CONTABILITATEA PRODUSELOR SI PRODUCTIEI NETEMINATE IN CADRUL SOCIETATII PRODUCATOARE DE DERIVATE DIN LEGUME

CONTABILITATEA PRODUSELOR SI PRODUCTIEI NETEMINATE IN CADRUL SOCIETATII PRODUCATOARE DE DERIVATE DIN LEGUME

S.C. REG S.A.

Cuprins:

Argument

Cap.1. Contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie

Notiuni teoretice privind stocurile si productia in curs de executie

Cap.2. Functiunea conturilor

2.1. Produse in curs de executie (331)

2.2. Lucrari si servicii in curs de executie (332)

Cap.3. Evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie

3.1. Evaluarea la intrare a stocurilor si productiei in curs de executie

3.2. Evaluarea la iesire a stocurilor si productiei in curs de executie

Monografie contabila

Concluzii si propuneri

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Fiind directorul firmei S.C. REG .S.A. si considerand ca tema, contabilitatea produselor si productiei neteminate in cadrul societatii in cauza, S.C. REG S.A., este o parte foarte importanta a contabilitatii ocupandu-se cu productia in curs de executie, am hotarat sa strang informatii pentru realizarea acestui proiect care ma va ajuta sa inteleg si sa fixez mai bine cunostintele necesare pentru o productie la un cost cat mai scazut, obtinand un profit cat ridicat, acestea fiind si obiective le cale mai importante ale firmei.

S.C. REG S.A. este o societate cu capital mixt, care are ca obiect de activitate prelucrarea legumelor.

Firma a fost infiintata la data de 01.07.2000 prin consimtamantul a cinci dintre actionari, actuali manageri ai societatii. Societatea a fost inregistrata la Registrul Comertului cu numarul J22-731-94.

La data infiintarii, nivelul capitalului social a fost de 550.000.000 lei, insa pe parcursul existentei sale, datorita cresterii productiei si acapararii unei parti mari din piata, si implicit a profitului obtinut, capitalul firmei o suferit o modificare substantiala, in sensul ca acesta a suferit o modificare fata de cel initial, astfel ajungandu-se la valoarea de 750.000.000 lei, cum rezulta din bilantul contabil incheiat la sfarsitul exercitiului finaciar.

Forta de munca a societatii este reprezentata printr-un numar de 143 de angajati, din care: 75 angati in cadrul sectiei de productie de la Oradea, 43 angajati la sediile de reprezentare ale societatii din tara (Bacau, Slobozia, Vaslui, etc), iar restul de 25 de personae fac parte din personalul de conducere, coordonare si administrare al societatii.

Echipa de conducere a firmei este compusa din cinci personae, respective:

Director general;

Director adjunct, cu rol de director comercial;

Director de productie;

Director economic;

Asistent generalist.

In ceea ce priveste personalul societatii, acesta beneficiaza de un climat de munca favorabil, datorat in special relatiilor amicable dintre angajati, dar si din punct de vedere al performantelor firmei si remunerarilor acordate salariatilor.

Datorita numarului redus de competitori pe piata interna, probalitatea de crestere a segmentului de piata si consolidare a pozitiei actuale de lider in urmatoarele trimester este foarte mare.

Modul de abordarea clientilor este diferit. In cazul clientilor mari se organizeaza simpozioane si prin marketing direct , iar clientiilor mici prin publicitate, expozitii si alte actiuni promotionale.

CAP. I CONTABILITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Cap.1. Contabilitatea stocurilor si productiei in curs de executie

1.1. Notiuni teoretice privind stocurile si productia

in curs de executie

Desfasurarea activitatii de exploatare este conditionata si de existenta stocurilor. Acestea se grupeaza, sub aspectul gestionarii in stocuri propriu-zise si productie in curs de executie, luand forma ansamblului bunurilor si serviciilor, din cadrul unei unitati, destinate pentru a fi consumate la prima utilizare sau pentru a fi vandute in aceeasi stare ori dupa prelucrarea lor in procesul de productie.

Marea varietate a stocurilor propriu-zise, fac necesara clasificarea lor dupa mai multe criterii, si anume din punct de vedere al naturii acestora, in raport de apartenenta lor la patrimoniu si in functie de provenienta bunurilor si felul acestora. Daca se are in vedere primul criteriu, in categoria stocurilor propriu-zise se cuprind

Materii prime;

Materiale consumabile;

Produsele;

Animalele si pasarile;

Marfuri;

Ambalaje;

Obiectele de inventar;

Baracamentele si amenajarile provizorii.

Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor. Acestea se regasesc integral sau partial in produsul finit. Fie in forma lor initiala, fie transformate.

Materialele consumabile sunt activele care participa ori ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit. Din aceasta categorie fac parte materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat, piesele de schimb ale utilajelor, semintele si materialele de plantat, apasi energia consumata in timpul procesului tehnologic.

Produsele sunt elemente patrimoniale de natura bunurilor, lucrarilor si serviciilor realizate in urma procesului de exploatare si care au ca principala destinatie livrarea catre terti. Asemenea active circulante, materiale sunt reprezentate de:

semifabricate - reprezinta produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec mai departe in procesul tehnologic al altei sectii, sau se livreaza tertilor ca atare;

produse finite - spre deosebire de semifabricate, sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si nu au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, au trecut toate probele de laborator (calitate) si se depoziteaza in vederea livrarii sau expedierii catre clienti;

produse reziduale - sunt considerate acele bunuri (deseuri, rebuturi, etc) rezultate din procesul de productie care nu mai pot fi folosite ca semifabricate sau produse finite, ori utilizate dupa efectuarea anumitor operatii de prelucrare.

Animale si pasari care , potrivit legii, nu sunt considerate mijloace fixe, constituie un alt element ce face parte din categoria stocurilor. Se includ aici urmatoarele:

animalele nascute vii;

animalele tinere de orice fel (taurine, ovine, porcine, caprine, cabaline) in vederea cresterii si folosirii lor pentru productie (lana, piei, lapte, carne etc) reproductie, munca, reprezentatii (spectacole) expunerea in parcuri si gradini zoologice;

pasari de orice fel in vederea cresterii si utilizarii lor pentru productie, reproductie, reprezentatii, expuneri )in parcuri si gradini zoologice);

animale tinere si reformate, puse la ingrasat pentru a fi valorificate, pasarile aflate la ingrasat in vederea comercializarii. Acestora li se adauga si coloniile de albine.

Marfurile sunt bunuri pe care le cumpara unitatea patrimoniala pentru a le vinde in starea in care au fost achizitionate, sau dupa prelucrari neesentiale. Desfacerea acestora are loc prin societati specializate in activitati de comert cu ridicata (en-gros) si cu amanuntul (en-detail), sau prin unitati care au ca obiect alte activitati decat comercializarea marfurilor.

6. Amenajarile sunt bunurile folosite pentru asigurarea productiei materiilor prime, materialelor, produselor finite, marfurilor, pe timpul transportului si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

Se au in vedere ambalajele folosite, achizitionate goale sau odata cu materiile prime, materialele consumabile, marfurile aprovizionate, bunurile respective prelucrate in cadrul unitatii si cele restituite de catre clienti conform contractelor incheiate cu acestia.

7. Obiectele de inventar reprezinta o categorie distincta in cadrul stocurilor. Acestea au in vedere bunurile cu valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor. Sunt asimilate acestora echipamentele de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele, utilizate la executia anumitor produse si alte obiecte similare.

8. Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunuri intrate in gestiunea unitatii in urma procesului de achizitie sau din productie proprie pentru executarea lucrarilor prestatiilor de executie. Acestea conditioneaza punerea in aplicare a proiectului de executiei si demararea lucrarilor de baza. In categoria baracamentelor si amenajarilor provizorii nu se includ lucrarile de organizare la care prin demontare sau demolare nu se recupereaza materialele (platforme betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var). caracterul provizoriu pe care il dobandesc bunurile respective fac ca acestea sa fie inregistrate ca activele circulante, nefiind supuse amortizarii.

Din categoria activelor circulante materiale, face parte si productia in curs de executie. Acestea se refera la productia ce nu a parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, avand o situatie intermediara intre materia prima si semifabricate, sau intre semifabricate si produsul finit.

Productia in curs de executie include, produsele care desi sunt terminate nu au trecut probele de calitate sau nu au fost receptionate din punct de vedere tehnic ori nu au fost completate in intregime. Lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate sunt alte elemente componente ale productiei in curs de executie.

Dupa apartenenta la patrimoniu, stocurile se pot grupa in:

stocuri aflate in gestiune unitatii care fac parte din patrimoniul propriu al acesteia;

stocuri care nu apartin patrimoniului propriu al acesteia desi se afla in stocuri care nu apartin patrimoniului propriu al acestuia, desi se afla in gestiunea unitatii;

Primele stocuri se gasesc in spatii proprii (depozite , magazii) sau la terti (materiile prime si materialele aflate la terti, produse date la terti, marfuri in custodia sau consignatie la terti).

Stocurile din cea de-a doua categorie apartin tertilor si se gasesc temporar in intreprindere prin anumite stocuri (materii prime, materialele, obiecte de inventar, marfuri, etc primite spre prelucrare in custodie sau in consignatie).

Stocurile din punct de vedere al provenientei trebuie privite sub doua aspecte:

pe de o parte stocurile achizitionate de unitate din afara sa (materiile prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, animale si pasari, ambalaje, etc, cumparate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie), sau intrate in gestiune pe alte cai (aport in natura al asociatilor la capitalul social, primele cu titlul gratuit, plusuri de inventar constatate la stocurile provenite din aprovizionari din afara intreprinderii sau din alte surse);

pe de alta parte, stocurile obtinute din activitatea proprie (obiecte de inventar, semifabricate, produse finite, ambalaje, animale si pasari tinere de orice fel - taurine, porcine, ovine, caprine, cabaline, etc), in vederea cresterii si folosirii acestora pentru productie, reproductie, munca, reprezentatii, expuneri in parcuri si gradini zoologice, animale si pasari tinere si la ingrasat pentru a fi valorificate (inclusiv sporul in greutate vii obtinute de la animalele si pasarile tinere si la ingrasat), plusul la inventar constatat la activele respective provenite din productie proprie.

CAP. II FUNCTIUNEA CONTURILOR

Cap. II. Functiunea conturilor

2.1. Produse in curs de executie (331)

Contul 331 - Produse in curs de executie

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stocurilor de produse in curs de executie (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, respectiv productia neterminata) existente la sfarsitul perioadei; contul 331 este un cont de activ.

In debitul contul 331 se inregistreaza:

Valoarea la cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar (711);

In creditul contului 331 se inregistreaza:

Scaderea di gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare (711);

Valoarea produselor in curs de executie care fac obiectul participarii la filialele din cadrul grupului, la alte societati sub forma intereselor de participare sau a altor titluri de valoare (261, 262, 263, 265);

Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie la sfarsitul perioade.

2.2. Lucrari si servicii in curs de executie (332)

Contul 332 - Lucrari si servicii in curs de executie

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei. Contul 332 este un cont de activ.

In debitul contului 332 se inregistreaza:

Valoarea la cost de achizitie a lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei (711);

In creditul contului 332 se inregistreaza:

Scaderea di gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie la inceputul perioadei (711);

Valoarea lucrarilor si serviciilor in curs de executie care fac obiectul participarii la filialele din cadrul grupului, la alte societati, sub forma intereselor de participare sau altor titluri de valoare (261, 262).

Soldul contului reprezinta valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei.

CAP. III EVALUAREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Cap. III. Evaluarea stocurilor si productiei in curs de executie

3.1. Evaluarea la intrare a stocurilor si productiei

in curs de executie

Respectarea regulilor privitoare la evaluarea patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile are drept scop obtinerea unei imagini fidele a patrimoniului, a situatilor financiare li a rezultatelor.

Reflectarea in contabilitate a stocurilor si productiei in curs de executie se face valoric (in contabilitatea sintetica), cantitativ si valorica, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica si cantitativ (in evidenta operativa tinuta la locurile de depozitare).

In vederea exprimarii in etalon banesc a bunurilor de natura activelor circulante materiale, acestea trebuie evaluate. Unitatea patrimoniala este obligata sa mentina metodele de evaluare adaptate atat pe parcursul exercitiului financiar cat si de la un exercitiu financiar la altul. Schimbarea metodelor de evaluare de catre unitate se poate face doar in cazuri justificate si in conditiile prevazute de lege si trebuie mentionate in anexa la bilant concomitent cu prezentarea influentei avute asupra patrimoniului, situatiilor financiare si aspra rezultatelor.

Preturile folosite la evaluarea activelor circulante poarta denumirea de preturi de inregistrare. Acestea pot lua forma costului de achizitie, costului de productie sau pretului standard dupa caz.

Costul de achizitie al unui bun de natura stocurilor cuprinde pretul de cumparare prevazut in factura primita de la furnizor, taxele nerecuperabile (comisionul pentru servicii vamale, taxele vamale, accizele, taxa pe valoarea adaugata inscrise in facturile emise de furnizori pentru bunurile achizitionate de intreprinderile neplatitoare de TVA etc), cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. Un asemenea pret devine cost istorie si va fi folosit in momentul eliberarii stocurilor in cauza de la locuri de depozitare. Intrucat costul de achizitie devenit pret de inregistrare in contabilitate pentru aceleasi sortimente difera de la o perioada la alta, in functie de marimea preturilor de livrare practicate de furnizori sau de volumul cheltuielilor de transport - aprovizionare, se ridica problema preturilor unitare care trebuie practicate la iesirea stocurilor in cauza de la locurile de depozitare¹".

Costul de productie cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si al materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestora. Un asemenea pret de inregistrare in contabilitate prezinta dezavantajul ca este cunoscut numai dupa expirarea perioadei de gestiune curente.

Pretul standard reprezinta pretul prestabilit utilizat in evaluarea si inregistrarea stocurilor la preturi fixe a caror stabilire s-a facut anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor respectiv realizate in perioada precedenta. Acesta devine pret de inregistrare in contabilitate doar in conditiile in care diferentele de pret existente in raport cu costul de achizitie sau costurile de productie, dupa caz, sunt reflectate distinct in contabilitate. Actualizarea preturilor standard se impune a fui facute cel putin o data pe an in functie de evolutia preturilor si de alti factori.

Din punct de vedere al relatiei existente intre costul achizitiei sau costul de productie, dupa caz, si pretul standard diferentele de pret pot fi:

a)     In plus (costul de achizitie sau costul de productie dupa caz, este m,ai mare decat pretul standard);

b)    In minus (costul de achizitie sau costul de productie dupa caz, este mai mic decat pretul prestabilit)

Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite din gestiune si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient (K), care se determina astfel:

S _id + D _i

K=

S _is + V _i

In care:

K - reprezinta coeficientul de repartizare a diferentelor de pret;

S _id - soldul initial al diferentelor de pret;

D _i - diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei, cumulat de la inceputul anului;

S _is - soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare;

V _i - valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare , cumulat de la inceputul anului.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea stocurilor scoase din gestiune la pret de inregistrare, iar suma obtinuta se evidentiaza in conturile corespunzatoare in care au fost consemnate bunurile iesite. Calculul coeficientilor de repartizare a diferentelor de pret se poate realiza la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, pe grupe sau categorii de stocuri. La sfarsitul perioadei de gestiune, soldurile conturilor de stocuri (la pret de inregistrare) se cumuleaza cu cele ale conturilor de diferente de pret astfel incat acestea sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitii sau la costul de productie dupa caz.

Stocurile se evalueaza potrivit prevederilor legale la data intrarii in patrimoniu cu ocazia inventarierii la incheierea exercitiului financiar si la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum.

La momentul intrarii in patrimoniu , activele circulante materiale se supun evaluarii si inregistrarii in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila si care poate lua forma:

Costului de achizitie, (pentru materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, ambalajele si amenajarile provizorii etc. procurate cu titlu oneros);

Costului de productie, (pentru productia in curs de executie, semifabricate, produse finite, obiectele de inventar, ambalaje si pentru alte bunuri produse de catre unitate);

Valoarea de utilitate, (pentru stocurile care reprezinta aport la capital social sau pentru cele obtinute cu titlu gratuit). Stabilita in functie de pretul pietei, utilitatea, starea acestora etc.

Costul de achizitie sau al celui de productie dupa caz in situatia animalelor si a pasarilor cumparate din afara unitatii sau obtinute din productie proprie.

Valoarea luata in calcul pentru evaluarea stocurilor in momentul inventarierii poarta denumirea de valoare de inventar (valoarea de utilizat sau valoare actuala). Aceasta se stabileste in functie de utilitatea pe care bunul respectiv o are pentru unitate si de pretul pietei. Diferentele constatate intre soldurile scriptice ale stocurilor evidentiate in contabilitate si stocurile faptice constatate prin inventariere se vor inregistra ca plusuri sau minusuri de inventar. Bunurile care au suferit deprecieri, cele inutilizabile fara desfacere sau greu vandabile, comenzile aflate in curs ca si cele abandonate sau sistate vor fi evaluate la valoarea de utilitate corespunzator fiecarui element.

La incheierea fiecarui exercitiu financiar evaluarea elementelor de stocuri are loc la valoarea de intrare in patrimoniu respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii, astfel:

Pentru elementele de stocuri la care exista diferente in plus intre valoarea de intrare si valoarea de inventar, evaluarea acestora se face la valoare de intrare; plusul de valoare constatat cu acest prilej nu se inregistreaza in contabilitate, conform principiului prudentei; materiile prime, materialele consumabile, marfurile, ambalajele etc, se mentin evidentiate in contabilitate la valoare lor de intrare;

In cazurile in care valoarea de utilitate (valoare de inventar) stabilita la inventariere este mai mica decat valoarea de intrare (valoarea contabila) a stocurilor si productiei in curs de executie, diferentele constatate in minus reprezinta o depreciere reversibila a materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, etc. valoarea acestor active circulante se mentine de asemenea la valoarea de intrare in patrimoniu.

Pe suma cheltuielilor exercitiului financiar in care se constata deprecierea reversibila a stocurilor si productiei in curs de executie se constituie provizioane.

3.2. Evaluarea la iesire a stocurilor si productiei

in curs de executie

Iesirea din patrimoniu sau darea in consum a stocurilor presupune evaluarea acestora la nivelul valorii lor de intrare. Legislatia romaneasca stabileste pentru agentii economici din Romania posibilitatea de a opta pentru metoda costului mediu ponderat (CMP), metoda "prima intrare - prima iesire (FIFO)", metoda "ultima intrare - prima iesire" (LIFO), sau metoda pretului standard.

Metoda costului mediu ponderat (CMP), presupune calcularea costului unitar ponderat fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate astfel:

S _i + I

CMP=

S _ti + Q_i

in care:

S_i - reprezinta valoarea totala a stocului initial;

I - valoarea intrarilor;

S_ti - cantitatea existenta in stocul initial;

Q_i - cantitati intrate;

Explicarea modului de calcul al costului mediu ponderat (CMP), se face pe baza datelor din tabelul nr. 1.1:

Evaluarea iesirilor de stocuri din patrimoniu

conform metodei CMP

Introducand datele din tabelul 1.1. in relatia CMP rezulta ca nivelul costului mediu ponderat este de 5.260 lei/kg, adica:

CMP = 2.104.000 LEI / 400kg = 5.260 lei/kg

Printre avantajele acestei metode putem mentiona nivelarea variatiilor de cost (pret) in cazul fluctuatiilor de curs, simplificarea calculelor de evaluare a stocurilor, cunoasterea in permanenta a valorii stocurilor si a iesirilor din stoc, precum si aproprierea valorii iesirilor astfel calculate de realitatea economica a respectivului moment. Dezavantajul metodei consta in faptul ca aceasta nu permite evaluarea fiecarei iesiri din stoc, ci doar o evaluare globala realizata la sfarsitul perioadei de gestiune, fapt ce contravine cu principiul de baza al inventarului permanent (posibilitatea determinarii, in orice moment, a valorii stocului). De asemenea, metoda analizata realizeaza o netezire a evaluarilor, in sensul ca valoarea stocurilor finale va fi minimizata in perioadele de crestere a preturilor si supraevaluata in perioadele de scadere a acestora fiind o metoda dificil de aplicat in cazul ciclurilor de exploatare, caracterizate prin miscari de stocuri numeroase, putand fi insa usor adaptata la situatia gestiunilor automatizate.

Metoda FIFO (First In - First Out), procedeaza la o evaluare a bunurilor iesite din gestiune la costul de achizitie sau la costul de productie al primei intrari. (lot). Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau la costul de productie al lotului urmator, in ordine cronologica. Avantajele acestei metode constau in simplitate si usoara aplicabilitate, evaluarea stocurilor finale realizandu-se la cele mai recente valori astfel incat apropierea de

realitatea economica este mai mare. Dezavantajele acestei metode se refera, pe de o parte, la subevaluarea iesirilor din stoc in perioada de inflatie (ce are ca efect minimizarea cheltuielilor si supravegherea rezultatului final), iar pe de alta parte, la supraevaluarea iesirilor din stoc in perioadele caracterizate prin scaderea preturilor, fapt ce denota o corelare intarziata a costurilor cu variatiile de pret.

Metoda LIFO (Last In - First Out), consta in evaluarea bunurilor iesite din gestiune la costul de achizitie sau la costul de productie aferent ultimei intrari (lot). Pe masura ce acestea se epuizeaza, iesirile din gestiune de natura stocurilor se evalueaza la costul de achizitie sau la costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.

Evaluarea iesirilor din stoc la costurile cele mai recente, supraevaluarea in perioadele de inflatie a consumurilor (comparativ cu metoda FIFO), fapt ce are ca efect majorarea cheltuielilor si diminuarea rezultatului final, sunt doar cateva dintre avantajele acestei metode. In ceea ce priveste dezavantajele, mentionam pe urmatoarele:

Corelarea costurilor cu variatiile de pret si subevaluarea stocului in caz de depreciere monetara;

In perioadele caracterizate prin puternice cresteri ale preturilor, interesul unitatii patrimoniale (care isi poate fixa preturile de vanzare in raport de costurile sale complete), va fi acela de a urmari ca preturile de vanzare sa urmeze imediat preturilor sale de cumparare, astfel incat rezerva generata de preturile de vanzare sa fie suficienta pentru a face fata cumpararilor. Acest lucru nu este posibil decat in situatia in care intarzierile in lichidarea stocurilor sunt mai mici comparativ cu duratele de viata ale acestora.

MONOGRAFIE CONTABILA

MONOGRAFIE CONTABILA

S.C. REG S.A. s-a infiintat pe baza Actului constitutiv prin asocierea a trei asociati, care au subscris potrivit statutului un capital social in suma de 750.000.000 lei, aportul integral la dat infiintarii, astfel :

Asociatul Ignea Petru - a subscris si aportat un capital social in valoare de 150.000.000 lei.

Asociatul Paval Daniel - a subscris si aportat un capital social in valoare de 20.000.000 lei, reprezentand un autoturism Dacia papuc (tip motor cu ardere interna, serie motor DL 67235; 45 cp), in valoare de 100.000.000 lei si unelte, dispozitive, mobilier :

v    Combina frigorifica - 2 buc. 11.750.000 lei/ buc.

v    Vitrina frigorifica - 2 buc. 14.000.000 lei/ buc.

v    Birouri - 5 buc. 230.000 lei/buc.

v    Calculator - 5 buc. 7.000.000 lei/buc.

v    Scaune - 10 buc. 200.000 lei/buc.

Asociatul Glodoreanu Cecilia - a subscris si aportat un capital social in valoare de 100.000.000 lei, reprezentand aparate, instalatii de masura, control si reglare, astfel :

v    Casa de marcat Roxon - 1 buc. 20.000.000 lei/buc.

v    Cantare electrice - 2 buc 15.750.000 lei/buc

v    Storcator BRAWN - 2 buc 8.000.000 lei/buc

v    Storcator PHILIPS - 1 buc 12.500.000 lei/buc

v    Aparat de marcat si codificat - 20.000.000 lei/buc

Depunerea (aportarea) contravalorii partilor sociale subscrise, constand in bunuri din natura si numerar, a fost realizata de asociati dupa evaluarea imobilizarilor corporale de catre comisia de specialitate constituit, conform prevederilor din Actul constitutiv, care a intocmit si Procesul Verbal de primire-receptie.

In societatea comerciala S.C.REG S.A., prezinta urmatoarele situatii pe baza de bilant la data de 31 mai 2004.

S_i 1011 = 750.000.000 lei

S_i 212 =150.000.000 lei

S_i214 = 48.500.000 lei

S_i 331 = 12.000.000 lei

S_i 345 = 15.450.000 lei

S_i 4111 = 24.205.000 lei

S_i 701 = 202.300.000 lei

S_i 711 = 152.000.000 lei

In cursul lunii au loc urmatoarele operatii economice :

- se preia in exploatare stocuri de produse in curs de executie in valoare de 2.000.000 lei

- se obtin din productia proprie, conform bonului de predare, 2000 borcane din produsul "paste de tomate" si 2500 borcane din produsul "tocana de legume" evoluate la costuri prestabilite.

- se elibereaza clientilor cu factura 2500 borcane produse "paste tomate" la un pret de vanzare (exclusiv T.V.A.) de 65000 lei/borcan si 3000 borcane din produsul "tocana de legume" la un pret de vanzare (exclusiv T.V.A.) de 2500 lei/borcan.

- se descarca gestiunea pentru produsele livrate la nivelul costului prestabilit conform facturii nr. 25/05.06.2004

- se livreaza cu factura unui client 150 borcane din produsul finit "paste tomate" la un pret de vanzare 65.000 lei/buc.

- se descarca gestiunea pentru produsele vandute clientului, utilizandu-se ca metoda de evaluare a iesirilor metoda FIFO.

- se vand unui client produsele reziduale obtinute la pretul de vanzare de 1.000.000 lei

- se descarca gestiunea pentru produsele reziduale valorificate.

- inregistrare productiei in curs de executie, stabilite prin inventariere la sfarsitul lunii, evaluata la cost efectiv de 10.000.000 lei.

INREGISTRARI CONTABILE

Subscrierea la capital social

1011 P + C 456 = 1011 750.000.000 LEI

456 A+ D

1011 - capital social

456 - decontari cu asociatii privind capitalul

Aportul in natura si in numerar :

456 A - C % = 750.000.000

212 A + D 150.000.000

2138 A + D 100.000.000

2131 A + D 90.000.000

214 A + D 48.500.000

5121 A + D 300.000.000

2132 A + D 71.500.000

Trecerea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat

1011 P - D 1011 = 1012 750.000.000 lei

1012 P + C

03.06.2004 - preluare in exploatare a stocurilor de productie in curs de executie

711 A - C 331 = 711 2.000.000 lei

331 P - D

711 - variatia stocurilor

331 - produse in curs de executie

5.06.2004 - receptia produselor finite obtinute, evaluate la cost de productie prestabilit.

345 A +D 345 = 711 150.000.000 lei

711 P + C

345 - paste tomate = 2000 borcane*50.000 lei/buc.=100.000.000 lei

345 - tocana de legume = 2500 borcane*20.000lei/buc.=50.000.000 lei

100.000.000 + 50.000.000 = 150.000.000 lei

345 - produs finit

711 - variatia stocurilor

10.06.2004 - livrarea catre client a unor produse finite evaluate la un pret de vanzare negociat

4111 A + D 4111 = % 237.500.000

701 P + C    701 192.375.000

4427 P + C    4427 45.125.000

Produs "paste tomate" : 2500*65000 = 162500000 lei

Produs "tocana de legume" :3000*25000 = 75000000 lei

Total pret vanzare cu T.V.A. 237.500.000 lei

T.V.A. 19% 45.125.000

Total pret vanzare fara T.V.A. 192.375.000 lei

4111 - clienti

701 - venituri din vanzarea produselor finite

4427 - T.V.A. colectata

- descarcarea gestiunii cu produsele finite vandute

711 P - D 711 =345 185.000.000. lei

345 A - C

345 - Paste tomate: 2500 borcane * 50.000 = 125.000.000 lei

345 - tocana legume : 3000borcane*20000 lei = 60.000.000 lei

125.000.000 lei + 60.000.000 lei = 185.000.000 lei

711 - Variatia stocurilor

345 - Produse finite

21.06.2004 - livrarea produselor catre client

4111 A D 4111 =% 23.205.000

P+ C 701 19.500.000

4427 P + C    4427 3.705.000

150 borcane * 130.000 lei = 19.500.000 lei

T.V.A.= 19%*19.500.000 = 3.705.000 lei

4111- clienti

701 - venituri din vanzarea produselor finite

4427 T.V.A colectata

23.06.2004-descarcarea gestiunii pentru produsele vandute clientului, prin metoda de evaluare a iesirilor F.I.F.O.

345 A - C 711=345 4.450.000 lei

711 P - D

Metoda F.I.F.O.

100 borcane* 30000 lei/borcan = 30.000.000 lei

50 borcane*29.000 lei/borcan = 1.450.000 lei

TOTAL    = 4.450.000 lei

25.06.2004 - vanzarea produselor reziduale

4111 A +D 4111 = % 1.190.000

703 P+ C    703 1.000.000

4427 P + C    4427 190.000

4111 - clienti

703 - venituri din vanzarea produselor reziduale

4427 - T.V.A. colectata

26.06.2004 - se descarca gestiunea pentru produsele reziduale valorificate

331 A + D 331 = 711 10.000.000 lei

711 P + C

Produse in curs de executie

711 - Variatia stocurilor

CONCLUZII

CONCLUZII

In urma realizarii acestui proiect am reusit sa acumulez cunostintele necesare pentru ca activitate firmei sa nu intalneasca obstacole in desfasurarea activitatii, in realizarea de produse pentru satisfacerea clientilor si obtinerii de cat mai mult profit pentru a putea face noi investitii .

Tema "Contabilitatea produselor si productiei neterminate" din cadrul acestei firme a fost fixata astfel incat pe baza rezultatelor obtinute din situatiile proprii si a datelor din literatura de specialitate sa se gaseasca metoda cea mai avantajoasa privind tehnologia de valorificare a produselor din legume.

Pe baza observatiilor efectuate se pot trage concluzii atat tehnic cat si practic.

Concluziile tehnice ar fi acelea ca o contabilitate cat mai corecta a stocurilor ce cuprind materiile si materialele consumabile duce la pierderi si totodata la scaderea costului de productie, automat la scaderea pretului in magazine ceea ce va face sa ne situam printre cei mai ieftini producatori de pe piata ducand la cresterea vanzarii si marirea profitului.

Concluziile practice sunt acelea ca prin cunostintele acumulate vom reusi sa avem stocuri pastrate in conditii foarte bune si de o calitate ridicata.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

v    Bazele contabilitatii : Profesor universitar doctor Ilie Bavita/ Profesor universitar doctor Irina Protopopescu

v    Contabilitatea financiara Profesor universitar Dumitru Visan/ Aurelia Ivan / Cosmina Pitulice

v    Contabilitatea financiara : Monica Teodorescu / Ramona Precup / Mirela Paunescu / Mariana Olavan

v    Contabilitate : Violeta Isai / Gheorghe Negoiescu

v    Contabilitatea armonizata cu directivele europene : Ilie Popovici

v    Contabilitate : Aureliana Guoadelia Cojocea / Doina Ana-Maria Petre

v    Finante : Mariana Vuta / Iulian Brasovescu

v    Marketing : Laurentiu Dan Anghel / Tibescu Danetiu / Daniel Serbanica / Razvan Zaharia

v    Economia intreprinderii : Vasile Dan / Ruxanda Isaiu - Maniu / Daniela Mitran

v    Economie : Viorel Conescu / Ion Bucur / Catalina Bonciu

ANEXE

ANEXE

ORGANIGRAMA INTREPRINDERII REG S.A.