CONTABILITATEA INTRARII SI IESIRII MARFURILOR LA S.C. NICK S.R.L.

CONTABILITATEA INTRARII SI IESIRII MARFURILOR LA S.C. NICK S.R.L.

1.CONTABILITATEA FLUXURILOR DE MARFURI IN COMERTUL

'EN- GROSS'

1.1.CONTABILITATEA INTRARII MARFURILOR FARA DIFERENTE

CONSTATATE LA RECEPTIE LA S.C. NICK S.R.L.

Marfurile sunt bunuri pe care o unitate patrimoniala specializata in comert le cumpara in vederea vanzarii. Comertul propriu-zis are in vedere toate actele de vanzare si cumparare a produselor naturale, transformate sau fabricate.

Aprovizionarea se defineste ca actul comercial prin care are loc trecerea marfii din

proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului.

Stocarea este operatia de formare a stocurilor de marfuri destinate vanzarii.

Vanzarea este activitatea esentiala specifica relatiilor de schimb si care din punct de vedere

juridic reprezinta trecerea in proprietatea cumparatorului( clientului) a marfurilor pe baza acordului intre parti.

Din punct de vedere contabil momentul vanzarii este considerat cel al facturarii marfurilor

sau incasarii contravalorii lor, daca coincide cu facturarea.

Aprovizionarea marfurilor cu ridicata se face de regula pe baza de contract sau pe baza de comanda. Acestea sunt supuse receptiei de catre comisia de primire a marfurilor, formata din seful de depozit, gestionarul primitor si delegatul care a preluat marfa de la furnizor.

Evidenta stocurilor de marfuri in comertul cu ridicata se tine, de regula, in preturi de cumparare negociate.

Comisia de receptie verifica marfurile sosite cu cele inscrise in documentele insotitoare (factura)- intocmind 'Nota de receptie si constatare de diferente'.

La receptie se poate constata: concordanta intre marfurile receptionate si documentele insotitoare sau diferente in plus sau in minus.

Evaluare la S.C. NICK S.R.L.:

S.C.NICK S.R.L. cumpara marfuri de la S.C.BATUL MICRO IMPEX S.R.L. BUCURESTI,

in valoare de 7.200 RON si TVA 19%. La receptie se constata ca marfa facturata corespunde cu marfa receptionata. Ulterior aceasta marfa se vinde clientilor la valoarea de 7.900 RON si TVA 19%. Plata marfii se face cu fila CEC, iar marfa vanduta clientilor se incaseaza prin banca.

a)      cumpararea de marfuri:

8.568

371 7.200

4426 1.368

b) acceptarea CEC-ului de catre furnizor:

401 = 5126 8.568

c) plata efectiva a furnizorului:

5121=5126 8.568

d) vanzarea marfurilor catre clienti:

411 = % 9.401

707 7.900

4427 1.501

e) descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

607 = 371 7.200

f) incasarea clientilor:

5121 =411 9.401

Deoarece evidenta marfurilor se tine la pret de cumparare nu este necesara utilizarea contului 378 'Diferente de pret la marfuri' pentru evidentierea adaosului comercial, aceasta rezulta ca diferenta intre veniturile si cheltuielile privind marfurile vandute, respectiv ca o diferenta intre soldurile conturilor 707 'Venituri din vanzarea marfurilor' si 607 'Cheltuieli privind marfurile'.

1.2.CONTABILITATEA INTRARILOR DE MARFURI CU DIFERENTE

CANTITATIVE IN PLUS CONSTATATE LA RECEPTIE

Diferentele in plus rezulta din primirea unei cantitati de marfuri mai mari decat cea inscrisa in documentele insotitoare. Daca aceasta marfa este necesara, ea se receptioneaza si se achita furnizorului, solicitand acestuia o factura suplimentara. Daca nu este nevoie de marfa respectiva, aceasta se restituie furnizorului.

Pentru inregistrarea marfii constatate in plus la receptie si acceptata in gestiune se utilizeaza

conturile 408 'Furnizori facturi nesosite' si 4428 'TV A neexigibil'.

Evaluare la S.C.NICK S.R.L. .

La receptia marfii in depozitul S.C.NICK S.R.L. se constata un plus in valoare de 1.500 RON lei si TVA 19%, la marfa primita de la S.C. ARSLAN PRODIMPEX. Plusul de marfa se accepta in gestiune, solicitandu-se o factura pentru diferenta de marfa. Factura initiala se achita cu fila CEC, iar marfa constatata in plus se achita cu ordin de plata. Factura initiala este in valoare de 12.150 lei si TVA 19%.

a) inregistrarea marfii facturate:

% = 401 14.458,5

b) inregistrarea marfii nefacturate:

% = 408 1.785

371 1.500

4428 285

c) achitarea marfii facturate:

401 =5126 14.458,5

d) inregistrarea marfii facturata ulterior:

408 = 401 17.85

4426 = 4428 2.85

e) achitarea marfii facturata ulterior:

401=5121 17.85

1.CONTABILITATEA INTRARILOR DE MARFURI CU DIFERENTE

CANTITATIVE IN MINUS CONSTATATE LA RECEPTIE

Diferentele in minus constatate la receptie rezulta in cazurile in care cantitatile receptionate nu corespund cu cele inscrise in factura ce insoteste marfa. Minusurile pot fi solutionate sau nesolutionate.

Minusurile solutionate pot aparea din vina furnizorului, situatie in care factura se returneaza si nu se incarca gestiunea cu marfurile constatate lipsa la receptie, urmand a se achita furnizorului numai contravaloarea marfii primite.

Minusurile solutionate din vina delegatului se recupereaza de la acesta, de regula, evaluate la pretul de vanzare practicat de unitatea en-goss.

Mai exista si minusuri solutionate nerecuperabile care, daca se incadreaza in normele admise

de perisabilitate ar afecta cheltuielile privind marfurile cumparate.

In cazul minusurilor nesolutionabile in momentul receptiei, acestea se vor contabiliza in contul 473 'Decontari din operatii in curs de clarificare'. Cu ocazia solutionarii acestor diferente pot sa apara doua situatii:

1.imputarea acestora persoanelor vinovate, la pret de vanzare inclusiv TVA

2.trecerea acestora pe cheltuieli, in lipsa de vinovati.

Evaluare la S.C.NICK S.R.L.

S.C. NICK S.R.L. se aprovizioneaza cu marfuri de la S.C. BATUL MICRO IMPEX S.R.L., factura incluzand urmatoarele:

▪ marfa A in valoare de 8.100 RON si TVA 19%

▪ marfa B in valoare de 12.100 RON si TVA 19%

La receptia marfii se constata 1a marfa B un minus in valoare de 600 RON fara TVA. Se

stabileste ca 500 RON sunt din vina delegatului iar restul de 100 RON sunt perisabilitati.

In acest caz paguba se recupereaza de la delegat, efectuandu-se urmatoarele inregistrari:

a)      primirea marfurilor in gestiune:

% = 401 24.038

371/A    8.100

371/B 12.100

b) imputarea lipsei delegatului:

4282 = % 595

758 500

4427 95

c) descarcarea gestiunii de marfa constatata lipsa:

607 = 371 500

b)      inregistrarea perisabilitatilor:

% = 401 119

1.4.CONSTITUIREA SI UTILIZAREA PROVIZIOANELOR PENTRU

DEPRECIEREA STOCURILOR

Prin depreciere se intelege pierderea din valoare a unui activ. Atat timp cat vor exista

deprecierile vor exista si provizioanele pentru depreciere. Deprecierile de activ inseamna:

▪ scaderea valorii stocurilor;

▪deprecierea creantelor;

▪deprecierea titlurilor.

La finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, pentru toate deprecierile de stocuri se constituie provizioane. In perioada urmatoare, la finele fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor, provizioanele se suplimenteaza, diminueaza sau se anuleaza. Conturile folosite pentru ref1ectarea acestor operatii sunt:

▪ 397 'Provizioane pentru deprecierea marfurilor'

▪681 'Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele'

Evaluare la S.c. NICK S.R.L.

La sfarsitul exercitiului S.C.NICK S.R.L. dispune de un stoc de marfa evaluat astfel: . valoarea stocului: 156.520 RON

▪ valoarea de inventar: 156.350 RON

▪ depreciere: 170 RON

Inregistrarile contabile in aceasta situatie sunt urmatoarele:

a) constituirea provizionului:

681 = 397 170

b)      anularea provizionului in cursul exercitiului urmator:

397=781 170

Deoarece societatea noastra nu constituie provizioane, aceste inregistrari nu se utilizeaza. Neconstituirea provizioanelor duce la o evaluare incorecta a stocului de marfuri la finele exercitiului financiar.

1.5.CONTABILITATEA INTRARILOR DE MARFURI IN CAZUL

ACORDARII DE BONIFICATII DE CATRE FURNIZOR

In cadrul comertului cu marfuri en-goss intalnim situatia in care furnizorul acorda cumparatorului bonificatii, stabilite pe baza unui contract incheiat intre cele doua parti, in functie de cantitatea cumparata, de termenul de plata stabilit, de numarul de sortimente cumparate.

Bonificatiile se pot acorda in momentul facturarii marfii, caz in care aceasta bonificatie se va evidentia la furnizor prin contul 658 'Alte cheltuieli de exploatare' iar cumparatorul isi evidentiaza bonificatia prin contul 758 ''Alte venituri din exploatare'.

Daca bonificatiile se acorda ulterior facturarii marfii, pe o factura distincta la sfarsitul lunii, ref1ectarea acestora la furnizor se face prin contul 667 'Cheltuieli privind sconturile acordate' iar la cumparator prin contul 767 'Venituri privind sconturile obtinute'.

Evaluare la S.c. NICK S.R.L.

Societatea cumpara marfuri de la S.C. FARMEC S.A. in valoare de 6.300 RON fara TVA. Pentru cantitatea cumparata primeste o bonificatie de 5%. Marfa se achita cu bilet la ordin.

a)      achizitionarea marfii:

% = 401 7.497

6.300

1.197

b)      inregistrarea bonificatiei:

401=767 315

c) achitarea furnizorului:

401 = 403 7.182

1.6.CONTABILITATEA IESIRILOR DE MARFURI IN CONDITIILE CONSTATARII DE DIFERENTE LA VANZARE

In cazul vanzarii marfurilor la clienti pot sa apara minusuri cantitativ-valorice din pierderi normale (perisabilitati) sau din vina delegatului. Perisabilitatile se inregistreaza ca iesiri de marfuri in corespondenta cu contul 607 'Cheltuieli privind marfurile', iar daca minusurile sunt din vina delegatului se imputa acestuia.

Evaluare la S.C.NICK S.R.L.

S.C. NICK S.R.L. livreaza marfa unui client in valoare de 11.200.000 lei fara TVA. La receptionarea marfii de catre acesta se constata un minus de 1.500.000 lei, din care 500.000 lei perisabilitati si 1.000.000 lei din vina delegatului. Lipsa constatata din vina delegatului se recupereaza prin imputare.

a) receptionarea marfii de catre client:

411 = % 1.332,8

707 1.120,0

4427 212,8

b) descarcarea gestiunii de marfa:

607 = 371 970

c) inregistrarea perisabilitatilor:

607 = 371 50

d) inregistrarea minusului din cauza delegatului:

607 = 371 100

e) imputarea lipsei delegatului, la pret de vanzare:

4282 = % 100,00

758 84,03

4427 15,96

1.7.CONTABILITATEA IESIRILOR DE MARFURI IN CONDITIILE

ACORDARII DE BONIFICATII CLIENTILOR

In comertul cu marfuri en-gross se acorda bonificatii clientilor pentru cantitatile cumparate in decursul unei luni. Bonificatiile se acorda in pretul marfii sau la sfarsitul lunii.

Evaluare la S.C. NICK S.R.L.

S.C. NICK S.R.L. vinde marfuri unui client in valoare de 25.000 RON fara TVA si ii acorda o bonificatie de 2%. Contravaloarea marfii vandute se incaseaza cu CEC.

a) inregistrarea marfii vandute:

411 = % 29.750

707 25.000

4427 4.750

b) descarcarea gestiunii de marfa:

607 = 371 25.000

c) inregistrarea bonificatiei:

667 = 411 500

411 = 4427 95

d) acceptarea filei CEC:

51 26 = 411 29.155

e) incasarea CEC-ului:

5121 = 5126 29.155

1.8.CONTABILITATEA IESIRTLOR DE MARFURI IN CAZUL CONSTATARII DE DIFERENTE IN PLUS LA VANZARE

Evaluare la S.C. NICK S.R.L.

S.C.NICK S.R.L. vinde marfa unui client in valoare de 975 RON fara TVA. La receptionarea marfii se constata un plus de 82,5 RON fara TVA. Plusul este acceptat de catre client. Marfa vandutǎ se incaseaza cu numerar.

a) inregistrarea vanzarii de marfa

411 = % 1.160,25

707 9.75,00

4427 1.85,25

b) inregistrarea marfii nefacturate

707 82,50

c)      incasarea marfii facturate

5311=411 1.160,25

d) inregistrarea marfii facturate ulterior

411 = 418 98,17

4428 = 4427 15,67

e) incasarea marfii facturate ulterior

5311 =418 98,17

2.CONTABILITATEA MARFURILOR IN COMERTUL EN-DETAIL

2.1.EVIDENTA OPERATIVA SI ANALITICA A MARFURILOR

In structura comertului, cel de desfacere en-detail detine locul cel mal important. Marfurile vandute in comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mal mare parte consumului individual; in urma vanzarii marfurile parasesc sfera circulatiei intrand in consumul final.

La unitatile de desfacere cu amanuntul evidenta operativa se tine global-valoric, cu ajutorul

raportului de gestiune, in care se consemneaza:

▪ soldul de la inceputul perioadei

▪ intrarile de marfuri pe baza de documente justificative: aviz de insotire a marfii, factura

fiscala, nota de receptie

▪vanzarile de marfuri

▪soldul la sfarsitul perioadei.

Raportul de gestiune se conduce numai valoric, reprezentand un document de evidenta operativa privind miscarea de marfuri in unitatea cu amanuntul.

La compartimentul contabilitatii de gestiune a stocurilor evidenta analitica se conduce de asemenea global-valoric, cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse, deschise pentru fiecare gestiune, cu evidentierea operatiilor de intrare-iesire, stabilindu-se soldul,fie dupa fiecare operatie, fie dupa o anumita perioada.

La sfarsitul fiecarei luni se intocmeste balanta de verificare prin care se asigura controlul

inregistrarilor in contabilitatea analitica, fie pe sortimente, fie global-valoric.

Controlul efectiv asupra gestiunii marfurilor se realizeaza prin inventariere.

Societatile comerciale specializate in comertul cu amanuntul constituie veriga finala a

distributiei marfurilor catre populatie. Marile magazine comerciale cu amanuntul sunt, de regula, structurate pe raioane de marfuri specializate in desfacerea unui sortiment de marfuri, cum ar fi: textile, confectii, incaltaminte, parfumerie, mezeluri, lactate, alimente preambalate si vracuri.

Factorul specific care particularizeaza filierele de inregistrari contabile a fluxurilor de intrari si iesiri a marfurilor in magazinele cu amanuntul este evaluarea stocurilor din contul 371 'Marfuri' in preturi de vanzare cu amanuntul inc1usiv TVA.

In cazul societatii noastre necesarul de marfuri pentru magazinele en-detail se asigura atat de la furnizori cat si de la depozitul propriu. Aprovizionarea de la furnizori se face pe baza de factura iar din depozitul propriu pe baza bonului de transfer intre gestiuni.

Deosebirea dintre comertul en-gross si cel cu amanuntul este data de cantitatea de marfuri existenta in gestiune. In depozitele en-gross stocurile de marfuri sunt foarte mari, pe cand in magazinele cu amanuntul acestea se reduc substantial. Pentru pastrarea echilibrului stocului de marfuri aprovizionarea se face aproape zilnic, evitandu-se astfel marfurile greu vandabile.

2.2.CONTABILITATEA INTRARILOR DE MARFURI IN COMERTUL EN-DETAIL, IN CAZUL CONSTATARII UNUI PLUS CANTITATIV

Plusurile cantitative constatate la receptionarea marfii de catre gestionar sunt admise in gestiune daca societatea are nevoie de marfurile respective, iar daca nu, acestea sunt restituite furnizorului.

Evaluare la S.C.NICK S.R.L.

La receptia marfii in magazinul S.C.NICK S.R.L. se constata un plus de marfa in valoare de 10 RON fara TVA la marfa primita de la S.C.AMA IMPEX S.R.L. Marfa facturata are o valoare de 760 RON fara TVA. Plusul constatat se accepta in gestiune si se solicita furnizorului o factura pentru diferenta de marfa. Adaosul comercial practicat de societate este de 15%. Contravaloarea marfii se achita cu numerar.

a)      receptionarea si inregistrarea marfii facturate:

% = 401 904,4

760,0

144,4

b) inregistrarea marfii facturate ulterior:

10,0

1,9

c) inregistrarea adaosului comercial:

371 = % 137,44

378 115,50

4428 21,94

d) inregistrarea facturii sosite ulterior:

4426 = 4428 1,9

e) achitarea marfii:

401 = 5311 916,30

2.CONTABILITATEA INTRARILOR DE MARFURI IN COMERTUL

EN-DETAIL, IN CONDITIILE CONSTATARII UNUI MINUS CANTITATIV

Minusurile cantitative pot sa apara fie din vina furnizorului fie din vina delegatului. Pentru

cele din vina furnizorului se solicita acestuia o factura de stornare pentru cantitatea respectiva de

marfa, iar cele din vina delegatului se recupereaza de la acesta prin imputare.

Evaluare la S.C.NICK S.R.L.

La receptionarea marfii primita de la S.C. INTERBRANDS S.R.L. se constata un minus in valoare

de 27 RON fara TVA, care se stabileste ca fiind din vina furnizorului. Factura de marfa este in valoare de 580 RON fara TVA. Pentru marfa constatata lipsa se solicita furnizorului o factura de stornare. Adaosul comercial practicat de magazin este de 15%. Furnizorul de marfa se achita cu numerar.

a)      receptionarea si inregistrarea marfii

% = 401 690,20

371 580,00

110,20

b)      inregistrarea marfii constatate in minus

% = 401 32,13

27,00

5,13

c) inregistrarea adaosului comercial

378 82,95

4428 15,76

d) achitarea marfii

401 = 5311 658,07

2.4.CONTABILIATATEA VANZARILOR DE MARFURI IN COMERTUL

EN-DETAIL

Vanzarea marfurilor in magazinele cu amanuntul se face pe baza bonului de la casa fiscala de marcat. La sfarsitul programului se totalizeaza valoarea inscrisa in memoria aparatului care reprezinta valoarea vanzarilor din ziua respectiva. Pe baza raportului scos de la casa de marcat se intocmeste monetarul care exprima sumele incasate.

Vanzarea cu amanuntul presupune existenta unui sortiment variat de marfuri in vederea satisfacerii cerintelor unei mase cat mai mari de clienti. Aceasta impune o aprovizionare riguroasa cu marfuri de calitate superioara si preturi accesibile tuturor categoriilor de cumparatori. Pentru atragerea clientilor unitatea noastra urmareste mentinerea unor preturi constante si cresterea sortimentului de marfuri.

Evaluare la S.C. NICK S.R.L.

In cursul lunii mai magazinul societatii NICK vinde marfuri in valoare de 120.000 lei fara TVA adaosul comercial practicat de magazin este de 25%. Marfa vanduta populatiei se incaseaza cu numerar.

a) vanzarea si incasarea marfurilor vandute:

707 120.000

4427 22.800

b) inregistrarea adaosului comercial:

371 = % 35.700

378 30.000

4428 5.700

c) descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

% = 371 142.800

107.100

30.000

5.700

Utilizarea conturilor de adaos impune ca la sfarsitul perioadei de gestiune sau la sfarsitul exercitiului financiar sa se determine adaosul comercial aferent marfurilor vandute, potrivit urmatoarei metodologii:

a) Determinarea ratei medii de adaos comercial Ka:

Ka=x100

b)      Determinarea adaosului comercial aferent vanzarilor de marfa:

Acv=RCct.371xKa

2.5.INCHIDEREA CONTURILOR DE TVA

La sfarsitul fiecarei luni are loc inchiderea conturilor de TVA si stabilirea sumelor de plata sau de rambursat, pe baza declaratiei de TVA. Declaratia de TVA se depune pana la data de 25 a lunii urmatoare, cand se efectueaza plata, daca exista TVA de plata.

In urma operatiilor economice desfasurate de S.C. NICK S.R.L. in cursul lunii, conturile de TVA arata astfel:

D 4426 C D 4427 C

1.368,0 1.501,00

19,0 4.750,00

144,4 22.800,00

1,9 29.453,82

110,2

9.272

▪ aceste doua conturi se vor solda la sfarsitul lunii rezultand un TVA de plata 201.181,82 lei, potrivit urmatoarei formule contabile:

29.453,82

4426 9.272,00

20.181,82

▪ virarea la buget a sumei de plata

20.181,82

INVENTARIEREA MARFURILOR

1.NECESITATEA INVENTARIERILOR

Necesitatea efectuarii inventarierii marfurilor este determinata de asigurarea controlului gestiunilor in cursul exercitiului, pe de o parte, si stabilirea situatiei patrimoniale la inchiderea exercitiului pe de alta parte. Rolul inventarierii consta in stabilirea integritatii patrimoniului, cunoasterea structurii fondului de marfa, a dinamicii si vechimii stocurilor.

Inventarierea sta la baza intocmirii bilantului, contribuind astfel la asigurarea unei imagini fidele si la aplicarea principiului prudentei in contabilitate.

Potrivit legii contabilitatii agentii economici au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, de regula la sfarsitul anului, pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege,

Obligatia inventarierii revine si in urmatoarele situatii:

▪ in cazul modificarilor de preturi,

▪ la cererea organului de control,

▪ ori de cate ori exista indicii ca in gestiune sunt plusuri sau minusuri care nu se pot stabili

decat prin inventariere,

▪ in momentul primirii-predarii gestiunii,

▪ cu prilejul reorganizarii gestiunilor,

▪ ca urmare a calamitatilor naturale, a unor cazuri de forta majora sau alte situatii

prevazute de lege.

In calitatea sa de procedeu al contabilitatii, inventarierea indeplineste trei functii:

1.Functia de control al concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate.

2.Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului.

Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor.

1. Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate.

Oricat de bine este organizata activitatea de receptie, depozitare, gestionare si eliberare din gestiune a bunurilor, oricat de bine este organizata si tinuta contabilitatea elementelor patrimoniale, in anumite situatii pot sa apara diferente intre stocurile scriptice si realitate. De regula informatiile furnizate de contabilitate au un cadru relativ deoarece:

▪ bunurile economice, materiale, sufera pe timpul transportului, manipularii si depozitarii anumite modificari cantitative si calitative. Aceste modificari se datoreaza unor factori obiectivi si subiectivi, pe care contabilitatea nu-i poate consemna in momentul actionarii lor:

▪ in anumite gestiuni sau la anumite sortimente de bunuri au loc furturi, risipa, proasta gospodarire.

▪ unele date din documentele primare se omit cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate, se inregistreaza de mai multe ori sau se inregistreaza eronat.

Personalul care gestioneaza aceste bunuri da dovada de neglijenta sau nepricepere.

Prin compararea situatiei scriptice din contabilitate cu situatia faptica, se stabilesc plusurile

sau minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea.

2.Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului

Inventarierea este punctul de pornire si punctul de inchidere al oricarui exercitiu financiar. Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid conturile, finalizandu-se bilantul contabil.

Prin inventariere se confirma realitatea activelor patrimoniale si a datoriilor, astfel asigurandu-se premisele determinarii corecte a situatiei nete, a obligatiilor fiscale si a rezultatului net.

Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor

Unitatile patrimoniale mici si mijlocii folosesc pentru evidentierea stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta varianta de lucru conturile de stocuri din clasa 3 se folosesc numai la inceputul lunii. Pe parcursul lunii se utilizeaza pentru inregistrarea intrarii in patrimoniu a marfurilor, materiilor prime, conturile de cheltuieli corespunzatoare conturilor de stocuri. La sfarsitul fiecarei luni conturile de stocuri se debiteza in corespondenta cu conturile de cheltuieli aferente, cu valoarea stocului stabilit la inventariere. Aceste stocuri de la finele lunii se vor anula la inceputul lunii urmatoare prin includerea lor in cheltuieli.

Iesirile din stoc se stabilesc dupa relatia:

Iesiri din stoc = Stocuri initiale + Intrari in cursul perioadei - Stocuri finale

2.CLASIFICAREA INVENTARIERILOR

Inventarierile, ca procedeu al metodei contabilitatii se clasifica dupa cum urmeaza:

a) Dupa momentul in care se efectueaza, se deosebesc inventarierile periodice si inventarierile anuale.

Inventarierile periodice se efectueaza conform unei planificari intocmita de fiecare unitate patrimoniala. Frecventa acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatile fiecarei gestiuni si de ritmul miscarii elementelor patrimoniale. Astfel gestiunile de marfuri din magazinele cu amanuntul se inventariaza de doua sau de trei ori pe an.

Inventarierile anuale sunt ob1igatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea bilantu1ui. Acestea sunt lucrari comp1exe care necesita un volum mare de munca, ele neputandu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor si elementelor patrimoniale dintr-o unitate.

b) Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale, se deosebesc:

▪ inventarieri generale

▪ inventarieri partiale

Inventarierile generale cuprind toate elementele patrimoniale aflate in patrimoniul unitatii. Inventarierile anuale sunt de regula inventarieri generale si totale. Inventarierile partiale cuprind numai unele elemente patrimoniale sau numai unele gestiuni din unitatea respectiva. Inventarierile periodice sunt de regula partiale.

c) Dupa modalitatea de efectuare, inventarierile sunt totale si prin sondaj. Inventarierile totale se extind asupra tuturor sortimentelor care formeaza un element patrimonial sau asupra bunurilor dintr-o gestiune, indiferent de natura lor.

Inventarierile prin sondaj cuprind numai unele sortimente sau numai unele bunuri dintr-o

gestiune.

d) In functie de conditiile in care se desfasoara, inventarieri1e sunt ordinare si extraordinare.

Inventarierile ordinare au de regula un caracter normal, planificat. Inventarierile

extraordinare sunt impuse numai in cazuri exceptionale.

Pentru asigurarea unei eficiente sporite a inventarelor acestea trebuie sa fie inopinante. Etapele inventarierii sunt

a) Pregatirea inventarierii

b) Inventarierea propriu-zisa

c) Stabi1irea, regularizarea si contabilizarea diferentelor constatate la inventariere

a) Pregatirea inventarierii se face sub doua aspecte si anume:

▪ din punct de vedere organizatoric

▪ din punct de vedere contabil

Din punct de vedere organizatoric presupune:

▫ constituirea comisiei de inventariere prin dispozitia conducatorului unitatii

▫ sigilarea cailor de acces in gestiuni, cu exceptia locului unde incepe inventarierea

▫ luarea de declaratii gestionarilor in legatura cu faptul daca au cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri in gestiune, daca exista marfuri nereceptionate sau marfuri care nu apartin gestiunii

▫ gruparea marfurilor ce urmeaza a fi inventariate pe sortimente si categorii de preturi

Din punct de vedere contabil presupune:

▫ ridicarea de la gestiuni a tuturor evidentelor operative si vizarea dupa ultima operatie

(fisa de magazie, raport de gestiune)

▫ verificarea exactitatii inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate

cu cele din evidenta operativa.

b) Inventarierea propriu-zisa presupune constatarea faptica a marfurilor existente in gestiune prin numarare, cantarire. Bunurile aflate in ambalajele originale se despacheteaza si se verifica prin sondaj. Stocurile stabilite se consemneaza in listele de inventariere care se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de marfuri si pe persoanele responsabile de integritatea lor

De asemenea se intocmesc liste de inventar separate pentru marfurile care nu apartin gestiunii inventariate dar au fast gasite in cadrul acesteia, precum si pentru marfurile necorespunzatoare calitativ, nevandabile si pentru cele cu miscare lenta sau fara miscare. Marfurile inventariate se inscriu in listele de inventar cu precizarea denumirii, codului, unitatii de masura si a pretului unitar. El se completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari intre randuri. Spatiile libere se bareaza, eventualele corecturi se certifica de catre persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.

Listele de inventar se intocmesc in trei exemplare din care unul ramane la gestionar iar celelalte doua se preiau de catre comisie in vederea verificarii si certificarii preturilor unitare pentru fiecare sortiment de marfa si apoi a evaluarii stocurilor inventariate.

Se procedeaza apoi la totalizarea listelor de inventar, stabilindu-se astfel diferentele de inventar si cauzele care le-au generat, propunandu-se solutii de regularizare a diferentelor. In incheiere se intocmeste un proces verbal de inventariere si control.

c) Stabilirea, regularizarea si contabilizarea diferentelor constatate la inventariere. Aceasta poate fi facuta cantitativ-valoric sau global-valoric.

STABILIREA, REGULARIZAREA SI CONTABILIZAREA

DIFERENTELOR DE INVENTAR LA GESTIUNILE DE MARFURI

REFLECTATE CANTITATIV-VALORIC

Organizarea contabilitatii analitice permite controlul pe fiecare fel de marfa prin compararea

stocurilor si soldurilor faptice din listele de inventar cu cele scriptice din fisele de cont.

Pentru marfurile la care se constata diferente se intocmeste 'Situatia comparativa a

diferentelor in gestiune' care cuprinde:

▪ denumirea sortimentelor de marfuri

▪ unitatea de masura

▪ pretul unitar

▪ cantitatea si valoarea inscrisa in contabilitate

▪ cantitatea si valoarea constatate la inventar

▪ diferentele

Diferentele pot fi:

▫ plusuri de inventar, atunci rand stocul faptic este mai mare decat stocul scriptic

▫ minusuri de inventar, cand stocul faptic este mai mic decat stocul scriptic.

Dupa stabilirea diferentelor de inventar are loc regularizarea diferentelor astfel:

▪ compensarea plusurilor cu minusurile, in conditiile legii

▪ inregistrarea perisabilitatilor

▪ determinarea diferentelor nete si definitive si solutionarea lor.

In cazul compensarii trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) Se compenseaza numai stocurile din acelasi sortiment de marfa, usor confundabil intre ele

b) Compensarile se fac numai pentru diferentele constatate in aceeasi gestiune

c) Compensarile se fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu financiar

Compensarile se fac atat cantitativ cat si valoric, iar limita de compensare este cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau este cu minus. In cazul existentei de plusuri si minusuri, compensarea se poate face pentru cantitati egale intre ele plusurile si minusurile. Metodologia de compensare consta in urmatoarele etape:

▪ se ordoneaza pe de o parte marfurile la care s-au constatat plusuri, pe de alta cele la care

s-au constatat minusuri in ordinea descrescatoare a preturilor

▪ compensarea porneste de la marfa cu pretul cel mai mare catre marfa cu pretul cel mai

mic pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Se procedeaza astfel pentru a nu ramane necompensate marfuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati, respectiv cheltuieli pentru unitate.

Plusul valoric permite o recuperare a cheltuielilor cu marfa, iar minusul valoric se imputa gestionarului. Plusul cantitativ-valoric se inregistreaza ca o intrare de marfa concomitent cu diminuarea cheltuielilor cu marfa .Minusurile cantitativ-valorice se regularizeaza prin calcularea perisabilitatilor si prin imputarea gestionarului.

In cazul gestiunilor colective unde nu se poate determina masura in care fiecare a contribuit la producerea ei, acoperirea diferentei se face integral de la cei in cauza, in cote proportionale cu castigul mediu al fiecaruia.

4.STABILIREA, REGULARIZAREA SI CONTABILIZAREA

DIFERENTELOR DE INVENTAR LA GESTIUNILE DE MARFURI

REFLECTATE GLOBAL-VALORIC

In cadrul comertului cu amanuntul aplicarea inventarului permanent se face la pret de vanzare, iar contabilitatea analitica este urmarita global-valoric pe gestiune. In aceste situatii controlul gestionar este posibil numai la nivelul totalului valoric al gestiunii, obtinut faptic prin insumarea tuturor marfurilor consemnate in listele de inventar, iar scriptic din fisa rulajelor marfurilor corespunzatoare gestiunii inventariate.

Dupa stabilirea diferentelor urmeaza regularizarea lor si inregistrarea in contabilitate. Plusurile se inregistreaza ca intrari de marfuri, la pret de vanzare, in debitul contului 371 'Marfuri' creditandu-se contul 378 'Diferente de pret la marfuri', cu diferenta dintre pretul de vanzare si costul de aprovizionare.

Minusurile valorice la nivelul gestiunii se prelucreaza in dona etape:

1. Calculul si inregistrarea perisabilitatilor pe timpul pastrarii si desfacerii marfurilor (compensarile s-au produs automat intre toate sortimentele gestiunii). Perisabilitatile se pot calcula pe fiecare sortiment de marfa, pe grupe de marfuri sau pe total gestiune. Cel mai frecvent se calculeaza pe grupe de marfuri aplicand normele legale la valoarea intrarilor sau desfacerii pe perioada scursa de la inventarul precedent la cel curent.

2. Scaderea din minusurile brute de marfuri a pierderilor normale, peste norma. Diferenta neta in minus se inregistreaza ca o cheltuiala cu marfa, care se imputa gestionarului.

Cu ocazia inventarierii se constata unele produse care nu se incadreaza in perisabilitatile admise, dar nu se datoreaza nici vreunei persoane vinovate. In aceste cazuri cheltuielile sunt nedeductibile fiscal, iar operatiunea se inregistreaza astfel:

%= 371

'Marfuri'

607

'Cheltuieli privind marfurile'

378

'Diferente de pret la marfuri'

4428

'TVA neexigibil'

Inregistrarea marfurilor expirate sau depreciate calitativ se face pe baza unui document intern de constatare intocmit de specialistii unitatii .In conditiile in care aceasta situatie nu se datoreaza unei neglijente, intervin urmatoarele inregistrari:

607 = 371

'Cheltuieli privind marfurile' 'Marfuri (cu valoarea marfurilor expirate la cost de achizitie

fara TVA)

5. PERISABILITATEA MARFURILOR

Prin perisabilitati, in sensul prezentelor norme, se intelege scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, cele produse prin neglijenta si sustrageri, precum si cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora.

Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate la marfuri, precum si conditiile in care se acorda, potrivit prevederilor Ordin 754/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate.

Perisabilitatile produse se aproba de catre ordonatorul de credite, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute in norme, pe baza procesului-verbal de constatare inregistrat la registratura unitatii, procesul-verbal trebuie sa poarte viza de control financiar preventiv intern.

Limitele maxime de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele respective.

Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune, stabilite prin cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee, si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.

Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile constatate in plus. In aceasta situatie cotele de scazaminte se aplica in primul rand la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai raman diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori materiale admise la compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentand prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate, in conformitate cu dispozitiile legale. Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora. De asemenea, normele de scazaminte nu se aplica automat, aceste norme fiind considerate maxime. Pentru pagubele constatate in gestiune raspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se face la valoarea de inlocuire.

Lipsurile constatate la inventariere, care provin din vina gestionarului sau a altor persoane, cele care se produc in timpul transportului, constatate ca provin din vina furnizorului, carausului sau a altor persoane, precum si cele care se datoreaza altor cauze decat cele care determina perisabilitate urmeaza a fi recuperate sau scazute potrivit dispozitiilor legale.

Perisabilitatile care depasesc limitele legale ordin vor fi imputate gestionarilor sau vor fi scazute din evidente, dupa caz, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii unitati, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de produse la pretul de inregistrare al produselor intrate.

Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.

Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de produse efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar.

4.CONTABILITATEA AMBALAJELOR

4.1.DEFINIREA SI CLASIFICAREA AMBALAJELOR

Circulatia marfurilor de la producatori pana la consumatori, ca de altfel si a celorlalte categorii de bunuri materiale, este conditionata in mare masura de utilizarea unor ambalaje adecvate, care contribuie la pastrarea proprietatilor fizico chimice ale acestora in timpul transportului, manipularii, depozitarii si comercializarii. Altfel spus, ambalajele reprezinta o categorie distincta de stocuri care asigura una dintre premisele importante pentru realizarea in conditii corespunzatoare a circulatiei propriu zise a marfurilor.

Datorita diversitatii tipurilor de ambalaje, a dimensiunilor si modului de utilizare, al modului de finantare si recuperare este necesara, ca o conditie indispensabila pentru organizarea contabilitatii, clasificarea lor dupa mai multe criterii.

In functie de durata si valoare, ambalajele se delimiteaza in doua categorii sau grupe importante si anume: ambalaje de natura mijloacelor fixe si ambalaje de natura stocurilor.

In prima categorie se incadreaza ambalajele care indeplinesc conditiile de valoare si durata stabilite pentru mijloace fixe (containere, cisterne, tuburi de oxigen, butoaie de bere s.a.), reflectandu se in contabilitate cu ajutorul conturilor de imobilizari corporale. Aceste ambalaje se utilizeaza de regula pentru pastrarea marfurilor si fac parte din inventarul permanent al unitatii patrimoniale, circuland, atunci cand este cazul, pe principiul restituirii integrale si fara vanzare cumparare, pe baza de facturare proforma .

Ambalajele de natura stocurilor sunt numeroase si au mai multe destinatii, fapt ce impune clasificarea lor in raport cu continutul si modul de oglindire in contabilitate in trei subgrupe si anume: ambalaje de natura obiectelor de inventar, ambalaje de circulatie sau de transport si materiale de ambalat.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar (lazi pentru paine, butoaie pentru bere, butoaie din fag pentru branzeturi s.a.) fac parte din inventarul permanent al unitatii si se oglindesc in contabilitate cu ajutorul conturilor corespunzatoare acestei categorii de elemente patrimoniale. Ele circula pe principiul restituirii integrale .Ambalajele de circulatie sau de transport (navete pentru lapte, bauturi racoritoare si alcoolice, cutii pliante din mucava, sticle, borcane s.a.) detin ponderea cea mai mare in total ambalajelor si participa la mai multe circuite comerciale. Aceste ambalaje se urmaresc in contabilitate cu ajutorul conturilor 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje", care se vor prezenta ulterior.

Ambalajele de transport sau de circulatie, in functie de modul de recuperare si valorificare se delimiteaza in doua subgrupe si anume:

ambalaje facturate distinct care circula prin vanzare - cumparare;

ambalaje facturate distinct care circula prin restituire directa.

Fiecare din aceste subgrupe, sub aspectul circulatiei si decontarii, se reflecta in contabilitate in mod specific, asa cum se va prezenta ulterior.

Materialele de ambalat (hartie, pungi de hartie si polietilena, carton, talaj industrial s.a.) se folosesc pentru impachetarea marfurilor in vederea vanzarii endetail, pentru preambalare si expunere estetica, precum si pentru nevoi gospodaresti. Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 3013 "Materiale pentru ambalat" sau pot fi incluse direct in cheltuielile de exploatare, in debitul contului 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate", dupa cum se stabileste de unitatea patrimoniala.

Materialele de ambalat, precum si ambalajele a caror valoare este inclusa in pretul marfurilor (cutii de conserve, sticle de plastic, pungi de polietilena s.a.) se utilizeaza o singura data, fiind nerecuperabile, fapt pentru care, pe masura eliberarii in consum se includ in cheltuielile de exploatare.

4.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII AMBALAJELOR

REFOLOSIBILE

Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor de transport sau de circulatie se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul I, 381 "Ambalaje" si 388 "Diferente de pret la ambalaje", care constituie grupa 38 "Ambalaje' din cadrul clasei a 3-a "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" din Planul de conturi general.

Utilizarea celor doua conturi amintite pentru urmarirea ambalajelor de transport sau de circulatie facturate distinct, care circula prin vanzare-cumparare sau prin restituire directa, este influentata intr-o anumita masura de pretul de inregistrare adoptat de unitate, care poate fi costul efectiv de achizitie sau pretul standard (prestabilit).

Folosirea costului efectiv de achizitie consta in evaluarea ambalajelor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri in si din gestiune la costul efectiv de intrare in patrimoniu, care in perioada actuala este fluctuant, fapt ce creeaza anumite dificultati in ceea ce priveste evaluarea iesirilor din gestiune.

In cazul adoptarii costului amintit ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul contului 381 "Ambalaje" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare, ambele cu functia contabila de activ.

Pentru contul analitic privind cheltuielile de transport- aprovizionare este caracteristic faptul ca la sfarsitul fiecarei luni, pentru ambalajele vandute si, de asemenea, iesite din gestiune cu alte destinatii, se efectueaza operatia de repartizare a cheltuielilor colectate, calculandu-se coeficientul mediu de repartizare, asa cum se procedeaza in cazul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" sau a celorlalte conturi de diferente de pret.

Adoptarea pretului standard (prestabilit) ca pret de inregistrare necesita determinarea in prealabil a acestui pret pentru fiecare categorie sau fel de ambalaje, folosindu-se preturile medii aferente operatiilor de intrari din perioada (anul) anterioara. Pretul in cauza se utilizeaza ca un pret constant in cursul exercitiului atat pentru intrarile, cat si pentru iesirile de ambalaje in si din patrimoniu.

Pentru inregistrarea diferentelor in plus sau in minus intre pretul standard si costul efectiv de achizitie se utilizeaza contul 388 "Diferente de pret la ambalaje", asa cum se procedeaza in cazul celorlalte conturi de diferente de pret.

Contul 381 "Ambalaje" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit pretul de inregistrare aferent ambalajelor de transport sau de circulatie intrate si respectiv iesite in si din patrimoniu.

Contul in cauza se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a ambalajelor in patrimoniu si anume:

401 "Furnizori", 408 "Furnizori facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare;

358 "Ambalaje aflate la terti" si 401 'Furnizori", cu valoarea ambalajelor primite din custodie sau pastrare de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport aprovizionare si de prelucrare datorate pentru acestea in cazul utilizarii costul efectiv de achizitie ca pret de inregistrare;

608 "Cheltuieli privind ambalajele" si 7718 "Alte venituri exceptionale din operatii de gestiune", pentru ambalajele constatate in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu de gratuit s.a.

Contul analizat se crediteaza pentru iesirile din patrimoniu, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire, dupa cum urmeaza:

608 'Cheltuieli privind ambalajele', pentru vanzari si lipsuri la inventariere imputabile;

6718 "Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune", in cazul predarii cu titlu gratuit a pierderilor neimputabile si a pierderilor din calamitati etc.

Soldul contului 381 'Ambalaje' poate fi debitor, reprezentand valoarea la pretul de inregistrare aferenta ambalajelor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune.

Soldul contului la care ne referim, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectari in vederea stabilirii valorii ce se inscrie in activul bilantului contabil, la un post distinct existent in grupa activelor circulante, subgrupa de stocuri, asa cum se prezinta in continuare.

a.In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare:

Valoare    Pretul de inregistrare +

de = Cheltuielile de transport-aprovizionare -

bilant Provizioane pentru depreciere.

unde:

pretul de inregistrare si cheltuielile de transport aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului sintetic 381 "Ambalaje" sau soldurile debitoare ale celor doua conturi analitice ce se deschid in cadrul acestuia;

provizioanele pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor".

b. In situatia folosirii pretului standard (prestabilit):

Valoare Pretul de inregistrare

de = Diferentele de pret la ambalaje -

bilant Provizioane pentru depreciere.

unde:

diferentele de pret in plus sau in minus la ambalaje sunt stabilite sub forma soldului debitor si respectiv creditor la contul cu aceeasi denumire si simbolul 388.

Pentru contul 381 "Ambalaje" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valorica pe unitati operative de desfacere endetail si la nivelul depozitelor de vanzare engros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ-valorica pe feluri sau categorii de ambalaje.

Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" este rectificativ, bifunctional, utilizandu-se in cazul adoptarii pretului prestabilit ca pret de inregistrare, asa cum se procedeaza in cazul celorlalte conturi de diferente de pret.

Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor se poate utiliza, atunci cand este cazul, si contul 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor", cu functia contabila de pasiv.

In credit reflecta, de regula, la sfarsitul anului, dupa efectuarea inventarierii patrimoniului, valoarea deprecierii ambalajelor existente in stoc, prin corespondenta cu debitul contului 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Se debiteaza in exercitiile ce urmeaza celui in care a fost creditat, in masura iesirii din patrimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea preconizata, creditandu-se contul 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Soldul contului analizat reprezinta provizioanele existente la sfarsitul perioadei de gestiune sau anului financiar si disponibile pentru exercitiul urmator.

Totodata, se retine ca unitatile patrimoniale cu volum redus de activitate si cu stocuri mici de ambalaje pot adopta metoda inventarului intermitent, situatie in care contul 381 "Ambalaje" se utilizeaza numai la inceputul si la sfarsitul fiecarei luni.

In prima zi a lunii se crediteaza cu valoarea totala a ambalajelor de transport sau de circulatie existente in stoc la sfarsitul lunii anterioare sau altfel spus cu soldul debitor pe care-l prezinta contul in cauza, prin debitul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele".

In ultima zi a lunii se debiteaza cu valoarea la pretul de inregistrare aferenta ambalajelor de transport sau de circulatie existente in stoc si stabilita pe baza de inventar, in corespondenta cu creditul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele". Valoarea astfel inregistrata reprezinta soldul final debitor al contului de ambalaje, sold care in prima zi a lunii urmatoare se include in cheltuieli, asa cum s-a prezentat anterior.

In urma acestei ultime inregistrari contabile, in contul 608 "Cheltuieli privind ambalajele" ramane oglindita numai valoarea ambalajelor iesite din gestiune.

Pentru toate ambalajele ce se achizitioneaza in cursul lunii este caracteristic faptul ca se inregistreaza direct in debitul contului 608 "Cheltuieli privind ambalajele", prin corespondenta cu creditul conturilor 401 "Furnizori", 542 "Avansuri de trezorerie" s.a.

In ceea ce priveste metoda inventarului intermitent se poate remarca faptul ca asigura simplificarea lucrarilor de contabilitate si implicit reducerea cheltuielilor pe care acestea le ocazioneaza, insa diminueaza posibilitatile de urmarire si control privind gestiunea de ambalaje, fapt pentru care agentii economici manifesta o anumita retinere in legatura cu adoptarea acestei metode.

4. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND AMBALAJELE

REFOLOSIBILE CARE CIRCULA PRIN VANZARE-CUMPARARE

Pentru operatiile ce se inregistreaza in continuare se au in vedere metoda inventarului permanent si pretul standard sau prestabilit ca pret de evidenta.

1. Pe baza jurnalului notelor de receptie, se inregistreaza primirea odata cu marfurile a unor ambalaje referitor la care se cunosc urmatoarele elemente:

pretul total facturat de furnizor, exclusiv TVA 200 lei

pretul total prestabilit aferent ambalajelor receptionate 170 lei

diferentele de pret nefavorabile 30 lei

TVA aferenta (19%) 38 lei

cheltuielile de transport decontate dintr-un avans de trezorerie 10 lei

TVA aferenta cheltuielilor de transport (19%) 1,9 lei

Se inregistreaza operatiile economice privind:

a.       ambalajele receptionate:

b.      cheltuielile de transport- aprovizionare:

2. Se inregistreaza ambalajele constatate in plus la inventariere si consemnate in procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie, ambalaje evaluate la pretul prestabilit de 40 lei si la costul efectiv de achizitie de 37 lei, rezultand diferente de pret favorabile de 2 lei.

Se inregistreaza operatiile referitoare la:

a. incarcarea gestiunii de ambalaje:

b. oglindirea in contabilitate a diferentelor de pret:

Se primesc ambalaje de la prelucrare referitor la care, pe baza facturii furnizorului, se cunosc urmatoarele elemente:

valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare 45 lei

tariful total pentru prelucrare 20 lei

valoarea ambalajelor primite, la pretul prestabilit 70 lei

diferentele de pret favorabile 5 lei

TVA aferenta tarifului facturat de furnizor (19%) 3,8lei

Se inregistreaza urmatoarele operatii:

a. intrarea in patrimoniu a ambalajelor:

b. TVA facturata de furnizor:

4. Se inregistreaza vanzarea ambalajelor, odata cu marfurile, cunoscandu-se ca in jurnalul facturilor fiscale este inscrisa valoarea totala de 150 lei, precum si TVA aferenta de 19%

(28,5lei):

5. Se descarca gestiunea pentru ambalajele vandute si inregistrate la operatia anterioara, repartizandu-se totodata diferentele de pret favorabile de 16,5 lei, stabilite pe baza de coeficient mediu (11%):

si:

6. Se acorda ambalaje cu titlu gratuit, evaluate la pretul de inregistrare total de 25 lei, cu diferente de pret favorabile de 2,7 lei (11%) si TVA de 4,2 lei (22,2 x 19%), care se inregistreaza pe baza procesului verbal de predare-primire si a notei de contabilitate, astfel:

a.       descarcarea gestiunii de ambalaje:

b.      repartizarea diferentelor de pret favorabile:

c.       oglindirea TVA aferenta ambalajelor acordate:

Precizare:

Pentru ambalajele, ca de altfel si pentru alte valori materiale care se elibereaza din gestiune la valoarea de intrare, iar pretul de inregistrare (de evidenta) este cel standard, este justificat sa se calculeze TVA aferenta la aceasta valoare, corectandu-se in mod corespunzator pretul in cauza, prin adaugarea diferentelor de pret nefavorabile sau scaderea celor favorabile, dupa caz.

7. Se imputa gestionarului minusul de ambalaje constatat la inventariere, cunoscandu-se costul efectiv de achizitie de 10 lei si TVA aferenta de 1,9 lei (19%):

8. Se descarca gestiunea pentru ambalajele imputate si inregistrate la operatia anterioara, cunoscandu‑se in plus pretul de inregistrare total de 11 lei, precum si diferentele de pret favorabile de 1 leu:

Pentru operatiile economice inregistrate anterior s-a considerat ca diferentele de pret sunt favorabile, pretul de inregistrare prestabilit fiind mai mare decat costul efectiv de achizitie. In situatia in care pretul prestabilit este mai mic, diferentele de pret sunt nefavorabile si se reflecta in contabilitate cu ajutorul aceluiasi cont sintetic (388), insa inregistrarile contabile se inverseaza sau altfel spus contul in cauza se utilizeaza ca un cont de activ, in debit oglindeste diferentele de pret aferente intrarilor de ambalaje, iar in credit pe cele corespunzatoare iesirilor de ambalaje din patrimoniu.

4.4. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND AMBALAJELE REFOLOSIBILE CARE CIRCULA PRIN RESTITUIRE DIRECTA

Operatiile economice privind aceasta categorie de ambalaje se exemplifica utilizandu-se metoda inventarului permanent si pretul standard sau prestabilit ca pret de evidenta

Sistemul de restituire directa a ambalajelor se adopta, de regula, in situatia in care intre furnizor si client se efectueaza operatii frecvente de livrari de marfuri cu ambalaje refolosibile. Pentru asemenea livrari de ambalaje nu se constituie venituri, iar in contabilitatea furnizorului se utilizeaza contul 419 "Clienti-creditori" care se crediteaza pentru ambalajele livrate si se de debiteaza pentru cele goale restituite de client. Pe de alta parte, in contabilitatea clientului nu se incarca gestiunea de ambalaje, ci se foloseste contul 409 "Furnizori-debitori", care se debiteaza cu valoarea ambalajelor primite de la furnizor cu marfuri si se crediteaza ulterior cu valoarea ambalajelor goale restituite acestei unitati.