului social numai la valoarea nominala si nu se inregistreaza diferinte.

Cand pretul de rascumparare este mai mare decat valoarea nominala, rascumpararea se face la pretul de rascumparere iar anularea presupune inregistrarea unei diferinte nefavorabile societatii. Acesta diferenta se inregistreaza ca o cheltuiala extraordinara privind operatiile de capital.

Cand pretul de rascumparare este mai mica decat valoarea nominala, rascumpararea se face tot la pretul de rascumparare iar anularea presupune inregistrarea unei diferente favorabile. Acesta diferenta se inregistreaza la venituri extraordinare privind operatiile de capital.

2.6. Contabilitatea primelor legate de capital

Primele de capital sunt fonduri proprii create ca diferenta intre valoare de emisie valoarea contabila sau valoarea de aport, dupa caz, a actiunilor sau partilor sociale si valoarea lor nominala. Evidenta primelor legate de capital se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I.-104,,Prime legate de capital" care se dezvolta pe patru conturi sintetice de gradul II.:

-1041 ,,Prime de emisiune" ;

-1042 ,,Prime de fuziune" ;

-1043 ,,Prime de aport" ;

-1044 ,,Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni" ;

Contul 104 se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea si fuziunea capitalului social si se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau rezerve, dupa caz. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului propriu.

2.7. Contabilitatea rezervelor din reevaluare

Rezervele din reevaluare reprezinta acea categorie a capitalurilor proprii destinata sa inregistreze contrapartida plusului de valoare stabilit in urma operatiei de reevaluare a imobilizarilor, materialelor si a celor financiare.

Diferentele sau plusurile de valoare rezultate din reevaluarea si valoarea contabila a elementelor de activ sunt inregistrate cu ajutorul contului de pasiv 105 ,, Rezerve din reevaluare", care intra in corespondenta cu contul care tine evidenta imobilului reevaluat.

Contul 105 se crediteaza cu diferentele rezultate din reevalurea activelor si se debiteaza cu diferentele trecute la rezultatul reportat. Soldul creditor reprezinta plusuri rezultate din reevaluarea activelor, care, trebuiesc transferate la rezultatul reportat, potrivit legii.

2.8. Contabilitatea rezervelor

Rezervele reprezinta surse ale societatilor comerciale, se mai numesc si beneficii capitalizate si au rol de a conversa capitalul. Ele se constituie, de regula, din rezultatele nete obtinute in activitatea desfasurata de unitatea patrimoniala si, in mod exceptional din alte surse cum sunt rezervele din reevaluare, primele de capital si altel.

Evidenta rezervelor constituie prin capitalizarea beneficiilor si din alte surse prevazute de lege, se tine cu ajutorul contului de pasiv 106 ,,Rezerve" dezvoltat pe patru conturi sintetice de gradul II:

-1061 ,,Rezerve legale";

-1062 ,,Rezerve penru actiuni proprii";

-1063 ,,Rezerve statutare sau contractuale";

-1068 ,,Alte rezerve";

Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul conturilor mentionate mai sus, iar utilizarea lor se inregistreaza in debit, urmand ca soldul creditor sa evidentieze rezervele care se constituie in continuare ca sursa de finantare a activelor.

Rezervele legale se constituie la sfarsitul anului, obligatoriu, in cota de minimum 5% din profitul brut contabil, anual, iar maximum 20% din capitalul social. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor precedente.

Aceste rezerve constituie deducere fiscala, respectiv se scade din profitul brut inainte de impozitare

Rezervele pentru actiuni proprii se constituie la sfarsitul exercitiului financiar din profitul net. Se utilizeaza in cazul rascumpararii actiunilor proprii, pentru a acoperii diferenta nefavorabila dintre pretul de rascumparare si valoarea nominala.

Rezervele statutare sau contractuale se constituie numai daca sunt prevazute in statutul societatii, aplicand procentul din statut asupra profitului nat. se utilizeaza pentru cresterea capitalului sau pentri acoperirea pierderilor precedente.

Alte rezerve se constituie la sfarsitul anului contabil din profitul net. Se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor precedente sau pentru cresterea capitalului social.

2.9. Contabilitatea rezultatului reportat

In categoria capitalurilor proprii sunt inclusesi rezultatele pozitive reportate din anii precedenti a caror repartizare a fost amandata de adunarea generala a asociatilor, precum si beneficiile nete ale exercitiului financiar incheiat.

Rezultatul, sub forma de profit sau pierdere, obtinut in exercitiile anterioare pentru care, decizia de repartizare a fost amanata pentru exercitiile urmarate, sunt preluate de contul bifunctional 117 Rezultatul reportat care, in credit preia profilul iar,in debit rezultatele sub forma de pierdere.

In creditul acestui cont se inregistreaza :

profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat ;

pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent sau din rezerve ;

pierderile realizate in exercitiile precedente care reduc capitalul social ;

rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile .

In debitul acestui cont se inregistreaza :

- pierderile contabile realizate in exercitiul precedent ;

- profitul net realizat in exercitiile precedente, repartizat pentru rezerve, participarea salariatilor la profit, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, dividende cuvenite actionarilor sau asociatilor ;

- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile .

Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

2.10 Contabilitatea rezultatului curent

Rezultatul curent reprezinta profitul sau pierderea exercitiului.

Se inregistreaza prin conturile din grupa 12, din care fac parte :

121 "Profit si pierdere"

129 "Repartizarea profitului"

Cu ajutorului contului 121 se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului.

Este un cont bifunctional.

Contul 121 se crediteaza la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al conturilor de venituri sau cu pierderea contabila reportata.

Se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldul debitor al conturilor de cheltuieli, cu profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat sau cu profitul set realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatii .

Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile .

Cu ajutorul contul 129 se tine evidenta repartizarii profitului realizat in exercitiul curent .

Contabilitatea analitaica se tine pe destinatiile profitului, stabilite potrivit legii. Este un cont de activ. Soldul debitor reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs .

2.11. Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Subventiile pentru investitii de capital reprezinta resursele obtinute de la buget sau alte societati interesate, in scopul procurarii sau crearii de noi active imobilizate .

Aceste resurse au caracterul primelor de dezvoltare atribute unitatilor patrimoniale in scopul infiintarii unor noi locuri de munca sau care, prin investitii noi limiteaza sau inlatura poluarea si alte actiuni cu scop social sau economic cu caracter general. Subventiile sunt nerambursabile .

Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile asimileaza subventiile pentru investitii si activele imobilizate primite cu titlu gratuit prin donatie si cele contstatate in plus cu ocazia inventarierii patrimoniului .

Din punct de vedere financiar-contabil, subventiile pentru investitii sunt contabilizate ca structuri de pasiv, urmand a fi decontate asupra veniturilor, pe masura amortizarii sau vanzarii activelor imobilizate si finantate pe acesta cale .

Evidenta subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul contului 131 " Subventii pentru investitii " care, se crediteaza cu subventiile primite sau de primit de la buget, cu valoarea brevetelor, licentelor, altor drepturi si valori similare primite cu titlu gratuit sau cu valoarea terenurilor si mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit .

In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii asimilate veniturilor exceptionale pe masura amortizarii sau prin vanzarea activelor imobilizate finantate pe aceasta cale .

Soldul creditor al contului reprezinta subventiile pentru investitii delimitate in pasiv ca sursa de finantare a imobilizarilor ce se definitiveaza din aceste fonduri .

2.12. Contabilitatea provizoanelor pentru riscuri si cheltuieli

In concordanta cu principiul prudentei, unitatile patrimoniale constituie provizoane pentru riscuri si cheltuieli care, cumuleaza pana in momentul utilizarii lor, volumul sumelor incluse in cheltuielile activitatii curente .

Acestea reprezinta fonduri constituite in scopul finantarii elementelor patrimoniale, a caror realizare sau plata este probabila .

Cazurile de constituire se refera, in principal la :

- litigii, amenzi si despagubiri, daune si alte datorii incerte;

- cheltuieli cu reparatiile programate si esalonate pe mai multe exercitii financiare ;

- cheltuieli legate de activitatea de service, in perioada de garantie ;

- pierderi aferente unor datorii pe termen lung in devize ;

- alte provizoane .

Evidenta constituirii si diminurii provizoanelor se tine cu ajutorul contului de pasiv 151 " Provizoane pentru riscuri si cheltuieli " dezvoltat pe conturi analitice :

- 1511 " Provizoane pentru litigii "

- 1512 "Provizoane pentru garantii acordate clientilor "

- 1518 "Alte provizoane pentru riscuri si cheltuileli " .

In creditul contului 151 se inregistreaza valoarea provizoanelor pentru riscuri si cheltuieli constituite, iar in debit se inregistreaza sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizoanelor, daca acestea devin partial sau total, fara obiect .

Soldul contului reprezinta provizoanele pentru riscuri si cheltuieli constituite .

2.13. Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni reprezinta fondurile pe termen lung asigurate prin vanzarea de titluri de credit negociabile catre public .

Vanzarea se face, de regula, prin intermediul unor institutii financiare sau direct catre public de catre societatea comerciala .

Obligatiunile sunt garantate cu activele unitatii patrimoniale .

Pentru contabilizarea operatiunilor privind obtinerea si rambursarea unui imprumut, urmatoarele conditii si elemente sunt mai importante :

- unitatea patrimoniala poate emite obligatiuni pentru o suma care, sa nu depaseasca 75% din capitalul varsat si existent, calculat pe baza ultimului bilant intocmit si aprobat ;

- procentul dobanzii care reprezinta remunerarea anuala a obligatiilor ;

valoarea nominala a obligatiei care reprezinta o suma in functie de care, se calculeaza dobanda ;

- "pretul" sau "valoarea de emisie", care este, de regula, inferioara valorii nominale ;

- durata imprumutului, care trebuie sa fie mai mare de un an ;

- valoarea obligatiilor subscrise trebuie sa fie integral varsata .

In cazul in care, obligatia este emisa sub valoarea nominala, diferenta, adica, valoarea de emisie minus valoarea nominala, reprezinta prima de emisie (care poate fi asimilata cu prima de rambursare), iar diferenta eventuala intre valoarea sau costul de rambursare si valoarea nominala, constituie, de asemenea, prima de rambursare .

Evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului de pasiv 161 "Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni" .

In creditul contului 161 se inregisteaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a obligatiunilor emise, suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiune de obligatiuni si diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la incheierea exercitiului financiar a imprumuturilor in valuta . In debitul sau se inscrie suma imprumuturilor rambursate, valoarea de rascumparare a obligatiunilor anulate sau valoarea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni convertite in actiuni .

Soldul creditor reprezinta imprumuturile din emisiuni de obligatiuni nerambursate.

Asemenea imprumuturi fiind purtatoare de dobanzi, trebuiesc exprimate contabil, in legatura cu contul de pasiv 1681 "Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni", care evidentiaza, in credit dobanzile datorate, iar pe debit dobanzile platite, iar soldul creditor reprezinta dobanzile datorate si neplatite .

Primele de rambursare reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambursare a obligatiunilor, care se inregistreaza cu ajutorul contului 169 "Prime privind rambursarea obligatiunilor", care este un cont de activ.

In debitul contului se inregistreaza suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni, iar se crediteaza cu valoarea primelor de rambursare amortizate .

Soldul contului reprezinta valoarea primelor de rambursare, neamortizate .

2.14. Contabilitatea creditelor bancare pe termen mediu si lung

Creditele bancare pe termen mediu si lung se obtin de la banci si au scop finantarea unor investitii .

Sumele obtinute sunt purtatoare de dobanzi si au ca garantie activele unitatilor patrimoniale .

Evidenta contabila a creditelor se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de pasiv 126 " Credite bancare pe termen lung ", care au urmatoarele subconturi :

- 1621 "Credite bancare pe termen lung"

- 1622 "Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta"

- 1623 "Credite externe guvernamentale"

- 1624 "Credite bancare externe garantate de stat"

- 1625 "Credite bancare externe garantate de banci"

- 1626 "Credite de la trezoreria statului"

- 1627 "Credite bancare interne garantate de stat"

In creditul contului 162 se inregistreaza suma creditelor pe termen lung primite iar se debiteaza cu suma creditelor rambursate .

Soldul creditelor al contului reprezinta creditele bancare pe termen lung nerambursate .

Sumele obtinute fiind purtatoare de dobanzi, acestea sunt exprimate contabil prin contur de pasiv 1682 "Dobanz aferente creditelor bancare pe termen lung", care se crediteaza cu valoarea dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen lung .

In debitul contului 1682 se inregistreaza dobanzile achitate aferente creditelor bancare .Soldul contului reprezinta dobanzile datorate si neplatite.

2.15. Contabilitate datoriilor ce privesc imobilizarile financiare

Constituie imprumuturi primite de la societati la care societatea comerciala este actionar .

Datoriile pe termen lung create in cadrul relatiilor de participare la intreprinderile asociate sau in participatie, sunt contabilizate cu ajutorul contului de pasiv 166 "Datorii ce privesc imobilizarile financiare", care au doua conturi alalitice :

- 1661 "Datorii catre societatile din cadrul grupului"

- 1662 "Datorii catre societatile care detin interese de participare" .

Contul 166 se crediteaza cu sumele incasate de la societatile comerciale ce detin participatii, iar se debiteaza cu sumele restituite societatilor comerciale care detin participatii .

Soldul contului reprezinta sumele primite si nerestituite .

Si aceste sunt purtatoare de dobanzi .

Dobazile datorate sunt exprimate contabil prin contul de pasiv 1686 "Dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese de participare", in creditul caruia se inscriu dobanzile datorate, iar in debit se inregistreaza dobanzile platite . Soldul contului reprezinta suma dobanzilor datorate si neplatite .

2.16. Contabilitatea altor imprumuturi si datorii asimilate

Alte imprumuturi si datorii asimilate sunt : depozite, garantii primite si alte datorii asimilate .

Contabilitatea acestor imprumuturi se face cu ajutorul contului de pasiv 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate".

Contul 167 se crediteaza cu sumele incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea concesiunilor preluate sau cu valoarea imobilizarilor corporale primite in leasing financiar, conform prevederilor contractuale .

In debitul contului se inregistreaza sumele reprezentand imprumuturi si datorii asimilate restituite, valoarea bunurilor preluate in concesiune si restituite sau obligatia de plata a ratelor pe baza facturilor emise de locator, in cazul leasingului financiar .

Soldul contului reprezinta imprumuturile nerestituite .

Sunt purtatoare de dobanzi, dobanda se inregistreaza cu ajutorul contului de pasiv 1687 "Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate", care se crediteaza cu valoarea dobanzii aferente altor imprumuturi, iar se debiteaza cu valoarea dobanzii platite .

Soldul creditor al contului reprezinta dobanzile aferente altor imprumuturi datorate si inca neplatite .

CAPITOLUL III.

PARTEA PRACTICA

Constituirea capitalului

Este reflectat in contabilitatea in 3 momente disctincte si anume:

-inregistrarea subscrierii capitalului pe baza contractului de asociere :

456 = 1011

"Decontari cu asociatii "Capital subscris nevarsat"

privind capitalul"

-depunerea capitalului subscris in natura, bani sau alte active circulante:

% = 456

5121 "Decontari cu asociatii

"Conturi la banci in lei" prvind capitalul"

5311

"Casa in lei"

212

"Contructii"

301

"Materii prime"

303

"Materiale de natura obiectelor

de inventar"

-inregistrarea capitalului varsat :

1011 = 1012

"Capital subscris " Capital subscris

nevarsat" varsat"

Cresterea capitalului

1)Prin aducerea de noi aporturi, pentru care se foloseste emiterea de noi actiuni.

a.) Valoarea de emisie a actiunilor este egal cu valoarea nominala.

- Subscrierea capitalului

456 = 1011

"Decontari cu asociatii "Capital subscris nevarsat"

privind capitalul"

- Varsarea aportului in bani sau in natura

5311 "Decontari cu asociatii

"Casa in lei" privind capitalul"

301

"Materii prime"

- Regulazirea capitalului

"Capital subscris "Capital subscris

nevarsat" varsat"

b.) Valoarea de emisie este mai mare decat valoarea nominala

- Subscrierea capitalului

456 = %

"Decontari cu asociatii 1011

privind capitalul" "Capital subscris

nevarsat"

"Prime de emisiune"

- Varsarea aportului

% = 456

5311 "Decontari cu asociatii

"Casa in lei" privind capitalul"

301

"Materii prime"

- Regulazirea capitalului

"Capital subscris "Capital subscris

nevarsat" varsat"

2)Prin operatiuni interne

% = 1012

104 "Capital subscris varsat"

"Prime legate de capital"

106

"Rezerve"

"Rezultatul reportat"

"Repartizarea profitului"

3)Prin conversia obligatiunilor in actiuni

a.) Valoarea nominala a obligatiunilor este egal cu valoarea nominala a actiunilor

161 = 1012

"Imprumuturi din "Capital subscris varsat"

emisiuni de obligatiuni"

b.) Valoarea nominala a obligatiunilor este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor   

161 = %

"Imprumuturi din    1012

emisiuni de obligatiuni" "Capital subscris varsat"

1044

"Prime legate de conversia

obligatiunilor in actiuni"

Micsorarea capitalului

1)Prin retragerea actionarilor.

- micsorarea capitalului

1012 = 456

"Capital subscris "Decontari cu asociatii

varsat" privind capitalul"

- decontarea cu asociatii

456 = 5311

"Decontari cu asociatii "Casa in lei"

privind capitalul"

2)Prin acoperirea pierderilor precedente

1012 = 117

"Capital subscris "Rezultatul reportat"

varsat" sau

"Profit si pierdere"

3)Prin rascumpararea si anularea actiunilor proprii

a.) Pretul de rascumparare este egal cu valoarea nominala a actiunilor.

- rascumpararea actiunilor

502 = 5121

"Actiuni proprii" "Conturi la banci in lei"

- anularea actiunilor

1012 = 502

"Capital subscris varsat" "Actiuni proprii"

b.) Pretul de rascumpararea este mai mare decat valoarea nominala a actiunilor.

- rascumpararea actiunilor

502 = 5121

"Actiuni proprii" "Conturi la banci in lei"

- anularea actiunilor

% = 502

1012 "Actiuni proprii"

"Capital subscris

varsat"

6583

"Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital"

c.) Pretul de rascumparare este mai mic decat valoarea nominala a actiunilor

- rascumpararea actiunilor

502 = 5121

"Actiuni proprii" "Conturi la banci in lei"

- anularea actiunilor

1012 = %

"Capital subscris 502

varsat" "Actiuni proprii"

7583

"Venituri din vanzarea activelor si

alte operatii de capital"

Contabilitatea primelor legate de capital

constituirea primelor

"Decontari cu asociatii 1041

privind capitalul" "Prime de emisiune"

1042

"Prime de fuziune"

1043

"Prime de aport"

1044

"Prime de conversie a obligatiunilor

in actiuni"

incorporarea primelor

104 = %

"Prime legate de capital" 1012

"Capital subscris varsat"

1068

"Alte rezerve"

Contabilitatea rezervelor din reevaluare

- constituirea rezervelor din reevaluare

Grupa 21 = 105

"Imobilizari corporale" "Rezerve din reevaluare"

- utilizarea rezervelor din reevaluare

"Rezerve din reevaluare" 106

"Rezerve"

117

"Rezultatul reportat"

Contabilitatea rezervelor

- contstituirea rezervelor

129 = %

"Repartizarea profitului" 1061

"Rezerve legale"

1062

"Rezerve pentru actiuni proprii"

"Rezerve statutare"

1068

"Alte rezerve"

- utilizarea rezervelor

106 = 117

"Rezerve" "Rezultatul reportat"

"Rezerve pentru actiuni "Actiuni proprii"

proprii"

Contabilitatea rezultatului reportat

- Profitul nerepartizat (117 P)

129 = 117

"Repartizarea profitului" "Rezultatul reportat"

-utilizarea profitului nerepartizat

117 = %

"Rezultatul reportat" 1012

"Capital subscris varsat"

"Rezerve"

457

"Dividende de plata"

- Pierdere neacoperita (117 A)

117 = 121

"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"

- acoperirea pierderilor

% = 117

129 "Rezultatul reportat"

"Repartizarea profitului"

1012

"Capital subscris varsat"

106

"Rezerve"

Contabilitatea rezultatului curent

Profit - contul 121 are rol de pasiv (venituri > cheltuieli)

Clasa 7 = 121

"Conturi de venituri" "Profit si pierdere"

121 = clasa 6

"Profit si pierdere" "Conturi de cheltuieli"

129 = %

"Repartizarea profitului" 106

"Rezerve"

117

"Rezultatul reportat"

457

"Dividende de plata"

"Profit si pierdere" "Repartizarea profitului"

Pierdere - contul 121 are rol activ ( venituri < cheltuieli )

121 = clasa 6

"Profit si pierdere" "Conturi de cheltuieli"

clasa 7 = 121

"Conturi de venituri" "Profit si pierdere"

- pierderea se reporteaza in anul urmator

"Rezultatul reportat" "Profit si pierdere"

Contabilitatea subventiilor pentru investitii

- inregistrarea subventiei si incasarea acesteia

445 = 131

"Subventii" "Subventii pentru investitii"

"Conturi la banci in lei" "Subventii"

- inregistrarea subventiei la venituri pe masura amortizarii investitiei

"Subventii pentru investitii" "Venituri din subventii pentru investitii"

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

-constituirea provizionului

68 = 151

"Conturi de cheltuieli cu "Provizioane pentru riscuri

amortizarile si provizioanele" si cheltuieli"

-anularea provizionului ramas fara obiect

"Provizioane pentru "Conturi de venituri cu amortizarile

riscuri si cheltuieli" si provizioanele"

Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni

- subventii imprumutului

461 = 161

"Debitor diversi" "Imprumuturi din emisiuni

de obligatiuni"

Daca obligatiile sunt emise cu prima de rambursare, mai intervine contul de activ 169.

461 "Imprumuturi din emisiuni

"Debitori diversi" de obligatiuni"

"Prime privind rambursarea

obligatiunilor"

- varsarea sumelor

"Conturi la banci in lei" "Debitori diversi"

- inregistrarea dobanzilor

"Cheltuieli privind "Dobanzi aferente imprumuturilor

dobanzile" din emisiuni de obligatiuni"

- plata anuala a dobanzilor

1681 = 5121

"Dobanzi aferente imprumuturilor "Conturi la banci in lei"

din emisiuni de obligatiuni"

- rambursarea imprumuturilor

161 = 5121

"Imprumuturi din emisiuni "Conturi la banci in lei"

de obligatiuni"

- includerea prin amortizarea pe cheltuieli a primelor de rambursare

"Cheltuieli privind amortizarea "Prime privind rambursarea primelor de rambursare obligatiunilor" obligatiunilor"

Contabilitatea creditelor bancare pe termen mediu si lung

- primirea imprumuturilor de la banca

5121 = 162

"Conturi la banci in lei" "Credite bancare pe termen

mediu si lung"

- inregitrarea dobanzilor aferente

"Cheltuieli cu dobanzilor" "Dobanzi aferente creditelor bancare

pe termen mediu si lung"

- achitarea dobanzilor

1682 = 5121

"Dobanzi aferente creditelor bancare "Conturi la banci in lei"

pe termen mediu si lung"

- restituirea creditului

162 = 5121

"Credite bancare pe termen    "Conturi la banci in lei"

mediu si lung"

Contabilitaea datoriilor ce privesc imobilizarile financiare

- incasarea imprumutului

5121 = 166

"Conturi la banci in lei" "Datorii ce privesc imobilizarile

financiare"

- inregistrarea dobanzii legate de participatii

"Cheltuieli cu dobanzile" "Dobanzi aferente datoriilor

catre societatile care detin interese

de participare"

- plata dobanzilor

1686 = 5121

"Dobanzi aferente datoriilor "Conturi la banci in lei"

catre societatile care detin interese

de participare"

- restrituirea sumelor legate de participatii

166 = 5121

"Datorii ce privesc imobilizarile "Conturi la banci in lei"

financiare"

Bibliografie

1. Monitor Oficial Legea contabilitatii, nr. 82/1991

2. Ministerul Finantelor Publice Reglementari contabile pentru agenti

economici

Editura Economica,Bucuresti 2002

3. Ministerul Finantelor Sistemul contabil al agentilor economici

Editura Economica,Bucuresti 1994

4. Octavian Bojian Bazele contabilitatii

Editura Eficient,Bucuresti 1997

5. Octavian Bojian Contabilitatea intreprinderilor

Editura Economica,Bucuresti 1999

6. Violeta Isai    Contabilitate financiara

Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti

2000

7. Violeta Isai    Aplicatii de contabilitate financiara

Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti

2000

8. Violeta Isai,Gheorghe Negoescu Contabilitate - manual pentru clasa a X-a

Editura All Educational,Bucuresti 2000