Contabilitatea trezoreriei

Contabilitatea trezoreriei

Continutul si structura generala a trezoreriei

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament,disponibilitatilor in conturi la banca si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie

Structura elementelor de trezorerie

v     titlurile de plasament

v     disponibilitatile in conturi la banci si in casa, in lei si in devize

v     creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie

v     Obiectivele contabilitatii trezoreriei

v     a. reflectarea, urmarirea si controlul existentei si gestionarii corecte a elementelor de trezorerie;

v     b. respectarea disciplinei financiare privind operatiile de incasari si plati fara numerar prin conturile deschise la banci;

v     c. urmarirea modificariilor ce intervin in componenta si volumul elementelor de trezorerie;

v     d. asigurarea prompta si corecta a tuturor informatiilor privind elementele de trezorerie necesare factorilor de decizie existenti la nivelul entitatii .

v     Conturi de trezorerie

Contabilitatea sintetica a trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5

v     "Investitii pe termen scurt"

v     "Conturi la banci"

v     "Casa"

v     "Acreditive"

v     "Viramente interne"

v     "Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie"

v     Caracterizare generala

v     Criterii de recunoastere si evaluare a activelor si pasivelor
de trezorerie in contabilitate

v     Un activ financiar este recunoscut atunci cand indeplineste urmatoarele criterii :

1. este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre in entitate;

2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil;

v     O datorie financiara se va recunoaste atunci cand :

1. este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa iasa din entitate;

2. are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.

Conform prevederilor IAS 39 "Instrumente financiare: recunoastere si evaluare", o entitate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiara in bilant, atunci si numai atunci cand aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului

v     Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt

v     Investitiile financiare pe termen scurt sunt titluri de plasament concretizate in hartii de valoare, care au ca scop principal realizarea unui castig in urma vanzarii acestora la un pret mai mare decat cel de cumparare.

v     In categoria investitiilor financiare pe termen scurt intra:

. actiuni emise de catre societati din cadrul grupului sau din afara acestuia,

care sunt cumparate pentru a fi vandute in termen scurt pentru obtinerea

unui castig;

. actiuni proprii, care sunt rascumparate cu scopul de a fi anulate sau revandute;

. obligatiuni emise de catre unitate care sunt rascumparate la scadenta in

vederea anularii acetora;

. alte investitii financiare pe termen scurt: bonuri de subscriere automata,

certificate de investitor, drepturi de tragere, efecte comerciale, certificate

de depozit, etc.

v     Contabilitatea titlurilor se tine distinct pe fiecare titlu in parte

v     Caracteristici:

negociabile,

purtatoare de drepturi si obligatii,

liber transmisibile,

pot fi cotate la bursa

v     Cheltuielile accesorii se trec direct pe cheltuieli

v     Evaluarea titlurilor de plasament se poate face :

. la valoare de intrare (cost de achizitie);

. la valoare de inventar;

. la valoare de inchidere a conturilor;

. la valoare de iesire din patrimoniu.

v     50 "Investitii pe termen scurt" cuprinde

v     "Actiuni detinute la entitatile afiliate"

v     "Obligatiuni emise si rascumparate"

v     "Obligatiuni"

v     "Alte obligatiuni financiare pe termen scurt si creante asimilate",

v     care se detaliaza pe doua conturi de gardul II, respectiv:

v     "Alte titluri de pasament"

v     "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament"

v     "Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt",

v     care se detaliaza pe doua conturi de gradul II, respectiv:

v     "Varsaminte de efctuat pentru actiunile detinute la

v     entitatile afiliate"

v     "Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen

v     scurt pe termen scurt"

v     Contabilitatea actiunilor detinute la entitatile afiliate

v     501 "Actiuni detinute la entitatile afiliate"

Este un cont de activ

- debiteaza cu valoarea costului de achizitie al actiunilor cumparate de la entitatile din cadrul grupului;

- crediteaza cu valoarea costului de achizitie al actiunilor vandute;

Soldul debitor reprezinta valoarea actiunilor detinute pe termen scurt la entitatile din cadrul grupului.

O entitate poate cumpara actiuni, in scop speculativ, de la o alta entitate din cadrul grupului.

v     509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" - achizitionarii de investitii pe termen scurt, cu plata ulterioara

v     EXEMPLU

O filiala achizitioneaza, in scop speculativ, un pachet de 1000 actiuni emise de o alta filiala din cadrul aceluiasi grup, la costul de achizitie de 5 lei/actiune, pe care le achita prin banca. Ulterior vinde, cu plata in numerar 600 actiuni la pretul de 5.5 lei/actiune si 400 actiuni la pretul de 4.8 lei/actiune.

Achizitionarea actiunilor:

501 = 5091 5000 (1000 X 5)

2. Achitarea actiunilor:

5091 = 5121 5000

Vanzarea cu castig a actiunilor:

5311 = % 3300 (600 X 5.5)

501 3000 (600 X 5)

7642 300 (600 X 0.5)

4. Vanzarea cu pierdere a actiunilor:

% = 501 2000 (400 X 5)

5311 1920 (400 X 4.8)

6642 80 (400 X 0.2)

v     Contabilitetea obligatiunilor emise si rascumparate

Obligatiunile reprezinta titluri de credit negociabile, emise, de regula, de catre societatile pe actiuni. Obligatiunile emise de o entitate si vandute tertilor trebuie rascumparate la scadenta si ulterior anulate.

Evidenta obligatiunilor rascumparate se tine cu ajutorul contului

505 "Obligatiuni emise si rascumparate".

- este un cont activ

- se debiteaza cu valoarea obligatiunilor emise si rascumparate

- se crediteaza cu valoarea obligatiunilor emise si rascumparate

anulate

v     Soldul contului reprezinta valoarea obligatiunilor emise si rascumparate neanulate.

v     EXEMPLU

O entitate rascumpara 1000 bucati obligatiuni, a 5 lei bucata, pe care ulterior le anuleaza.

1. Rascumpararea obligatiunilor:

505 = 5311 5000 (1000 x 5)

2. Anularea obligatiunilor rascumparate:

161 = 505 5000

v     Contabilitatea obligatiunilor

O entitate pot cumpara obligatiuni emise de alte entitati in vederea obtinerii de venituri financiare sub forma de dobanda sau pentru a le specula la bursa, prin vanzarea lor la preturi superioare celor de cumparare (similar actiunilor).

v     506 "Obligatiuni".

- cont de activ,

- se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a obligatiunilor

cumparate

- se crediteaza cu valoarea obligatiunilor cedate.

Soldul debitor reprezinta valoarea obligatiunilor existente.

v     EXEMPLU

O entitate cumpara 2000 obligatiuni la un pret de 50 lei bucata. Ulterior le vinde astfel: 1000 bucati cu 60 lei bucata, iar 1000 bucati cu 49 lei bucata.

1. Cumpararea de obligatiuni:

506 = 5121 100.000

2. Vanzarea de obligatiuni la un pret mai mare decat cel de inregistrare:

5311 = % 60.000 (1000 x 60)

506 50.000 (1000 x 50)

7642 10.000 (1000 x 10)

3. Vanzarea de obligatiuni sub pretul de inregistrare:

% = 506 50.000 (1000 X 50)

5311 49.000 (1000 X 49)

6642 1.000 (1000 X 1)

v     Contabilitatea altor investitii pe termen scurt si a creantelor asimilate

In aceasta categorie intra: actiunile detinute la alte entitati (din afara grupului), actiunile proprii, rascumparate in vederea anularii sau speculatiilor financiare, certificatele

de depozit si altele.

v     508 "Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate"

5081 "Alte titluri de plasament"

5088 "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament"

v     EXEMLPU

Cumpararea unor elemente de natura altor investitii financiare:

5081 = % 5.000

5121 2.500

5311 500

509 2.000

Plata varsamintelor de efectuat:

509 = 5121 2.000

Vanzarea altor investitii financiare la un pret mai mare decat cel de inregistrare:

Vanzarea altor investitii financiare la un pret sub cel de inregistrare

% = 5081 5.000

5311 4.500

6642 500

v     EXEMPLU

Achizitionarea unui certificat de depozit:

5081 = 5121 3.500

Inregistrarea dobanzii cuvenite la scadenta:

5088 = 766 350

Incasarea certificatului de depozit si a dobanzii, la scadenta:

5121 = % 3.850

5081 3.500

v     Contabilitatea decontarilor fara numerar

v     51 "Conturi la banci", care cuprinde conturile:

511 "Valori de incasat"

512 "Conturi curente la banci"

518 "Dobanzi"

519 "Credite bancare pe termen scurt"

v     Contabilitatea valorilor de incasat

v     Efecte de comert aflate in posesia furnizorilor pentru a fi transformate la scadenta in disponibilitati.

Cecuri de incasat 5112

Efecte de incasat 5113

Efecte remise spre scontare 5114

v     Cand detinatorul unui efect comercial are nevoie de numerar inainte de scadenta,el poate depune efectul de comert la banca pentru scontare, inainte de termen

v     Scontarea = plata inainte de scadenta a sumei de catre banca. Suma primita este mai mica decat suma trecuta in efectul de incasat cu taxa de scont.

v     Cu ajutorul contului 511 se inregistreaza:

v     efectele comerciale depuse spre incasare la scadenta sau remise spre scontare, precum si

v     cecurile de decontare predate la banca spre incasare pana in momentul in care valoare acestora se inregistreaza in conturile curente de la banci.

v     EXEMPLU:
CECURI DE INCASAT

Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de cec emis de client.

Emitere factura prestari

704 10.000

Primire cec si depunere la banca

4111 10.000

Incasare cec

5112 10.000

v     EXEMPLU:
EFECTE DE INCASAT

Se presteaza servicii in valoare de 10.000 lei iar decontarea se face pe baza de efect emis de client. Efectul se depune la banca spre incasare

1. Emitere factura prestari servicii

704 10.000

2. Acceptare efect

413 = 4111 10.000

3. Depunere efect la banca

413 10.000

*** Varianta 1 ----- Scontare la termen

Incasare efect la scadenta

5113 10.000

*** Varianta 2 ---- Scontare inainte de termen, taxa scont 10%

5. Remitere efect spre scontare

5114 = 5113 10.000

6. Incasare bilet la ordin inainte de scadenta

% = 5114 10.000

5121 9.000

666 1.000 (TAXA DE SCONT)

v     Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturi bancare si credite pe termen scurt

512. Conturi curente la banci A 5121. Conturi la banci in lei
5124. Conturi la banci in valuta
5125. Sume in curs de decontare

518. Dobanzi A 5186. Dobanzi de platit
5187. Dobanzi de incasat

 519. Credite bancare pe termen scurt P

581 Viramente interne B

v     EXEMPLE

Operatii privind sume in curs de decontare

Sume virate dar neaparute in extrasele de cont ale bancilor

5125 = 4111

Consemnarea de sume pentru licitarea de valuta

5125 = 581

Sume virate in contul de disponibil

5125

Se expediaza prin posta marfa in valoare de 10.000 lei si se primeste mandatul postal ce atesta decontarea creantei, insa suma nu a intrat in contul bancar.Ulterior sume este consemnata in extrasul de cont.

v     Licrare marfa

4111 = 707 10.000

v     Primire mandat postal

5125 = 4111 10.000

v     Intrarea sumei in contul bancar

5121 = 5125 10.000

v     EXEMPLE

Se primeste un credit bancar pe termen de o luna de la BRD 2.000 lei, dobanda 100 lei. Se ridica si se depune in casierie 200 lei. La scadenta se ramburseaza creditul si dobanda

v     Primire credit de la banca

5121 = 5191 2.000

v     Ridicare numerar

581= 5121 200

v     Depunere numerar in casierie

5311 = 581 200

v     Dobanda datorata

5198 100

v     Rambursarea creditului si a dobanzii

% 2.100

5191 2.000

5198 100

v     Contabilitatea decontarilor in numerar

531. Casa
5311. Casa in lei
5314. Casa in valuta
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale si postale
5322. Bilete de tratament si odihna
5323. Tichete si bilete de calatorie
5328. Alte valori 

Caracteristici generale decontarile in numerar se pot efectua in lei si in valuta

v     alte valori asimilate trezoreriei

v     Bonuri valorice

v     Timbre fiscale si postale

v     Bilete de tratament si odihna

v     Tichete si bilete de calatorie

v     Tichete de masa

v     Alte valori

v     EXEPLU

1. Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 300 lei din care se dau in consum timbre in valoare de 100 lei

v     Cumparare timbre postale

5321 = 5311 300

v     Utilizare timbre postale

626 = 5321 100

2. Se achizitioneaza bonuri de combustibil in valoare de 1.000 lei din care se achizitioneaza combustibil in valoare de 300 lei care ulterior se consuma

v     Achizitie bonuri de combustibil

5328 =

v     Utilizare bonuri pentru cumparare combustibil

3022 = 5328 300

v     Consum combustibil

6022 = 3022 300

v     Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie

541. Acreditive
5411. Acreditive in lei
5412. Acreditive in valuta
542. Avansuri de trezorerie

v     Acreditivul este o forma de decontare care asigura furnizorului garantia incasarii contravalorii livrarilor si prestatiilor efectuate prin rezervarea disponibilitatilor banesti in conturi distincte din care, pe masura licvrarilor, se fac decontarile.

- In lei

- In valuta

v     Avansurile de trezorerie reprezinta sume puse la dispozitia administratorilor sau altor persoane, cu avizul conducerii, in vederea efectuarii unor plati pentru aprovizionari de bunuri, prestari de servicii, cheltuieli de deplasare, detasari, delegatii, servicii postale, taxe de telecomunicatii, cheltuieli de reclama publicitate si protocol, precum si alte sume

- In lei

- In valuta

v     EXEMPLU - ACREDITIV

Se deschide acreditiv la dispozitia furnizorului in valoare de 20.000 lei din care se achita acestuia 15.000 lei, restul acreditivului se anuleaza.

v     Deschidere acreditiv

5411 = 5121 20.000

v     Plata furnizorului

401 = 5411 15.000

v     Restituirea acreditivului neutilizat

581 = 5411 5.000

5121 = 581 5.000

v     EXEMPLU - AVANS SPRE DECONTARE

Se acorda avans spre decontare unui salariat in valoare de 1.000 lei. Avansul este justificat in valoare de 800 lei reprezentand cheltuieli transport 100, rechizite birou 700, iar restul se depune in casierie

v     Acordare avans

542 = 5311 1.000

v     Justificare avans

542 800

624 100

604 700

v     Depunere avans nejustificat

5311 = 542 200

v     EXEMPLU - AVANS SPRE DECONTARE

Se acorda avans de trezorerie suma de 1.000 EUR, la cursul de 3 lei/EUR. Avansul se utilizeaza astfel: diurna 35 EUR X 6 zile, cazare 5 x 100 EUR, transport 100 EUR, taxa conferinta 250 EUR, restul nedecontat se depune la caserie, la cursul de 3 lei/EUR.

v     Acordare avans

542 = 5314 3.500

v     Justificare avans

% = 542 3.465

625 2.240

624 350

628 875

v     Depunere suma neconsumata

5314= % 36

542 35 765 1

v     Contabilitatea ajustarilor pentru deprecerea conturilor de trezorerie

591. Ajustari pentru deprecierea actiunilor deþinute la societatile afiliate
595. Ajustari pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596. Ajustari pentru deprecierea obligatiunilor
598. Ajustari pentru deprecierea altor investitii pe termen scurt si creante asimilate

v     Ajustarile pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie in cazul in care la inventarierea de la sfarsitul exercitiului, se constata ca valoarea de piata a investitiilor financiare pe termen scurt este inferioara valorii de cumparare a acestora.

v     Pentru aceasta diferenta nefavorabila, considerata ca fiind o depreciere nereversibila, se constituie ajustari pe seama cheltuielilor financiare.

v     La anularea sau vanzarea titlurilor, ajustarile se anuleaza prin majorarea veniturilor fiannciare.

v     EXEMPLU - AJUSTARI

La sfarsitul ex N se constituie ajustari pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului 500 lei si pentru actiuni emise de terti 100 lei.In anul urmator actiunile emise de terti se vand cu 1.000 lei, costul de achizitie fiind de 800 lei.

v     Constituire ajustari

6864 = % 600

591 500

598 100

v     Vanzare actiuni emise de terti

461 = % 1.000

5081 800

764 200

v     Anulare ajustare

598 = 7664 100