CONTABILITATEA STOCURILOR

CONTABILITATEA STOCURILOR

1.ELEMENTE INTRODUCTIVE

Proiectul de Regulament privind aplicarea Legii contabilitatii defineste stocurile si comenzile in curs drept "ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate:

-fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in precesul de productie;

-fie a fi consumate la prima lor utilizare".

In stocurile propriu-zise se include:

a)marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii;

b)materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, in starea lor initiala, sau transformata;

c)materialele consumabile( materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regila, in produsul finit;

d)produsele , reprezentate de:

-semifabricatele: sunt acele ale caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor:

-produsele finite: sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

-produsele reziduale reprezinta rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile.

e)animalele si pasarile , respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele ), crescute si folosite pentru reproductie, animalele puse la ingrasat pentru a fi valorificate si coloniile de albine, precum si animalele pentru productie, pentru lana, lapte si blana.

O categorie distincta in cadrul stocurilor o constituie obiectele de inventar.

Obiectele de inventar reprezinta bunurile, de regula mijloacele de munca care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii pentru a fi considerate mijloace fixe. Acestea au o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fie, indiferent de durata lor de serviciu sau au o durata de utilizare mai mica de un an, indiferent de durata lor. Tot in categoria obiectelor de inventar se include si o serie de bunuri asimilate acestora, cum sunt echipamentele de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, SDV-urile, aparatele de masura si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare.

Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute de procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si repetitiei tehnice sau necompletate in intregime, considerate productie neterminata. Tot in cadrul productiei in curs de executie se cuprind lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.

PROVIZIOANE REGLEMENTATE RELATIVE LA STOCURI

Provizioanele create in exercitiul N-1 pot fi reajustate in exercitiul N daca:

a) a crescut deprecierea sau riscul;

b) s-a diminuat;

c) a ramas neschimbat.

Se procedeaza astfel:

a)         se suplimenteaza provizioanele prin aceeasi modalitate cu cea de constituire;

b)         o parte a provizioanelor se vireaza asupra veniturilor din exploatare, financiare sau exceptionale, in functie de natura lor;

c)         nu se efectueaza nici o inregistrare.

De precizat ca in conformitate cu prevederile legale in vigoare, provizioanele relative la stocuri nu sint deductibile fiscal.

3. CONTABILIZAREA OPERATIILOR REFERITOARE LA STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE

Unitatile patrimoniale au posibilitatea organizarii contabilitatii stocurilor in doua sisteme de inventar.

In conditiile aplicarii inventarului permanent fiecare intrare de bunuri este inregistrata cantitativ si valoric in contul de stocuri corespunzator, la nivelul costului istoric saupretului stabilit in functie de valoarea de utilitate; fiecare iesire de stoc e contabilizata fizic si valoric ceea ce permite cunoasterea in orice moment a marimii stocurilor, atat valoric cat si cantitativ.

Normele contabile din tara noastra prevad ca in conditiile folosirii inventarului permanent, reflectarea analitica a stocurilor sa se poata organiza dupa una din metodele ( in functie de specificul activitatii si necesitatilor proprii ale unitatii patrimoniale ): metoda operativ - contabila ( pe solduri ), metoda cantitativ - valorica (pe fese de cont analitic ) si metoda global - valorica.

Conform prevederilor legale, in cazul stocurilor de materii si materiale, obiecte de inventar, animale si marfuri, folosirea inventarului permanent presupune debitarea in cursul exercitiului a conturilor de stocuri cu intrarile de bunuri prin creditul conturilor ce indica sursa de procurare si creditarea acelorasi conturi cu iesirile din stoc aferent perioadei de gestiune.

∑ Qi x pi

i=1,n

CUMP= ----- ----- ------

∑ Qi

i=1,n

La sfarsitul exercitiului soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu marimile rezultate din inventariere fiind regularizare prin aducerea stocurilor la marimea lor reala.

Inventarul intermitent presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza unor inventarieri fizice a stocurilor la finele perioadei. Iesirile din stoc se determina prin calculul extracontabil, ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe de o parte, si valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii fizice, pe de alta parte. Astfel, intrarile de stocuri de materii prime si materiale , obiecte de inventar, animale si marfuri sunt contabilizate a costul de achizitie sau pretul stabiit in functie de valoarea de utilitate, dupa caz. La sfarsitul eercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice este inregistrata variatia stocurilor ( Sold initial - Sold final ), neafectata de provizioanele pentru depreciere, obtinuta prin anularea stocului

initial si constatarea stocului final.

In conditiile aplicarii inventarului permanent, pentru stocurile provenind din productie proprie, conturile de stocuri corespunzatoare se debiteaza in cursul exercitiului cu intrarile in stoc si se crediteaza cu iesirile din stoc prin debitul aceluiasi cont. La sfarsitul exercitiului are loc anularea stocului initial aferent productiei in curs de executie si constatarea stocului final, iar soldurile conturilor de stocuri provenind din productia proprie se compara cu marimile furnizate de inventarul fizic al existentelor, eventualele diferente ( plusuri sau minusuri de inventar ) fiind regularizate, aducandu-se asfel stocurile la marimea lor reala.

Pentru exemplificare se prezinta urmatoarele situatii aferente lunii aprilie la SC ARIX IMP-EX S.R.L.

1)Societatea noastra receptioneaza pe baza de facturii nr. A80212 din 05.01.2001 materii prime in valoare de 10.000 lei , materiale consumabile in valoare de 500 lei si obiecte de inventar in valoare de 1.600 lei

% = 401 "Furnizori" 13.209lei

300 "Materii prime" 10.000 lei

301 "Materiale consumabile" 500 lei

303 "Obiecte de inventar" 600 lei

4426 "TVA deductibila" 109 lei

2)Din stocul de materii prime se dau in consum, pe baza bonului de consum, materii prime in valoare de 500 lei.

600 "Cheltuieli cu materii prime" = 300 "Materii prime" 5.000 lei

3)Din stocul de materiale cosumabile se dau in consum, pe baza bonului de consum, materiale consumabile in valoare de 200 lei.

601 = 301 200 lei

Cheltuieli cu Materiale

materialele consumabile consumabile

4)Din stocul de obiecte de inventar se repartizeaza sectiilor spre folosinta , obiecte de inventar in valoare de 400 lei.

400 lei 602 = 322 400 lei

Cheltuieli cu uzura Uzura obiectelor

Obiectelor de inventar de inventar

400 lei 322 = 321 400 lei

Uzura obiectelor Obiecte

De inventar de inventar

5)Se inregistreaza obtinerea de produse finite din productie proprie la costul efectiv de productie (suma tuturor cheltuielilor inregistrate) de 915 lei

915 lei 345 = 711 915 lei

Produse finite Venituri din

productia stocata

Transformarea produselor finite in marfuri

915 lei 371 = 345 915 lei

Marfuri Produse finite

6)Se vand marfuri la pretul de vanzare de 1.200 lei + TVA 19%

1.428 lei 411 = % 1.428 lei

"Clienti" 707 1.200 lei

" Venituri din vanzarea

marfurilor"

4427 228 lei

"TVA colectata"

7) Se primeste prin donatie un stoc de materii prime in valoare de 400 lei

400 lei 301 = 771 400 lei

"Materii prime" "Venituri exceptionale

din operatiuni de gestiune"

8) Se vand marfuri in suma de 100 lei salariatilor TVA 19%

119 lei 461 = % 1.190 lei

"Debitori diversi" 7721 1.000 lei

"Venituri din

cedarea activelor"

190 lei

"TVA colectata

9) Se constata la inventariere un plus de marfuri de 100 lei si o lipsa de materii prime de 50 lei

100 lei 371 = 607 100 lei

"Marfuri" "Cheltuieli

privind marfurile"

50 lei 600 = 300 50 lei

" Cheltuieli cu "Materii prime"

materiile prime"

4. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Cheltuielile ocazionate de constituirea si suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie sunt inregistrate in contul 6814 "Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante".

Diminuarile si anularile de provizioane aferente stocurilor si productiei in curs de executie constau in virarea acestora, partiala sau totala , la venituri.

Ca tehnici, practica contabila franceza utilizeaza doua metode:

Metoda generala: consta in crearea si cresterea provizioanelor inregistrandu-se totodata o crestere a cheltuielilor, si diminuarea sau anularea lor, prin virarea partiala sau totala a acestora la venituri din provizioane; metoda poate fi aplicata pe categorii de stocuri sau pe ansamblu.

Metoda anularii si crearii globale a provizioanelor : provizioanele aferente stocurilor initiale sunt anulate prin virarea lor la venituri, iar provizioanele corespunzatoare stocurilor finale sunt create prin majorarea concomitenta a cheltuielilor.

stocului de 160000 180000 20000 0

stocului de 100000 0 0 100000

stocului de 0 60000 60000 0

stocului de 80000 50000 0 30000

marfuri

Aplicarea metodei generale in varianta pentru ansamblul stocurilor consta in contabilizarea numai a unui eventual complement ( in cazul in care provizioanele necesare sunt mai mici decat cele existente ) sau excedent de provizion ( in situatie inversa ), pentru ansamblul stocurilor si productiei in curs de executie.

5.CONTABILIZAREA ALTOR OPERATII PRIVIND STOCURILE

Operatiile particulare referitoare la stocuri se refera la : ambalaje, stocuri rezutate din scoaterea din folosinta a mijloacelor fie si obiectelor de inventar, stocuri aflate la terti, plusurile si minusurile de stocuri constatate la inventarierea gestiunilor, ajustarea stocului initial in anumite conditii etc.

a) Stocuri de ambalaje : sunt bunuri de natura activelor circulante ce indeplinesc functia de ambalaje pe timpul prezentarii, transporturilor, vanzarii si depozitarii marfurilor; ele sunt bunuri fungibile neidentificabile, unitate cu unitate, rezultate din productia proprie sau achizitionate de la terti.

Dupa modul cum participa la circuitul economic distingem urmatoarele categorii:

ambalaje pierdute (nerecuperabile), vandute clientului, odata cu marfa (hartie de ambalat, sticle de material plastic, cutii metalice, sfoara etc.), valoarea lor este inclusa in pretul marfurilor vandute.

ambalaje recuperabile, sunt ambalaje susceptibile a fi conservate in mod provizoriu de terti si pentru care furnizorul se angajeaza sa le recupereze in anumite conditii ( sticle, borcane, navete de plastic, lazi ).

ambalaje mixte, respectiv ambalaje care in anumite conditii pot fi considerate ca pierdute (nerecuperabile), iar altele ca fiind recuperabile.

Normele contabile din tara noastra prevad ca atunci cand anumite stocuri indeplinesc functia de ambalaje , ele sa fie contabilizate nu ca ambalaje, ci ca forma particulara de stocuri. Asfel, ambalajele de natura obiectelor de inventar folosite numai in interiorul unitatii patrimoniale sunt contabilizate in categoria obiectelor de inventar; ambalajele si materialele de ambalat, produse in unitatea patrimoniala spre a fi vandute ca atare sunt considerate ca produse

finite, iar materialele de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se inregistreaza ca alte materiale consumabile. O problema deosebita o ridica ambalajele recuperabile.

Acestea sunt livrate clientilor, cu titlu provizoriu , pentru a permite transportul si stocajul marfii; ele nu sunt vandute propriu-zis si de aceea raman in proprietatea furnizorului caruia ii sunt restituite dupa un anumit timp. Insa, pentru a incita clientul sa restituie aceste ambalaje, cat mai repede posibil furnizorul ii da aceste ambalaje in "consignatie", la o valoare superioara, de regula , pretul real.

Pretul ambalajelor este trecut in factura de vanzare a marfurilor, in mod distinct, care se adauga la valoarea marfurilor propriu-zise, asfel ca furnizorul actioneaza fata de client cu acest pret (creanta ferma) dar, in acelasi timp, se angajeaza sa-I restituie clientului respectivul pret atunci cand acesta ii restituie ambalajele in buna stare si la termenele fixate (datorie conditionata a furnizorului).

Mentionam ca inscrierea acestor ambalaje in factura de vanzare a marfurilor nu este o dare in consignatie efectiva deoarece nu are la baza un asemenea contract, ci mai degraba o conventie tacita intre parti. De aceea unii autori considera aceasta operatiune ca o prefacturare.

In cazul in care ambalajele sunt deteriorate, distruse sau clientul dorestre sa le pastreze pentru propriul sau uz aceasta prefacturare se transforma intr-o vanzare de ambalaje pentru care se intocmeste o facturare complementara.

Referitor la aspectele fiscale privind ambalajele, Codul fiscal prevede urmatoarele:

Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor;

- din punct de vedere al TVA, baza de impozitare nu cuprinde valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare.

La finele perioadei de gestiune intreprinderea va inscrie stocurile de ambalaje, la costurile de achizitie, ce fac parte din patrimoniul propriu ( care se afla in depozitele sau magazinele proprii sau sunt consemnate in facturi si se afla la clienti ); din contra, nu se include stocurile de ambalaje detinute ca fiind consemnate de catre furizori, fiind proprietatea acestora.

b)         Stocuri rezultate din casarea mijloacelor fixe, acestea sunt atat intrarile de materiale recuperabile cat si cheltuielile ocazionate de casarea prin dezmembrarea sau demolarea mijlocului fix.

c)         Stocuri aflate la terti: se refera la materiile prime si materialele consumabile aflate spre prelucrare la terti, stocurile de obiecte de inventar, produse , animale si marfuri in consignatie sau in custodie la terti. Desi nu sunt in unitate ele fac parte din patrimoniul unitatii care le-a dat spre prelucrare, in consignatie sau custodie.

d)         Plusuri si minusuri constatate in inventarierea gestiunilor:

In toate cazurile constatarea unui minus la inventarul fizic ca urmare a uneor calamitati naturale sau alta situatie de forta majora se inregistreaza pe contul 671- "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare".

Insa, pentru toate stocurile, exceptand productia in curs de executie, plusurile si minusurile constatate la inventarierea gestiunilor vor afecta un cont de cheltuieli de exploatare, conform naturii stocurilor, in sensul cresterii cheltuielilor, in cazul minusurilor, si micsorarii cheltuielilor, in cazul plusurilor de inventar.

Pentru plusurile si respectiv minusurile in gestiune, la stocurile de productie in curs de executie si produse este afectat contul "venituri din productia stocata".

e) Operatiuni de ajustare a stocului:

In practica se poate intalni si situatia constatarii unor erori comise cu

ocazia inventarierii sau se impune schimbarea metodei de evaluare. In aceste situatii se impune ajustarea stocului initial prin majorarea cheltuielilor exceptionale sau prin majorarea veniturilor exceptionale.

Atunci cand aceasta ajustare este semnificativa se impune o explicatie suplimentara in anexa care sa arate incidenta operatiei asupra patrimoniului (concret asupra stocurilor ) si a rezultatului.

Efectuarea acestei operatiuni permite calculul variatiei stocurilor exercitiului pe baze omogene.

Metodele de contabilitate a stocurilor permit crearea unui sistem prin care sa se evidentieze, pornind de la anumite reguli , atat stocurile cat si operatiile care le influenteaza, respectiv fluxul circulatiei marfurilor.

Sistemele create se pot diferentia prin:

■ preturile utilizate in evaluarea stocurilor si miscarilor de marfuri;

■ capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu sau doar la anumite momente nivelul stocurilor;

■ structurile de conturi utilizate in reflectarea stocurilor si operatiile care le determina;

■ modalitatea de a privi intrarile de marfuri , fie ca o afectare directa a nivelului stocurilor, fie ca o cheltuiala de terminata de procurarea unui bun.

Indiferent de metodele aplicate, privite in ansamblu, toate converg spre cunoasterea unor elemente indispensabile atat intocmirii bilantului cat si contului de "Profit si pierdere" si anume:

Nivelul stocurilor:

■ ca obiect al inventarului in scopul evaluarii si controlului gestionar;

■ ca element de bilant care defineste o marime patrimoniala;

■ ca termen in relatia de calcul a costului marfurilor vandute (variatia stocurilor);

■ pentru calculul provizioanelor in cazul deprecierii de valoare.

Calculul rezultatelor generate de activitate:

■ identificarea si separarea reducerilor;

■ stabilirea corecta a nivelului veniturilor si respectiv a cifrei de afacere;

■ dimensionarea costului de achizitie al marfurilor vandute (cheltuieli cu marfa);

■ determinarea marjei brute aferente marfurilor vandute.

In functie de obiectivele urmarite si particularitatile proprii metodelor, acestea se pot grupa in doua mari categorii:

1.Metoda inventarului permanent.

Metoda inventarului intermitent.

Utilizarea notiunii de inventar semnifica posibilitatea pe care o ofera contabilitatea de a stabili scriptic, permanent sau periodic, nivelul stocurilor.

Potrivit art.12 din Legea contabilitatii, contabilitatea analitica a valorilor materiale si implicit a marfurilor se organizeaza cantitativ si valoric sau numai valoric, in conditiile stabilite de reglementarile legale.

6.CONTABILITATEA DE GESTIUNE PRIN CONTURILE DE DECONTARI INTERNE

Denumita si contabilitatea de gestiune autonoma se caracterizeaza prin folosirea conturilor din grupa 90 "Decontari interne" pentru reflectarea cheltuielilor preluate din contabilitatea financiara.

Procedand astfel, conturile opozabile contabilitatii de gestiune nu intra in corespondenta cu cele din contabilitatea financiara.

O asemenea modalitate se regaseste in contabilitatea de gestiune din tara noastra.

In acest scop, toate conturile necesare calculatiei costurilor sunt grupate in clasa 9 "Conturi interne de gestiune".

Pentru exemplificare se prezinta urmatoarea situatie pe luna mai a societatii SC ARIX IMP-EX S.R.L.:

a)      Situatia cheltuielilor:

Destinatia Chelt. Chelt. Chelt.

Cheltuielilor produsul activ. Indirecte de generale de

Felul A B auxiliare productie administratie

(natura)

1.Materii prime 1.000 600 500 - -

Materiale

consumabile - - 200 500 100

3.Remuneratii 800 200 400 400 200

4.Amortizari - - 200 600 200

5.Productia obtinuta 1.000 t 200 t x x x

a)      Nivelul de activitate 80%.

b)      Activitatea sectiei auxiliare este decontata astfel:90% la sectia de baza si 10% la sectorul administrativ;

c)      Productia neterminata:

-initiala, produsul A 200 lei

-finala, produsul A 100 lei

produsul B 50 lei

Colectarea cheltuielilor de productie:

a)productia initiala,

200 lei 921 = 901 200 lei

"Cheltuielile " Decontari

activitatii" interne"

De baza

(200lei 711 = 345 200 lei)

"Venituri din " Produse finite"

productia stocata"

b)colectarea cheltuielilor aferente in cursul perioadei

5.900 lei % = 901 5.900 lei

600lei 921 " Decontari

" Cheltuielile interne"

activitatii de baza"

-produsul A 1.800 lei

-produsul B 800 lei

1.300 lei 922

"Cheltuielile activitatilor

auxiliare"

1.500 lei 923

"Cheltuieli

indirecte de productie "

500 lei 924

"Cheltuieli generale de

administratie"

(3.900 lei 601 = 301 3.900 lei

"Cheltuieli cu " Materiale

materialele consumabile" consumabile"

000 lei 611 = 401 000 lei)

"Cheltuieli de intretinere " Furnizori"

si reparatii"

Obtinerea de produse finite in cursul perioadei:

5.000 lei 931 = 902 5.000 lei

"Costul productiei "Decontari interne

obtinute" privind productia obtinuta"

-produsul A 4.000 lei

-produsul B 1.000 lei

3. Calcularea si decontarea costurilor de productie:

a)      calcularea si decontarea costurilor activitatilor auxiliare:

1.170 lei 923 = 922 1.300 lei

"Cheltuieli indirecte " Cheltuielile activitatilor

de productie" auxiliare"

1.300 lei x 90%

130 lei 924

"Cheltuieli generale

de administratie"

b)      repartizarea cheltuielilor indirecte de productie proportional cu salariile directe si nivelul de activitate de 80%:

Total cheltuieli indirecte de productie 1.500

(+) 1.170

670

Determinarea coeficientului de repartizat (Kcip)

670

Kcip= 800+200 = 670 lei cip/1 lei salarii directe

- stabilirea cotei de repartizat:

A = 800x 670 x 0,8 = 1.709 lei

B = 200 x 670 x 0,8 = 427 lei

136 lei

- costuri de subactivitate:

670 - 136= 534 lei

sau

670 x 0,2 = 534. lei

- inregistrarea contabila:

136lei 921 = 923 136 lei

"Cheltuielile "Cheltuieli

activitatii de baza" indirecte de productie"

A = 1.709 lei

B = 427 lei

c)      evaluarea si inregistrarea productiei neterminate la sfarsitul perioadei:

150 lei 933 = 921 150 lei

"Costul productiei "Cheltuielile

in curs de executie" activitatilor de baza"

A = 100 lei

B = 50 lei

(150 lei 345 = 711 150 lei)

"Produse "Venituri din

finite " productia stocata"

d)      calculatia costului productiei fabricate

-productia 800 - productia 100

neterminata neterminata finala

-materii prime 1.000

-salarii directe 800

Sold debitor 3.609

-materii prime 600 - productia 100

-salarii directe 200 neterminata finala

-CIP 427

Sold debitor 1.177

Costul de productie A = 3.709- 100 = 3.609 lei

Costul de productie B = 1.227 - 50 = 1.177 lei

TOTAL = 4.786 lei

e)      decontarea costului de productie

4.786 lei 902 = 921 4.786 lei

Decontari interne " Cheltuielile

privind productia obtinuta" activitatii de baza"

A = 3.609 lei

B = 1.177 lei

f)        stabilirea si inregistrarea diferentei de pret:

D 902 C

4.786 lei 5.000 lei

SC= 214 lei

214 lei 903 = 902 214 lei

"Decontari interne " Decontari interne

privind diferentele de pret" privind productia obtinuta"

g)      inchiderea conturilor de cheltuieli privind costul perioadei:

1.164lei 902 = %

Decontari interne privind 923 534 lei

productia obtinuta" "Cheltuieli indirecte

de productie"

(costul de subactivitate)

924 630 lei

"Cheltuieli generale

de administratie"

(500lei + 130 lei)

h)      inchiderea conturilor 933 "Costul productiei in curs de executie":

150lei 902 = 933 150 lei

" Decontari interne " Costul productiei

privind productia in curs

obtinuta" de executie"

Interfata costului productiei - cheltuieli ocazionate:

a) costul productiei obtinute:

D 931 C D 903 C

(2) 5.000 (3f) 214

D 902 C

(3g) 1.164

(4) 150

+

6.100 lei

b)cheltuieli ocazionate

D 901 C

(1a) 200 lei

(1b) 5.900 lei

6.100 lei

c) inchiderea conturilor

6.100 lei 901 = 931 5 lei

"Decontari interne "Costul productiei

privind cheltuielile" obtinute"

903 214 lei

" Decontari interne

privind diferentele de pret"

902 1.314 lei

"Decontari interne

privind productia obtinuta"