Politici si optiuni contabile privind impozitul pe profit ( IAS 12 )

INTRODUCERE

Impozitul reprezinta cea mai veche si cea mai importanta resursa financiara aflata la dispozitia statului . 0 zicala devenita obicei in economia de piata a tarilor dezvoltate si democratice spune un lucru care pare paradoxal la prima vedere: 'Nimic nu este mai durabil decat impozitul', dar care, in esenta, reflecta faptul ca la baza unei adevarate democratii, obligatiile fiscale, impozitele, sunt considerate, de drept si de fapt, o institutie cu caracter permanent.

Impozitul are caracter universal ca o consecinta a suveranitatii statului asupra contribuabilului, el fiind o institutie de drept publica fara de care nu se poate concepe existenta statului, facand parte organica din el.

Impozitul pe profitul societatii este discutat aprins de multi experti. Exista pareri potrivit carora acest impozit nu are nici o justificare economica, deoarece toate impozitele pe profitul societatii vor deveni profituri ale indivizilor si obiect al impozitului pe venitul personal. Cu toate acestea, impozitul exista in toate tarile dezvoltate.

Impozitul pe profitul societatii a fost si este foarte controversat, intreprinzatorii subliniind impactul sau negativ asupra preturilor, deoarece determina cresterea costului de productie, iar unii politicieni si economisti au sugerat chiar anularea lui.

Argumentele economice impotriva impozitului sunt foarte puternice, dar acesta are, totusi, numeroase calitati subliniate de sustinatorii sai.

Cu alte cuvinte, cel mai important rol al impozitelor se manifesta in sens financiar, ele constituind principalul mijloc de procurare a resurselor financiare publice necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice .

Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez , Pierre Lalumiere, declara faptul ca impozitele pot fi folosite pentru a incuraja ( sub forma exonerarii ) sau pentru a descuraja ( sub forma suprataxarii ) o anumita activitate economica . Fara sa inceteze de a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice , impozitul a devenit un mijloc de interventie in domeniul economic si social .

Impozitul pe profit este una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului statului si poate reprezenta un instrument financiar deosebit de important prin intermediul caruia statul poate interveni in economie si poate influenta activitatea agentilor economici

Putem cert mentiona ca, impozitul pe profit detine un rol extrem de important atat in economia unei tari, precum si in activitatea agentilor economici iar contabilitatea si analiza acestuia, precum si a rezultatelor financiare, reprezinta un studiu complex, in baza caruia pot fi elaborate decizii necesare in domeniul economic-financiar pentru ameliorarea situatiei nefavorabile si crearea unor activitati noi cu facilitati adaugate pentru activitatea de productie

Standardele Internationale de Contabilitate constituie limbajul mondial de raportare financiara , dar pentru Romania, una dintre cele mai sensibile probleme legate de aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate o reprezinta relatia si legatura dintre contabilitate si fiscalitate, in conditiile deconectarii principiilor contabile de regulile fiscale. Dar si in aceasta situatie exista o legatura intre cele doua, si anume impozitele amanate.

In capitolele lucrarii mele voi incerca sa prezint maniera in care Romania incearca sa se alinieze la aceste standarde de contabilitate. Voi particulariza prin alegerea unui Standard de reala importanta pentru raportarea financiara prin implicatiie acestuia atat in raportarile unei firme cat si prin prisma implicatiilor fiscale la nivelul statului roman, si anume Standardul International de Contabilitate IAS 12 Impozitul pe profit.

Capitolul 1. Studiul cunoasterii in domeniu.Sinteza din literatura de specialitate.

Aspecte generale privind Impozitul pe profit .

Considerat ca unul din cele mai dificile Standarde elaborate de IASC , Norma internationala regelementeaza problematica impozitelor curente si amanate.

Un subiect foarte abordat in literatura de specialitate este problema raportului intre contabilitate si fiscalitate. Contabilitatea a aparut ca necesitate cu scopul de a supraveghea si de a controla resursele, cheltuielile si rezultatele obtinute din activitatea agentilor economici.

Contabilitatea trebuie sa ofere o imagine fidela asupra intregii activitati a intreprinderii. De aceea, cel mai important principiu contabil este acela al imaginii fidele. In Romania, acest principiu este sursa uneia dintre cele mai mari divergente intre contabilitate si fiscalitate, aceasta nesubordonandu-se principiului imaginii fidele, ci principiilor fiscale de impunere a intreprinderii. O explicatie a celor mentionate anterior ar fi ca din nevoia de a-si acoperi cheltuielile, statul, prin intermediul sistemului fiscal este preocupat de a fixa o serie de reguli fiscale privind determinarea bazei de impozitare. Regulile fiscale au menirea atat de a stimula activitatea agentilor economici, cat si de a o inhiba. Conducatorii intreprinderii sunt pusi in situatia de a alege intre prezentarea imaginii fidele si dorinta de a optimiza costul fiscal. Adoptarea unei solutii din punct de vedere contabil atrage dupa sine penalizari fiscale.

Teoretic se poate vorbi de o poluare a contabilitatii de catre fiscalitate. Specialistii considera ca problema acuta intre contabilitate si fiscalitate poate fi rezolvata de o maniera gestionara.Intreprinderea asa cum dispune de o gestiune financiara si de o gestiune commerciala ar trebui sa organizeze si o gestiune fiscala,a caror obiective sa fie :

Cautarea si asigurarea securitatii fiscale,in sensul respectarii prescriptiilor fiscale de fond,forma si amanarile impuse de dreptul fiscal (evitarea de catre intreprindere a penalitatilor si sanctiunilor fiscale)

Cautarea si asigurarea eficacitati fiscale in conditiile in care sistemul fiscal ofera modalitati de incitare la dezvoltarea si cresterea profitabilitatii (gasirea unui cost fiscal in concordanta cu obectivele si strategia urmarita de intreprindere).

Un sistem bazat pe norme internationale presupune deconectarea contabilitati de fiscalitate.Deconectarea nu inseamna inselatorie, ci acceptarea respectului reciproc al celor doua domenii economice, fiecare, in campul sau de aplicare, bazandu-se pe reguli proprii. Contabilitatea are ca obiectiv informarea diversilor utilizatori, de la investitor la puterea publica si de la finantatorul bancar la populatie, precum si asistarea deciziilor ce vor fi luate de acestia. In acelasi timp, fiscalitatea se rezuma la conceperea de reguli privind calculul bazelor impozabile si al impozitelor si taxelor, precum si la controlul respectarii de catre agenti a campului lor de competente si prerogative, constienta fiind ca nu are cum sa acopere prin regulile cu valoare contabila adevarul economic.

Pornind de la aceste considerente intreprinderile vor cauta in permanenta sa diminueze in mod deliberat masa impozabila a operatiuniilor desfasurate, pentru a plati un impozit mai mic. In acest fel, informatia prezentata in situatiile financiare este afectata in mod deliberat. Bernard Colasse afirma ca: grija contabilului francez de a se proteja juridic pare sa fie mai importanta decat aceea de a furniza o imagine cat se poate de adevarata a intreprinderii prin intermediul situatiilor financiare pe care le elaboreaza. Dar doctrina este evolutiva si se poate ca in viitor sa ne indreptam spre o interpretare mai economica si mai putin juridica a acestui nou principiu. In acest sens pe plan mondial s-au facut numeroase eforturi prin care s-a incercat deconectarea contabilitatii de fiscalitate, in ultima perioada aceste eforturi au avut rezultate favorabile in majoritatea sistemelor contabile, in special in cele care au aderat la normele contabile internationale.

In cea mai mare parte a sistemelor contabile nationale, rezultatul constatat in situatiile financiare serveste ca baza de calcul a impozitului pe profit de platit de catre o intreprindere.Totusi legislatia fiscala poate autoriza sau prescrie uneori, ca anumite elemente sa fie, in scopuri fiscale, contabilizate pe baza altor sume decat cele aplicate in scopul elaborarii situatiilor financiare. Efectele fiscale ale acestor abateri intre rezultatul contabil si cel impozabil pentru un exercitiu dat, conduc la impozite amanate.

IAS 12 Impozitul pe profit este standardul care analizeaza contabilitatea impozitului pe profit. Obiectivul standardului este de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele pe profit. Acest standard mai opereaza si cu recunoasterea creantelor privind impozitul amanat rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite si cu prezentarea informatiilor referitoare la impozitul pe profit.

Cheltuiala cu impozitul pe profit recunoscuta de intreprindere in timpul perioadei de raportare financiara trebuie calcutata in functie de profitul contabil si nu de cel fiscal si cuprinde atat cheltuiala cu impozitul curent, cat si pe cea cu impozitul amanat. In contabilitate, fiecare activ sau datorie are o valoare contabila neta, care poate diferi de baza sa fiscala. Astfel de diferente se numesc diferente temporare, pot fi deductibile sau impozabile si genereaza impozite amanate, care la randul lor pot fi creante sau datorii

1.1. Aria de definitie si aplicabilitate a Standardului International IAS 12 Impozitul pe profit . Definitii si concepte cheie .

1.1.1. Obiectivul standardului de contabilitate IAS 12 Impozitul pe profit

Obiectivul normei contabile este de a prescrie tratamentul contabil pentru impozitele pe profit. Principala problema aparuta in procesul de contabilizare al impozitelor pe profit o constituie felul in care se contabilizeaza consecintele fiscale curente si viitoare ale:

Recuperarii/decontarii viitoare a valorii contabile a activelor/pasivelor ce sunt recunoscute in bilantul contabil al unei intreprinderi si

Tranzactiilor si ale altor evenimente ale perioadei curente ce sunt recunoscute in sutuatiile financiare ale unei intreprinderi.[3]

In mod inerent, la recunoasterea unui activ sau a unei datorii, intreprinderea raportoare se asteapta sa recupereze sau sa deconteze valoarea contabila a activului sau datoriei. Daca este probabil ca recuperarea sau decontarea acestei valori contabile sa duca la efectuarea unor plati viitoare mai mari(sau mai mici), privind impozitele, decat ar fi valoarea acestora daca o asemenea recuperare sau decontare nu ar avea consecinte fiscale, acest Standard impune unei intreprinderi sa recunoasca o datorie privind impozitul amanat (sau o creanta privind impozitul amanat), cu anumite exceptii limitate.

1.1.2. Aria de aplicabilitate .

In contextul acestui Standard,impozitul pe profit include totalitatea impozitelor autohtone si straine care se stabilesc asupra profiturilor impozabile. Impozitul pe profit mai include, de asemenea, contributii, cum ar fi impozitele retinute, care sunt platite de catre o filiala, intreprindere asociata sau asociere in participatie(joint ventures) odata cu repartizarile catre intreprinderea raportoare

IAS 12 trateaza problema recunoasterii,evaluarii si prezentarii impozitelor pe profit curente si amanate,precum si a altor impozite retinute de catre o filiala sau societate asociata la repartizarea profiturilor catre societatea raportatoare.

Acest Standard impune unei intreprinderi sa contabilizeze consecintele fiscale ale tranzactiilor si altor evenimente in acelasi fel in care inscrie in contabilitate tranzactiile si celelalte evenimente in sine.Astfel, pentru tranzactiile si celelalte evenimente recunoscute in contul de profit si pierdere, orice efecte fiscale aferente se vor recunoaste si ele in contul de profit si pierdere. Pentru tranzactiile si alte evenimente recunoscute direct in capitalul propriu, orice efecte fiscale aferente vor fi, de asemenea, recunoscute direct in capitalul propriu. In mod similar, recunoasterea creantelor si a datoriilor privind impozitul amanat intr-o combinare de intreprinderi afecteaza valoarea fondului comercial si a fondului comercial negativ aparute in acea combinare

Acest Standard mai opereaza si cu recunoasterea creantelor privind impozitul amanat rezultate din pierderile fiscale sau creditele fiscale nefolosite, cu prezentarea impozitelor pe profit in situatiile financiare si cu prezentarea informatiilor legate de impozitele pe profit.

1.1.3. Definitii .

In acest Standard sunt folositi urmatorii termeni cu intelesuri specifice:

Profitul este surplusul obtinut de o societate comerciala atunci cand venitul total pe care acesta il obtine din toate activitatile sale depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati.

Rezultatul contabil este profitul net sau pierderea neta aferent unei perioade, inaintea deducerii cheltuielilor cu impozitul.

Rezultatul impozabil este profitul (pierderea fiscala) pe perioada exercitiului, determinat in concordanta cu regulile stabilite de autoritatea fiscala, pe baza carora impozitul pe profit este platibil (recuperabil).

Cheltuiala cu impozitul pe profit (venitul din impozitul pe profit) reprezinta valoarea globala inclusa in determinarea profitului net sau a pierderii nete pe perioada exercitiului in ceea ce priveste impozitul curent si pe cel amanat.

Impozitul curent este valoarea impozitului pe profit platibil (recuperabil) in raport cu profitul impozabil (pierderea fiscala) pentru o perioada.

Impozitul amanat

Datorii privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit,

platibile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare impozabile

Creante privind impozitul amanat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit, recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste:

diferentele temporare deductibile

reportarea pierderilor fiscale nefolosite

reportarea creditelor fiscale nefolosite

Diferenta temporara este diferenta intre valoarea economica (contabila) a unei creante sau datorii din bilant si baza lui fiscala. Diferentele temporare pot fi:

diferente temporare impozabile, sunt acele diferente temporare ce vor avea rezultat valori impozabile in determinarea profitului impozabil al perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata

diferentele temporare deductibile, sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valori ce sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil al perioadelor viitoare, atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuperata sau decontata.

Valoarea contabila a unui activ este valoarea la care activul este inregistrat in bilant si se determina ca diferenta intre valoarea de intrare sau valoarea reevaluata, pe de o parte, si amortizarile si ajustarile pentru depreciere, pe de alta parte.

Valoarea contabila a unei datorii este valoarea la care datoria este inscrisa in bilant si reprezinta suma ce trebuie platita de intreprindere pentru achitarea datoriei.

Baza de impozitare a unui activ este suma ce va putea fi scazuta din beneficiile economice impozabile atunci cand se recupereaza valoarea contabila a unui activ. In conditiile in care beneficiile economice nu vor fi impozabile, baza de impozitare a unui activ va fi egala cu valoarea sa contabila si nu apar impozite amanate.

Baza de impozitare a unei datorii este valoarea sa contabila, mai putin orice suma care va fi depusa in scopuri fiscale in perioadele contabile viitoare in ceea ce priveste respectiva datorie.

Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuita acelui activ sau acelei datorii in scopuri fiscale.

1.2.Referentialul contabil.Standarde si reglementari contabile in domeniu.

In acceptie generala, standardul contabil reprezinta o regula sau un ansamblu de reguli care reglementeaza inregistrarea si evaluarea in contabilitate, elaborarea si prezentarea informatiei contabile in situatiile financiare. In limba franceza, termenul de standard are semnificatia de norma care are semnificatia unei date de referinta. Fiecare standard este centrat pe un set de principii generale, pe o tema contabila sau un sector de activitate institutionalizat. In raport cu sfera de aplicare, standardele pot fi internationale, europene si nationale (locale).

Standardele Internationale de Raportare Financiara (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la denumirea in limba engleza International Financial Reporting Standards) reprezinta un set de standarde contabile. In prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB).

Normele IAS au fost emise intre 1973 si 2001 de catre consiliul International Accounting Standards Committee (IASC). In aprilie 2001, ISAB a adoptat toate standardele IAS, ulterior continuand dezvoltarea lor. Noile standarde poarta insa denumirea de IFRS.

Standardele contabile trebuie elaborate folosind un cadru acceptabil si coerent de principii fundamentale. Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASC) acum Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate, (IASB) a publicat Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare in 1989, iar IASB l- adoptat in 2001.

Scopul si principalele caracteristici ale Standardelor Internationale de Contabilitate asa cum se desprinde din strategia IASC, constau in:

furnizarea de reguli contabile general valabile acceptate in toate tarile lumii, capabile sa amornizeze in cat mai mare masura standardele si procedurile contabile practicate in diverse tari

asigurarea aceleiasi baze pentru elaborarea situatiilor financiare, astfel incat investitorii si bancile internationale sa poata face analize comparative ale diferitelor oportunitati de investitii

IAS nu se suprapun standardelor de contabilitate nationale (locale). Statutul IASC prevede ca atunci cand rapoartele financiare nationale sunt conforme cu IAS in toate elementele esentiale.

sfera de cuprindere a IAS se circumscrie numai la elementele esentiale si de la data specifica in textul standardului cu exceptia cand se aplica retroactive. Orice limitare a sferei de aplicare este inscrisa si explicitata in continutul fiecarui standard

fiind un organism privat, IASC nu are autoritatea de a adopta acorduri internationale de natura sa oblige alinierea tuturor tarilor la IAS.

Standardele Contabile Europene sunt elaborate de Uniunea Europeana, fiind formalizate prin Directiva a IV-a care cuprinde normele privind intocmirea si prezentarea conturilor anuale sociale (ale societatilor comerciale)

Sfera si caracteristicile Directivelor europene sunt circumscrise la zona tarilor member ale Uniunii Europene, iar aplicarea lor este obligatoriu deoarece reprezinta o sursa de drept contabil. Standardele nationale sau locale sunt elaborate de fiecare tara in raport cu Standardele Internationale si Directivele europene.

Standardele Internationale de Contabilitate (IAS) pot prezenta interes pentru normele nationale in urmatoarele ipostaze:

adoptarea directa ca norme nationale

izvor documentar pentru elaborarea reglementarilor nationale

baza de referinta pentru armonizare intre national si international

adaptarea de norme pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare de catre intreprinderile multinationale si marile societati cotate pe pietele financiare.

Impozitul pe profit se aplica de catre intreprinderile care cumuleaza cel putin doua criterii prevazute in OMF 94/2001:

Cifra de afaceri a anului anterior in Euro mai amre de 5 milioane

Total active in anul anterior msi mare de 2,5 milioane Euro

Numarul de salariati in anul anterior sa fie mai mare de 50

Continutul economic,functia contabila si corespondentele conturilor din planul de conturi general aprobat prin OMFP Nr. 1752/2005

In planul de conturi, impozitul pe profit se situeaza pe pozitia 4411Impozitul pe profit si face parte din clasa 4 Conturi cu tertii. Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si a creantelor unitatii patrimoniale in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, unitatile afiliate din cadrul grupului, asociati, actionari, diversi debitori si alte persoane fizice sau juridice.

Contul 441 tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit. Este cont bifunctional. Soldul creditor reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele varsate in plus.

La acest cont se asociaza, cand se crediteaza, contul corespondent debitor 691Cheltuieli cu impozitul pe profit si 698Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus (adica nespecificata expres) care se trateaza in ordinea cronologica a conturilor la clasa 6 din Planul de Conturi General.

In Planul General de Conturi, aprobat prin OMF 1752/2005, contul 441Impozitul pe profit se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II:

Contul 4411Impozitul pe profit curent

Contul 4412 Impozitul pe profit amanat

Contul 4411 impozitul pe profit curent tine evidenta impozitului pe profit calculat conform cu legislatia fiscala privind impozitul pe profit. Este cont de Pasiv. Soldul creditor reprezints sumele datorate, bugetul pentru impozite pe profit. I se asociaza la creditare, contul 9611Cheltuieli cu impozitul pe profit

1.3. Sinteza din literatura de specialitate

Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 12 : Impozitul pe profit , A.Morariu, I. Jianu, Ed. CECCAR 2004,pag. 23,56,67-71

Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei, A.Morariu ,Ed.ExPonto,2005 pag.201-206,

Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Colectivul MFP,Ed Economica,2001,pag.127-128,133,139-141

Studii practice privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare in Romania, Adriana Florina Popa, Ileana Cosmina Pitulice, Nirela Nichita, Iulia Jianu , Ed. ContaPlus 2007, pag.267,277

Indrumator practic actualizat si completat, Ladislau Posser, Gheorge Lambru, Bogdan Lambru ,Ed. Andrei Saguna,2006,pag 169

Codul Fiscal in contextual integrarii europene Ghid practic pentru intelegere si aplicare,Popa Adriana,Popa Nicu, Radu Gabriel,Iordan Bradut Cristian, Ed. Contaplus 2007, pag. 153-157

Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene I.Pantea, G.Bodea, Ed. Intercredo, 2007,pag.266

1.4. Recunoasterea si evaluarea elementelor,tranzactiilor si evenimentelor.

1.4.1. Dispozitii legislative privind impozitul pe profit.

Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:

a. persoanele juridice romane;

b.persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c.           persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;

d. persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;

e. persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.

Important pentru analiza impozitului pe profit este stablirea categoriilor de contribuabili platitori de impozit. Acestea sunt diferite de la o tara la alta . Pentru Romania categoriile de platitori de impozit pe profit sunt urmatoarele:

a. Persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate:

regiile autonome;

companiile nationale;

societatile nationale;

societatile comerciale indiferent de forma juridica de organizare si forma de proprietate, inclusiv cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain;

societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica;

organizatiile cooperatiste;

institutiile financiare si de credit;

fundatiile.

b. Persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania asupra profitului impozabil atribuibil acelui sediu permanent. Sediul permanent nu include folosirea de spatii pentru depozitarea sau distribuirea de marfuri;

c.           Persoanele juridice si fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane

d.Persoanele juridice straine care realizeaza venituri in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute de o persoana juridica romana asupra profitului impozabil aferent acestor venituri

e.Asocierile dintre persoane fizice rezidente si persoane juridice romane care nu dau nastere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate;

e.institutiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii.

Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit:

a.      trezoreria statului;

b.        institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legeii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel

c.      persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;

d.     fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;

e.      cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;

f.        cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

g.     institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;

h.     asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;

i.        Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;

j.        Fondul de compensare a investitorilor, infiintat potrivit legii.

k.      Banca Nationala a Romaniei

l.        Fondul de garantare s pensiilor private,infiintate potrivit legii

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:

cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;

contributii banesti in natura ale membrilor si simpatizantilor

taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;

veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;

donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;

venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole

resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;

veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare,serbari,tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;

sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/

sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate de catre organizatiile nonprofit, in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, dupa caz.

veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica

sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice

veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale[9]

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in ron a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decat cele prevazute calculat prin aplicarea cotei de 16%.

Contribuabili care desfsoara activitati de natura barurilor de noapte,cluburilor de noapte discotecilor,cazinourilor sau pariurilor sportive,inclusive persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere si la care impozitul pe profit datorat pentru aceste activitati este mai mic de 5% din veniturile respective sunt obligate la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

1.4.2. Anul fiscal

Anul fiscal este anul calendaristic. Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat

1.4.3. Cotele de impunere aferente profitului.

Nu este necesar ca impozitul pe profitul societatii sa fie progresiv, deoarece societatile nu sunt persoane fizice carora sa li se aplice principiul entitatii.

O singura rata limiteaza si posibilitatile de evaziune fiscala.In ciuda acestui lucru, intreprinderile mici si mijlocii se bucura de rate mai mici de impozitare.

In determinarea impozitului pe profitul firmei si a ratelor de impozitare a venitului personal are loc o anumita cooperare. Deseori, rata impozitului pe profitul firmei este unificata sau aproape unificata cu limita de sus a ratei de impozitare a venitului personal. Scopul este de a preveni luarea de decizii de catre oameni cu privire la investitii personale sau de firma pe baza diferentelor dintre ratele de impozitare.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute in lege:

a)In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.

b)Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domicilieaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei 'Delta Dunarii', republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.

c)Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 USD, beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezente nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. Modificarea de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.

d)Contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

e)Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.

f)In cazul Bancii Nationale a Romaniei cota de impozitare este de 80%.

Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.

1.4.4. Stabilirea bazei de calcul a impozitului pe profit.

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare

Cea mai mare importanta a actului fiscal fiind reprezentata de cheltuielile recunoscute. Unele cheltuieli sunt recunoscute pe deplin, iar altele, numai pana la o anumita limita prevazuta de lege, sumele ce depasesc acesta limita fiind platite din profitul ramas dupa impozitare.

Dupa cum am mentionat , baza de impozitare este influentata de un numar de reduceri fiscale, cum ar fi reducerile pentru investitii, credite de impozit.Una din cele mai frecvente reduceri este posibilitatea de includere a pierderii suferite in anii anteriori.

Elementele patrimoniale din bilantul de la sfarsitul anului, care se actualizeaza la inflatie, se dimensioneaza in functie de soldul acestora la inceputul anului si de modificarile, intrarile respectiv iesirile,care au loc in cursul anului fiscal

Profitul impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Veniturile sunt compuse din:

Venituri din exploatare (venituri din vanzarea produselor, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate) din productia stocata, de imobilizari, subventii de exploatare;

Venituri financiare, venituri din participatii, din imobilizari financiare, din creante imobilizate, din titluri de plasament, din diferente de curs valutar, sconturi;

Venituri exceptionale, venituri din operatiuni de capital, despagubiri, penalitati incasate din cedarea activelor.

Cheltuielile reprezinta sume platite, aferente veniturilor:

Cheltuieli cu materii prime, materiale, marfuri, lucrari, servicii executabile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu impozitele si taxele, cheltuieli cu amortizarea, cu primele de asigurare pentru activele corporale sau prime de asigurare pentru personal;

Cheltuielile financiare sunt cheltuielile privind titluri de plasament cedate, dobanzi platite, pierderi din creante legate de participatii;

Cheltuieli exceptionale, operatii de capital si operatii de gestiune.

Veniturile neimpozabile

Dividende primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la UE, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele UE, daca persoana juridica romana detine minimum 15% , iar de la 1.01.2009 10% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;

Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

Veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative;

Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

Cheltuieli deductibile

Cheltuielile cu achizitonarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

Cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

Cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

Cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

Cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, precum si pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

Contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

Taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

Cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

Cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

Cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

Cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

Cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Cheltuieli deductibile limitate

Cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate,in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.

Cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2% din fondul de salarii. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa; cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

Perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

Cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta de lege;

Cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta de lege;

Cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant;

Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

Cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

Cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar ,vor fi deductibile pentru un nivel al gradului de indatorarea mai mic sau egal cu 3

Cheltuieli nedeductibile

Cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

Dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;

Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor legale;

Cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

Cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

Cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

Cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute prin lege

Cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

Cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului;

Alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor legele;

Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiate contracte;

Cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion. In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost supendat in baza ordinului presedintelui ANAF;

Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii

Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

este in limita a 3⁰/₀₀ din cifra de afaceri;

nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public,in scopul constructiei de localuri,a dotarilor,achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice,finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale.

18. Cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute prin lege.

19. Cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectuarii unei reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora.

1.4.5. Recunoasterea datoriilor si a creantelor privind impozitul current.

Impozitul curent al perioadei curente si al celei anterioare trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. Daca suma deja platita in cea ce priveste perioada curenta si cea precedenta depaseste suma datorata pentru acele perioade, surplusul trebuie recunoscut ca activ.

Impozitul pe profit curent trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. In cazul in care intreprinderea a platit in cursul anului mai mult impozit decat a datorat, surplusul se va recunoaste in bilant ca un activ, reprezentand o creanta privind impozitul pe profit curent. Momentul recunoasterii se refera la sfarsitul exercitiului financiar, o data cu intocmirea situasiilor financiare.

Beneficiarul aferent unei pierderi fiscale ce poate fi transferata in perioada anterioara pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare trebuie recunoscut ca activ.

Pierderea fiscala poate fi recuperata fie din profitul impozabil obtinut in exercitiul anterior, fie din profitul impozabil obtinut in exercitiul viitor.

La noi in tara, pierderea fiscala se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani. Contribuabilii care pe o perioada de trei ani consecutivi au realizat numai pierderi intra automat in obiectivul de control al organului fiscal, pentru constatatea cauzelor care au dus la nerealizarea de profit. Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica in cazul in care are loc diviziunea sau fuziunea. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acesteia, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare. In acest scop pierderea se reporteaza, luna de luna, pana la inchiderea exercitiului, cand se determina pierderea anuala. Reportul si deductibitatea pierderii fiscale se realizeaza independent de imputarea pierderii contabile. Daca societatea decide acoperirea pierderii contabile din capitalul social, pierderea fiscala isi continua reportul pe perioada celor 5 ani.

Atunci cand o pierdere fiscala este folosita pentru a recupera impozitul curent al unei perioade anterioare, o intreprindere recunoaste beneficiul drept activ in acea perioada in care apare pierderea fiscala, deoarece exista probabilitatea ca beneficiul sa fie generat catre intreprindere si sa poata fi evaluat in mod credibil.[12]

1.4.5. Recunoasterea datoriilor si a creantelor privind impozitul amanat.

Recunoasterea datoriei cu impozitul amanat

IAS 12 mentioneaza ca datoria cu impozitul pe profit amanat trebuie recunoscuta pentru toate diferentele temporare impozabile. Exista trei exceptii de la recunoasterea unei datorii cu impozitul pe profit amanat, dupa cum urmeaza:

Datorii care provin din recunoasterea fondului comercial, pentru care amortizarea nu este deductibila fiscal;

Datorii care provin din recunoasterea initiala a unui element de activ/pasiv altul decat din consolidare, care in momentul tranzactiei nu afecteaza profitul contabil sau fiscal;

Datorii care provin din profiturile nedistribuite din investitii in care intreprinderea este in masura sa controleze momentul reluarii diferentei si este posibil ca aceasta reluare sa nu aiba loc in viitorul previzibil.

Recunoasterea unei creante cu impozitul amanat

O creanta privind impozitul amanat trebuie recunoscuta pentru toate diferentele temporare deductibile, pierderi fiscale neutilizate, si credite fiscale nefolosite in masura in care este posibil ca profitul impozabil din care sa fie deductibila diferenta temporara sa fie disponibil cu urmatoarea exceptie:

Fond comercial negativ care a fost tratat ca si venit amanat prin IAS 22,

Recunoasterea initiala a unui activ/datorii, alta decat cea prevazuta initial si care in momentul tranzactiei nu afecteaza profitul contabil sau impozabil

Creantele cu impozitul pe profit amanat pentru diferente temporare deductibile ce rezulta din participatii in sucursale, filiale, intreprinderi asociate sau de tip joint-venture trebuie recunoscute in masura in care este probabil ca diferenta temporara sa se reia intr-un viitor previzibil, si profitul impozabil sa fie disponibil, iar diferenta temporara sa fie utilizata.

Valoarea contabila a creantelor cu impozitul pe profit amanat trebuie revizuita la inchiderea exercitiului si diminuata in masura in care nu mai este probabila disponibilitatea unui profit impozabil suficient pentru a permite utilizarea acestui activ. Orice astfel de diminuare trebuie reluata in masura in care profitul devine suficient.

O creanta cu impozitul pe profit amanat trebuie recunoscuta pentru o pierdere fiscala neutilizata cat si pentru credite din impozite (credite fiscale) neutilizate, in masura in care este probabil sa se dispuna de beneficii impozabile viitoare, asupra carora vor putea fi imputate aceste pierderi fiscale si credite de impozit neutilizate

1.4.5.1. Diferente temporare impozabile.

O datorie privind impozitul amanat trebuie recunoscuta pentru toate diferentele temporare impozabile, cu exceptia masurii in care datoria privind impozitul amanat rezulta din:

Recunoasterea initiala a fondului comercial; sau

Rcunoasterea inisiala a unui activ sau a unei datorii intr-o tranzantie care:

Nu este o combinare de intreprinderi; si

In momentul realizarii tranzactiei, acesta nu afecteaza nici profitul contabil, nici profitul impozabil (pierderea fiscala)

Pentru diferentele temporare impozabile asociate investitiilor in filiale, sucursale sau intreprinderi asociate, precum si intereselor in asocierile in participatie, trebuie recunoscuta o datorie privind impozitul amanat.

1.4.5.2. Diferente temporare deductibile.

O creanta privind impozitul amanat trebuie sa fie recunoscuta pentru toate diferentele temporare deductibile in limita in care este probabil ca profitul impozabil va fi disponibil si fata de care diferenta temporara deductibila sa poata fi utilizata, cu exceptia cazurilor in care creanta privind impozitul amanat apare in urma:

Fondului comercial negativ care este tratat drept venit inregistrat in avans in conformitate cu IAS 22, Combinari de intreprinderi; sau

Recunoasterii initiale a nuni activ sau a nebi datorii in cadrul unei tranzactii care nu reprezinta o combinare de intreprinderi si la momentul realizarii tranzactiei nu afecteaza nici profitul contabil,nici profitul impozabil (pierderea fiscala)

1.4.5.3. Pierderi fiscale si credite fiscale neutilizate.

O creanta privind impozitul amanat trebuie recunoscuta pentru reportarea pierderilor fiscale si a creditelor fiscale neutilizate in limita probabilitatii ca va exista profit impozabil viitor fata de care pot fi utilizate pierderile si creditele fiscale nefolosite.

Existenta pierderilor fiscale neutilizate este o dovada a faptului ca s-ar putea sa nu existe profit impozabil viitor.

1.4.5.4. Reevaluarea creantelor nerecunoscute privind impozitul amanat.

La fiecare data a bilantului, o intreeprindere reevalueaza creantele nerecunoscute privind impozitul amanat.Intreprinderea recunoaste o creanta privind impozitul amanat nerecunoscuta anterior in masura in care a devenit probabil faptul ca profitul impozabil viitor va permite recuperarea creantei privind impozitul amanat.

1.4.5.5. Investitii in filiale, sucursale si intreprinderi asociate si interesele in asocierile in participatie.

Diferentele temporare apar atunci cand valoarea contabila a investitiilor in filiale, sucursale si intreprinderi asociate sau a intereselor in asocierile in participatie difera de baza fiscala a investitiei sau a interesului,

1.4.6. Evaluare .

Datoriile (respective creantele) privind impozitul curent pentru perioada curenta si pentru cele anterioare trebuie evaluate la valoarea ce se asteapta a fi platita catre autoritatile fiscale, folosind ratele de impozitare care au fost reglementate sau aproape reglementate pana la data bilantului.

Creantele si datoriile privind impozitul amanat trebuie evaluate la ratele de impozitare ce se asteapta a se aplica pentru perioada in care activul este realizat sau datoria este decontata, pe baza ratelor de impozitare care au fost reglementate sau aproape reglementate pana la data bilantului. Creantele si datoriile privind impozitul amanat si impozitul curent sunt evaluate folosind, de regula, ratele de impozitare care au fost reglementate. Totusi in unele jurisdictii, anuntarea ratelor de impozitare de catre guvern are efectul unei reglementari efective, care poate urma anuntului la o perioada de cateva luni. In astfel de circumstante, creantele si datoriile fiscale sunt evaluate folosind ratele de impozitare anuntat.

Atunci cand la niveluri diferite ale profitului impozabil se aplica rate de impozitare diferite, creantele si datoriile privind impozitul amanat sunt evaluate folosind ratele medii ce se asteapta a fi aplicate profitului impozabil aferent perioadelor in care diferentele temporare sunt asteptate a se relua.

Evaluarea datoriilor privind impozitul amanat si a creantelor privind impozitul amanat trebuie sa reflecte consecintele fiscale ce ar decurge din modul in care intreprinderea anticipeaza, la data bilantului, sa recupereze sau sa stinga valoarea contabila a activelor si a datoriilor sale.

Valoarea contabila a unei creante privind impozitul amanat trebuie revizuita la fiecare data a bilantului. O intreprindere trebuie sa reduca valoarea contabila a unei creante privind impozitul amanat in masura in care nu mai este probabil ca suficient profit impozabil sa fie disponibil pentru a permite utilizarea beneficiului unei parti a creantei privind impozitul amanat sau a totalitatii acesteia.Orice astfel de reducere se impune a fi reluata daca se deovedeste ca exista posibilitate sa fie disponibil sufficient profit impozabil

1.4.7. Recunoasterea impozitului curent si a impozitului amanat .

Contabilizarea efectelor impozitului curent si a celui amanat ale unei tranzactii sau ale altor evenimente este consecventa cu contabilizarea tranzactiei sau a evenimentului in sine.

Impozitul current si cel amanat trebuie sa fie recunoscute ca venit sau ca si cheltuiala in profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei,cu exceptia cazului in care acel impozit apare din :

O tranzactie sau un eveniment care sa fie recunoscute direct in capitalul propriu,in aceiasi perioada sau in una diferita

Combinari de intreprinderi care sunt reprezentate de o achizitie

Impozitul curent si impozitul amanat trebuie sa fie debitate sau creditate direct in capitalurile proprii daca aceste impozite sunt aferente elementelor care au fost debitate sau creditate direct in capitalurile proprii,in aceiasi perioada sau intr-o perioada diferita.

1.5. Tratamente si practici contabile.

1.5.1. Calculul impozitului pe profit

Etapele de calcul a impozitelor amanate:

Se calculeaza diferentele temporare impozabile pentru fiecare element de activ si datorie din bilant:

B.I. = Baza de impozitare

VCA = valoarea contabila a activului

VCD = valoarae contabila a datoriei

Δti = diferenta temporala impozabila

Δtd =diferenta temporala deductibila

B.I.= VCA/VCD elemente deductibile fiscal

Δt = VCA/VCD din bilant BI

Daca VCA >BI sau VCD<BI =>Δti =>datorii de impozit amanat

In contabilitate se inregistreaza: 6912 = 4412

Daca VCA<BI sau VCD>BI =>Δtd =>creanta de impozit amanat

In contabilitete se inregistreaza : 4412 = 7912

. Se calculeaza datoria / creanta privind impozitul amanat

4412 datorie

Datoria din impozit amanat = Δti* % cota de impozit

4412 = 7912 creanta

Creanta din impozit amanat = Δtd* % cota de impozit

.Recunoasterea in bilant a creantelor si datoriilor privind impozitul amanat

Sd 4412 => creanta din impozit amanat

Sc 4412 => datoria din impozit amanat

. Recunoasterea in contul 121 a miscarilor dintre Si si Sf al impozitului amanat

121 = 6912 si 7912 = 121

Verificarea posibilitatilor de compensare dintre datoriile si creantele privind impozitul amanat.

Impozitul pe profit datorat se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, paecurgandu-se in acest scop, urmatoarele etape:

1. determinarea rezultatului contabil, cumulat de la inceputul anului (RCo

Rezultat contabil o = Venituri Curente-Cheltuieli Curente

2.determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului (RIo

Rezultat impozabil o = RCo + Cheltuieli Nedeductibile - Venituri Neimpozabile - Pierderea fiscala din anii precedenti

3. Calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul (IPC)

IPC = RIo x Cota de Impozit

4. Determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT)

IPT = IPC Impozitul pe profit datorat cumulat la sfarsitul trimestrului precedent

In functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, difrenta trimestruala privind impozitul pe profit poate fi:

pozitiva, daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit

negativa, daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierdere

Daca rezultatul impozabil stabilit la sfarsitul exercitiului financiar este negativ, aceasta reprezinta pierdere fiscala si se va recupera din profiturile impozabile obtinute in exercitiile financiare urmatoare.

Pierderea fiscala din anii precedenti se acopera trimestrial, din profitul fiscal, odata cu calcularea si inregistrarea impozitului pe profit.

Daca din profitul contabil brut (mai mare) se scad cheltuielile cu impozitul pe profit (mai mici), rezulta profitul contabil net, care reprezinta soldul creditor al contului 121 Profit si pierdere.

In cazul in care volumul veniturilor realizate este mai mic decat cel al cheltuielilor, rezulta pierdere contabila neta, care reprezinta soldul debitor al contului 121 Profit si pierdere.

Pierderile contabile se recupereaza din profiturile contabile nete in urmatorii 5 ani consecutivi. Pierderile contabile din anii precedenti se acopera numai la sfarsitul exercitiului financiar, cand are loc repartizarea anuala a profitului net contabil.

1.4.2. Plata impozitului

Varsarea la buget a impozitului pe profit se face pana in data de 25 ale lunii urmatoare incheierii trimestrului. Achitarea cu intarziere a impozitelor atrage plata unor penalitati de intarziere, calculate in functie de suma datorata, nunarul de zile de intarziere si cota de penalizare reglementata prin lege.

Contribuabili vor plati pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat pentru Trimestrul III al aceluias an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea Situatiilor financiare ale contribuabilului.

Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale si, respectiv, lunare platesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, in cazul BNR, societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respectiv o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.

Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.

Daca o persoana juridica romana obtine venituri impozabile atat in Romania, cat si intr-un stat strain, atunci impozitul platit catre statul strain se deduce din impozitul datorat in Romania. Deducerea nu poate depasi impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit calculata in Romania la profitul obtinut in statul strain.

Contribuabili care efectueaza sponsorzari si/sau mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele eferente, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) Sunt in limita de 3 din cifra de afaceri;

b) Nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat

1.4.3. Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare. In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata al impozitului pe profit, inclusive.

O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.

De mentionat este faptul ca contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

1.6. Interpretaari si analize financiare

1.6.1. Analiza rentabilitatii

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora. Pentru axprimarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori profitul si ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabitatii este reflectata de profit, iar gradul in care capitalul sau utilizarea resurselor intreprinderii acuc profit este reflectat de rata rentabilitatii

Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere, care arata modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli.

Legea contabilitatii Nr. 82/1991, si regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. nr. 704/14 dec.1993, precizeaza modul de structurare a cheltuielilor si veniturilor si reflectarea lor in contabilitate.

In general, cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate, respectiv:

de exploatare (de baza), privind sectorul industrial, commercial sau prestari de servicii;

financiara, adica participatiile cu capital propriu la alte societati, precum si folosirea de capital strain;

exceptionala, respective veniturile si cheltuielile care nu sunt legate de activitatea comerciala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare, fie le operatii de capital, cum sunt:

despagubiri si penalitati incasate

venituri din cedarea activelor

perisabilitati si lipsuri de inventar

donatii si subventii acordate.

Scopul amalizei rentabilitatii il constituie stabilirea performantei proprii in ceea ce priveste capacitatea actuala si in perspective de a genera prfit, ca singura sursa care poate asigura amplificarea activitatii

1.6.2 Analiza pe baza ratelor de rentabilitate

Exprimarea relative a nivelului de rentabilitate, completeaza diagnosticul prin capacitatea informationala a indicatorilor respectivi.

In analiza economico-financiara a firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in spatiu, precum si fata de anumite norme sau standarde elaborate si acceptate de organisme de specialitate.

In functie de elementele luate in calculul, teoria si pratica economica opereaza cu mai multe forme de exprimare a rentabilitatii.

Rata rentabilitatii se determina ca raport intre profitul brut (respectiv profitul net ) si venituri, cheltuieli, capitaluri avansate (capital propriu, capital permanent).

Fiecare indicator are o putere are o putere informationala proprie indeplinind o functie specifica in activitatea practica de gestionare a capitalului si a plasamentelor de capital.

In cadrul ratelor de gestionare a capitalului se includ:

A.       Rata rentabilitatii economice a activului caracterizeaza eficinta elementelor materaile angajate in activitatea firmei

Optiunea pentru o asemenea rata este data de faptul ca intregul capital folosit de firma este investit in elemente de activ, care, intr-o forma sau alta, direct sau indirect, contribuie la obtinerea profitului. Prezinta importanta in gestionarea capitalului in dimensionarea eforturilor pentru obtinerea unui anumit profit in raport cu rezultatele concurentei sau diferite marimi normative specifice domeniului in care functioneaza firma.

Relatia de calcul este urmatoarea:

Re = Profit brut / Activ total *100

Factorii care influenteaza modificarea ratei rentabilitatii economice a activelor sunt:

a)      randamentul activelor imobilizate

b)      viteza de rotatie a activelor circulante

c)      rata rentabilitatii veniturilor

B.          Rata rentabilitatii veniturilor caracterizeaza eficienta intregii activitati a firmei in cursul exercitiului.

Sporirea rentabilitatii pe categorii de venituri se determina pe ansamblul firmei, majorarea nivelului de rentabilitate, ceea ce constituie o rezultanta a imbunatatirii intregii activitati.

Relatia de calcul este urmatoarea :

Rv = Profit brut / Venituri totale *100

In practica economica internationala se utilizeaza si asa-numita Rata profitului , ca raport intre venitul net dupa plata impozitelor si cifra totala a vanzarilor (cifra de afaceri).

C.          Rata rentabilitatii costurilor caracterizeaza eficienta costurilor. In activitatea practica, prezinta importanta in estimarea si negocierea preturilor de vanzare a produselor sau tarifelor pentru prestari de servicii.

Elementele de calcul ale acestei rate sunt profitul brut si cheltuielile totale.

Rc = Profit brut / Cheltuieli totale *100

In ceea ce priveste marimea acestei rate, in literatura de specialitate sunt exprimate opinii potrivit carora aceasta ar trebui sa se incadreze intre

9 15 % , in functie de sectorul de activitate.

D.         Rata rentabilitatii financiare calculata ca raport intre profitul net ( Pn) si capitalul propriu ( Kp) :

Rf = Profit net / Capital propriu *100

Rata rentabilitatii financiare a capitalului este dependenta de:

a)    viteza de rotatie a activelor totale ( V/A), care exprima volumul vanzarilor pe unitate monetara investita. Cu cat creste rotia activelor este mai mare, cu atat sporeste eficienta capitalului investit, cu atat sporeste eficienta capitalului investit, daca in activitatea de exploatare se obtine profit

b)    pargia financiara (A/Kp), prin care se exprima, in mod sintetic, corelatia dintre structura financiara si capitalul imprumutat

rentabilitatea neta a veniturilor (Pn/V) in care se reflecta in principal eficienta activitatii de exploatare

1.6.3. Analiza structurala a profitului

Analiza structurala a profitului are rol de a evidentia ponderea si dinamica rezultatelor aferente celor trei categorii de activitati in cadrul unei intreprinderi: de exploatare, financiara si exceptionala.

Capitolul 2. Studiu de caz.

2.1. Metoda impozitului exigibil

Cheltuieli

In urma contabilizarii tuturor cheltuielilor aferente anului 2007, balanta clasei 6 de conturi se prezinta astfel:

Asa cum reiese din balanta clasei 6 de conturi societatea a considerat nedeductibile urmatoarele tipuri de cheltuieli:

cheltuieli cu combustibilul decontate de societate pentru autoturismul proprietate a asociatului care nu face parte din activele societatii; (958 ron)

cheltuieli cu piesele de schimb decontate in mod similar celor mentionate mai sus; (60 ron)

cheltuieli cu materiale nestocate care nu au la baza un document justificativ (732 ron)

cheltuieli cu energia si apa: cheltuieli cu intretinerea aferente locuintei inchiriate de catre asociata societatii in folos personal (2.613 ron)

cheltuieli de protocol asimilate dividendelor pe care asociata le-a efectuat in folos personal. Acestea au fost considerate cheltuieli asimiolate dividendelor in cconformitate cu prevederile articolului 7, alin.(1), pct.12, lit (d) din Legea 571/2003 Codul fiscal. (43.071 ron)

cheltuieli de protocol extern nedeductibile, reprezentand cheltuielile efectuate de asociat in deplasarile externe in favoarea acestuia, care nu au la baza documente justificative acceptate de catre organele fiscale romane (21.308 ron)

cheltuieli de protocol nejustificate de documentele cu regim special legal acceptate (16.895 ron)

cheltuieli de protocol nedeductibile in limita legala de 2% conform articolului 21, alin. (3), lit.a din Legea 571/2003-Cod fiscal. (2.321ron)

Mod de calcul:

Cheltuielile de protocol sunt deductibile in limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit.

A) Cheltuieli de protocol = 22.936 ron

B) Venituri impozabile = 3.548.093 ron

C) Cheltuieli totale = 2.540.267 ron

D) Cheltuieli cu impozitul pe profit    = 0 ron

Cheltuieli de protocol deductibile = (B-C+D+A) * 2% = 1.030.762 * 2% =20.615 ron

Cheltuieli de protocol nedeductible = 22.936 - 20.615 = 2.321 ron.

cheltuieli de transport nedeductibil efectuate in favoarea asociatului (2.906 ron)

cheltuieli de deplasare nedeductibile reprezentand decontarea unei diurne mai mari decat limita legala stabilita prin lege.Cheltuielile cu diurna pot fi deductibile in limita a 2,5* suma stabilita pentru institutii publice / zi.(66.162 ron)

cheltuieli cu posta si telefon nedeductibile aferente apartamentului asociatului (2.886 ron)

alte cheltuieli din prestatii externe care nu au la baza documente justificative (1.327 ron)

cheltuiala cu impozitul pe protocolul asimilat dividendelor si alte taxe nedeductibile (7741 ron)

alte cheltuieli cu protectia sociala ce depasesc limita a 2% din fondul de salarii, cheltuieli cu ajutoare acordate salariatilor (40.333 ron)

Mod de calcul:

Total cheltuieli cu ajutoare sociale acordate: 54.354 ron

Fondul de salarii: 701.074 ron

2% din fondul de salarii: 2% din 701.074 = 14.021 ron deductibili

Cheltuieli cu protectia soc. nedeductibile: 54.354 - 14.021 = 40.333 ron

cheltuieli privind amenzi si penalitati pe care societatea le-a platit in urma unui control efectuat de Inspectoratul Teritorial de Munca si care a amendat societatea pentru unele lipsuri cu privire la protectia muncii si organizarea activitatii privind salariatii (29.097 ron)

alte cheltuieli de exploatare nedeductibile (14.805 ron)

cheltuieli cu difentele de curs valutar aferente deconturilor din deplasari in strainatate ale asociatului corespunzatoare cheltuielilor externe nedeductibile (278 ron)

cheltuieli cu amortizarea imobilizari achizitionate in interesul asociatului (464 ron)

cheltuieli cu sponsorizarea (20.000 ron).

Venituri

In urma contabilizarii tuturor veniturilor aferente anului 2007, balanta conturilor din clasa 7 pentru anul 2007 se prezinta astfel:

La sfarsitul anului 2007, in cadrul calculul profitului fiscal, societatea considera ca fiind venituri neimpozabile suma de 235.000 ron ca urmare a incasarii de dividende de la o societate juridica romana.

Inainte de a stabili rezultatul contabil trebuie inchise toate cheltuielile si veniturile dupa cum urmeaza :

Inchiderea cheltuielilor din exploatare:

2)Inchiderea veniturilor din exploatare.

3) Inchiderea cheltuielilor financiare

4) Inchiderea veniturilor financiare

5) Rezultatul contabil = Total venituri Total cheltuieli

Rezultatul contabil = (3.452.5982.479.461) + (330.495 79.564) = 1.224.968 ron

Rezerva legala

Societatea are un capital social in valoare de 170.000 ron. Avand in vedere ca societatea inregistreza pentru prima data profit, nu s-a constituit rezerva legala.

Rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat.

Profit contabil inaintea impozitarii = 1.224.968 ron

Venituri neimpozabile = 235.000 ron

Rezerva 5% = (1.224.826 - 235.000)*5% = 49.491,3 ron

Capital social = 170.000 lei

Rezerva in limita de 20% capital social = 170.000 * 20% = 34.000 ron

Se va constitui rezerva legala in valoare de 34.000 ron

129 Repartizarae profitului = 1061 rezerva legala 34.000

Pierdere fiscala de acoperit

La 31.12.2006 societatea prezinta o pierdere fiscala in valoare de 345.000 ron. Pierderea anuala se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.

Luand in considerare toate aspectele prezentate mai sus, detaliem mai jos calculul propriu-zis al profitului fiscal si al impozitului pe profit aferent acestuia:

Societatea a efectuat sponsorizari conform unui contract de sponsorizare in suma de 20.000 ron. Potrivit legii sponsorizarile se scad din impozitul pe profit daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt in limita de 3 din cifra de afaceri

2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

Cifra de afaceri 3.441.097 ron * 3 = 10.323 ron

Impozit pe profit 144.445 ron * 20% = 28.889 ron

Prin urmare, din sponsorizarea de 20.000 ron se poate deduce din impozitul pe profit suma de 10.323 lei.

Pentru anul 2007 impozitul pe profit datorat este de:

144.445 ron - 10.323 ron = 134.122 ron

Dupa stabilirea impozitului pe profit, se inregistreaza nota contabila pentru constituirea in contabiliate a impozitului pe profit:

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit 134.122 ron

2.2.Metoda impozitelor amanate

Din situatiile financiare ale firmei am extras informatiile legate de active si datorii, informatii care dupa parerea mea sunt relevante in ceea ce priveste calculul impozitului pe profit atat cel curent cat si cel amanat

La deschiderea anului financiar 2007, managerii au reevaluat imobilizarile din clasa 1 in conformitate cu prevederile Standardului International de Contabilitate IAS 16. S-a ales ca procedeu de reevaluare imputarea amortizarii cumulate asupra valorii de intrare a imobilizarilor si reevaluarea valorii nete. Din calcule a rezultat o diferenta din reevaluare in valoare de 31.800 . Valoarea neta reevaluata este de 65.000

Am impartit imobilizarile pe doua clase pentru a comprima informatia. Clasa 1 cuprinde imobilizari ce se amortizeaza linear pe o durata de 20 de ani din punct de vedere contabil, iar din punct de vedere fiscal pe o perioda de 10 ani. Clasa 2 se amortizeaza tot linear dar pe o durata de 5 ani din punct de vedere contabil si de 4 ani din punct de vedere fiscal.

Amortizarea cumulata la deschiderea exercitiului 2006:

din punct de vedere contabil: 20.000 pentru imobilizarile din clasa 1 si de 4.000 pentru imobilizarile din clasa 2;

din punct de vedere fiscal: 40.000 pentru imobilizarile din clasa 1 si de 5.000 pentru imobilizarile din clasa 2.

In ceea ce priveste creantele clienti, la 31.12.2006 acestea au avut o valoare bruta de 8.600 si a existat un provizion de depreciere de 600 nedeductibil fiscal. La 31.12.2007, valoarea acestora a fost de 10.600 si a existat un provizion de depreciere de 600. Acest provizion este aferent creantelor recunoscute la 31.12.2006 si a devenit deductibil la calculul profitului impozabil in anul 2007 ca urmare a declansarii procedurii de faliment, pe baza hotararii judecatoresti, la respectivii clienti neeligibili.

In urma unor sesizari rauvoitoare, autoritatile au deschis o ancheta asupra societatii, aceasta fiind suspectata ca a poluat mediul inconjurator. La finele anului 2006, ancheta nu a fost incheiata dar societatea a constituit un provizon, in conformitate cu prevederile normei IAS 37, pentru amenzile estimate a fi platite catre autoritatile statului. Valoarea acestuia a fost de 700.

Avand in vedere cota medie realizata in anul precedent, provizionul pentru garantii este deductibil pentru 400 in 2006 si 600 in anul 2007. In anul 2007 s-au anulat integral provizioanele pentru garantii constituite in exercitiul 2006.

La inceputul anului 2002, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare in valoare de 1.250, care au fost capitalizate urmand a se amortiza prin metoda lineara, pe o durata de 5 ani. La sfarsitul anului 2004, cheltuielile de dezvoltare au fost eliminate din bilant deoarece nu indeplineau conditiile de capitalizare care sunt in conformitate cu norma IAS 38.

Societatea a sponsorizat mai multe evenimente desfasurate pe raza municipiului care au depasit limita legala de 500 in anul 2006 si 350 in anul 2007.

Rezultatul contabil al anului 2006 a fost un beneficiu de 8.775 iar valoarea de la finele anului 2007 este doar de 8.740.

La inceputul exercitiului financiar 2006 a existat un pasiv de impozit amanat de 2.837

Evolutia imobilizarilor in cei doi ani luati in calcul a fost urmatoarea:

In continuare voi prezenta tabloul amortizarilor contabile :

In urma calculului amortizari contabile, valoarea bruta a imobilizarilor corporale la finele anului 2006 era de 37.200(66.000-28.800). Valoarea acestora la finele anului contabil 2007 este de 75.750(90.000-14.250).

Baza de impozitare pentru imobilizarile corporale a fost in 2006 de 12.900(66.000-53.100) iar in 2007 de 16.050( 81.000-64.950).

Calculul impozitului amanat in exercitiul 2006:

Datoria cu impozitul amanat se calculeaza astfel: 24300*16%=3.888

Datoria cu impozit amanat de contabilizat este de 1051, obtinut din diferenta dintre 3.888 - 2.837

Cheltuieli cu impozit amanat = Datorie cu impozit amanat    1051

Creanta cu impozit amanat:950*16%= 152

Creante cu impozit amanat= Venituri din impozite amanate    152

Calculul impozitului pe profit curent in anul 2006:

Rezultat contabil inainte de impozitare 8.775

+ Cheltuieli nedeductibile fiscal

-Amortizarea contabila a imobilizarilor corporale 4.800

-Cheltuieli cu provizioane pentru clienti 600

-Cheltuieli cu provizioane pentru amenzi 700

-Cheltuieli cu provizioane pentru garantii 100

-Cheltuieli cu sponsorizarile 500

-Deduceri

-Amortizarea fiscala a imobilizarilor corporale 8.100

-Amortizarea fiscala a cheltuielilor de dezvoltare 250

=Rezultat impozabil    7.125

Impozit pe profit curent=7.125*16%=1.140

Cheltuieli cu impozit curent = Impozit pe profit curent 1.140

Calculul impozitului amanat in exercitiul 2007

Datoria cu impozitul amanat se calculeaza astfel: 59.700*16%=9.552

Datoria cu impozit amanat de la inceputul anului: 3.888

Datoria cu impozit amantat este de 5.664

Rezerve din reevaluare = Datorie cu impozit amanat 5.664

Creanta cu impozit amanat=400*16%=64

Creanta cu impozit amanat de la inceputul anului este:238+2.187=2.425

Din calculele facute, rezulta ca trebuie anulata creanta din impozite amante ce reprezinta diferenta dintre soldul final de la inceputul anului si soldul final de la sfarsitul anului. Valoarea ce trebuie anulata este de 2.361

Cheltuiala cu impozit amanat = Venituri din impozite amanate 2.361

Calculul impozitului pe profit curent in anul 2006:

Rezultat contabil inainte de impozitare    8.740

+ Cheltuieli nedeductibile fiscal

-Amortizarea contabila a imobilizarilor corporale 8.250

-Cheltuieli cu provizioane pentru garantii 400

-Cheltuieli cu sponsorizarile 350

-Deduceri

-Amortizarea fiscala a imobilizarilor corporale 11.850

-Amortizarea fiscala a cheltuielilor de dezvoltare 250

-Cheltuieli cu provizioane pentru clienti 400

=Rezultat impozabil 5.040

Impozit pe profit curent= 5.040*16%=806

Cheltuieli cu impozit curent=Impozit pe profit curent 806

Concluzii

In capitolele lucrarii mele am incercat sa prezint maniera in care Romania incearca sa se alinieze la standardele internationale de contabilitate. Am particularizat prin alegerea unui Standard de reala importanta pentru raportarea financiara prin implicatiie acestuia atat in raportarile unei firme cat si prin prisma implicatiilor fiscale la nivelul statului roman.

Incepand cu exercitiul financiar al anului 2006, practic contabilitatea firmelor romanesti functioneza in doua viteze: un esalon de intreprinderi considerate mari, care aplica normele IAS, si un alt esalon de intreprinderi considerate mici si mijlocii, care au aplicat, incepand cu anul 2003, o varianta simplificata a normelor IAS. Din cate am constatat, in tara noastra, normalizatorul contabil si-a definit pozitia fata de normele IAS considerandu-le, pentru unele intreprinderi, ca un substitut al normelor nationale.

Aplicarea IAS 12 Impozit pe profit conduce la raportarea mai fidela a cheltuielilor cu impozitul pe profit, cheltuiala cu impozitul pe profit este mai bine 'corelata' cu profitul corespunzator.

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile persoanelor fizice sau juridice, rezidente si nerezidente, cu caracter obligatoriu si cu titlu nerambursabil, la dispozitia statului si care nu presupune o contraprestatie din partea acestuia. Sumele astfel colectate ii sunt necesare statului pentru realizarea obiectivelor politicii sociale, economice, financiare, respectiv realizarii functiilor sale interne si externe

Bibliografie

Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu Directivele Europene I.Pantea, G.Bodea, Ed. Intercredo, 2007

Contabilitate si fiscalitate in dezvoltarea firmei, Morariu Ana ,Ed.ExPonto,2005

Contabilitate financiara romaneasca, Atanasiu Pop ,Ed.IntelCredo, 2002

Codul Fiscal comparat, N. Mandoiu, Bucuresti, 2006

Codul Fiscal in contextual integrarii europene Ghid practic pentru intelegere si aplicare,Popa Adriana,Popa Nicu, Radu Gabriel,Iordan Bradut Cristian, Ed. Contaplus 2007

Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Colectivul MFP,Ed Economica,2001

Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 12 : Impozitul pe profit , A.Morariu, I. Jianu, Ed. CECCAR 2004

Indrumator practic actualizat si completat, Ladislau Posser, Gheorge Lambru, Bogdan Lambru ,Ed. Andrei Saguna,2006

Studii practice privind aplicarea Standardelor Internationale de Raportare in Romania, Adriana Florina Popa, Ileana Cosmina Pitulice, Nirela Nichita, Iulia Jianu , Ed. ContaPlus 2007

www.codfiscal.net

www.contabilul.ro

www.mfinante.ro