ORGANIZAREA CONTABILITATII SALARIILOR

1 Sistemul de salarizare practicat de intreprindere. Contractele de munca

Sistemul de salarizare practicat de fiecare unitate patrimoniala ( societate comerciala, regie autonoma, etc) se stabileste prin contract colectiv de munca.

Reglementarea normativa in vigoare privind negocierea colectiva este Legea 23/2003 lege prin care este aprobat noul Cod al Muncii. Potrivit art. 1 din legea mentionata contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, pe de o parte si salariati, reprezentati prin sindicate sau alt mod prevazut de lege de cealalta parte prin care se stabilesc clauzele privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.

Scopul incheierii contractelor colective de munca este promovarea unor relatii de munca echitabile , de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor, prevenirea sau limitarea conflictelor de interese si, mai ales, evitarea declansarii grevelor.

Contractele de munca se pot incheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate si la nivel national precum si la nivelul unor grupuri de societati comerciale si regii autonome, denumite grupuri de angajatori.

Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata care nu poate fi mai mica de 12 luni, sau pe durata unei lucrari determinate.

La nivelul societatii comerciale S.C. "VRANCART" S.A Adjud contractul colectiv de munca incheiat pe anul 2003-2004 are ca parti contractante :angajatorul reprezentat de presedintele Consiliului de Administratie dl ing. Dan Simionescu si salariatii angajati pe o perioada nedeterminata, reprezentati prin Sindicatul "Liber CCH" din S.C. "VRANCART" S.A. Adjud si mai precis liderul sindical dl. maistru Stan Nicolae.

Scopul principal al Contractului Colectiv de Munca incheiat la SC "VRANCART" SA este stabilirea drepturilor garantate salariatilor si a obligatiilor ce le revin acestora, cu privire la:

incheierea, executarea, modificarea , suspendarea si incetarea Contractului Individual de Munca;

conditiile de munca si protectia muncii;

timpul de munca si de odihna;

salarizarea si alte drepturi salariale;

masuri de protectie sociala a salariatilor si acordarea de faciliati acestora;

drepturile sindicatelor ca organizatii si a reprezentantilor salariatilor;

formarea profesionala;.

In vederea stabilirii concrete a drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face prin incheierea intre angajator si solicitantul unui post a Contractului Individual de Munca.

Contractul individual de munca reprezinta documentul care reglementeaza incadrarea in munca a salariatilor pe o perioada determinata sau nedeterminata, cuprinzand clauze ce reglementeaza relatiile de munca dintre angajat si angajator, cu respectarea indatoririlor de catre fiecare parte si asigurarea salariului negociat si a altor drepturi si obligatii stabilite de parti.

Persoana incadrata in munca dobandeste, prin incheierea unui contract individual de munca, calitatea de salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de contractele colective de munca si de contractele individuale de munca.

Pentru stabilirea drepturilor ce decurg din Contractul Individual de Munca, locurile de munca din cadrul societatii sunt clasificate in functie de specificul muncii, continutul activitatii si cerintele posturilor asfel:

Locuri de munca pentru muncitori:

-necalificati:

-calificati;

Functii de executie si conducere:

Functii de executie:

-care necesita pregatire liceala sau post liceala(1,2 ani);

-care necesita pregatire superioara de scurta durata(3 ani);

-care necesita pregatire superioara de lunga durata( peste 3 ani);

Functii de conducere:

-manageri de nivel inferior: maistri, sefi formatie lucru;

-manageri de nivel mediu: sefi compartimente functionale si operationale;

-manageri de nivel superior: directori de resort, director general.

Contractul individual de munca incheiat intre angajator si salariat, trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele clauze:

A. Partile contractului- angajatorul - pentru care se completeaza denumirea, sediul, numarul de inregistrare din Registrul Comertului, codul fiscal, telefonul si reprezentantul fiscal , si angajatul - pentru care se completeaza numele si prenumele, domiciliul, seria si numarul buletinului de identitate, seria si numarul permisului de munca.

B.     Durata contractului individual de munca - daca durata este nedeterminata, atunci se precizeaza data la care angajatul urmeaza sa inceapa activitatea; daca durata este determinata, atunci se specifica data la care incepe activitatea angajatul precum si data la care aceasta inceteaza.

C.     Locul de munca;

D.    Felul muncii - salariatul va presta activitatile descrise in fisa de post a acestuia. Angajatorul poate schimba pe durata determinata felul muncii, cu mentinerea salariului stabilit, sau cu acordarea unui salariu mai mare stabilit de comun acord cu salariatul.

E.     Conditii de munca

Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si normative de personal. Normele de munca si dupa caz normativele de personal trebuie sa fie stabilite de compartimentul specializat al angajatorului, cu obligatia ca de aplicarea lor, sa fie anuntate sindicatele pentru a se obtine un sistem de munca cu o intensitate a efortului fizic sau intelectual, ori o tensiune nervoasa care sa nu determine oboseala excesiva ce ar putea duce la accidente de munca.

Normele de munca pot fi exprimate sub forma de norme de timp, norma de productie sfera de atributii sau alte forme, in functie de specificul activitatii. Modalitatile de stabilire, aprobare si modificare a normelor de munca sunt stabilite prin contractul colectiv de munca.

Sarcinile de serviciu, responsabilitatile si competentele salariatului sunt stabilite prin Fisa Postului, anexa la Contractul Individual de Munca, iar angajatul, prin semnarea acestora si le insuseste si se obliga sa le respecte.

Pentru prestarea activitatii in locurile de munca unde nivelul factorilor de mediu nocivi nu este zero se incadreaza in limitele maxim admisibile, salariatii au dreptul conform prevederilor legale la: alimentatie de intarziere a rezistentei organismului pentru perioada cat functioneaza instalatiile care produc noxe si timpul cat angajatul este sub influenta lor, la echipament de lucru si protectie inclusiv pentru perioada rece gratuit, materiale igienico-sanitare, 1l de sifon/zi lucratoare pentru perioada cat functioneaza instalatia.. Cand igiena locului de munca o impune, salariatii au dreptul sa faca o baie sau un dus la sfarsitul programului, in spatiile amenajate de angajator.

Salariatii care lucreaza in posturi unde nivelul noxelor este mai mare decat zero vor fi supusi obligatoriu , o data la trei ani unui examen medical efectuat de institutii medicale specializate in scopul de a constata daca personalul este apt pentru desfasurarea , in continuare, a activitatii in posturile pe care le ocupa , precum si pentru pregatirea imbolnavirilor profesionale.

Angajatorul este obligat sa instruiasca salariatii asupra masurilor de protectia muncii pe care acesta trebuie sa le respecte. In acelasi timp trebuie utilizate si mijloacele de avertizare vizuala privitor la factorii de risc la locurile de munca si in zonele in care se impun astfel de avertizari.

La incadrarea personalului, angajatorul trebuie sa solicite in mod obligatoriu examinarea medicala a acestuia si efectuarea de analize medicale, din care sa rezulte ca acesta este apt , din punct de vedere fizic si psihic, pentru ocuparea postului in care va fi angajat.

F.     Durata muncii

La SC "VRANCART" SA Adjud , durata normala a timpului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, cu exceptia locurilor de munca unde timpul de lucru este reglementat legal, la valori mai mici sau mai mari.

Repausul pentru servirea mesei este de 15 minute pentru toate categoriile de personal, si se include in programul de lucru.

G.    Durata concediului de odihna

Salariatii au dreptul la un concediu de 2 ani pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In afara concediului legal platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani, salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata, iar pentru copilului bolnav de 7 ani Cei care renunta la concediul pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu doua ore pe zi fara sa-i fie afectat salariul de baza.

Sunt considerate zile nelucratoare - zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatori legale si religioase, si anume: 1,2 Ianuarie, prima si a doua zi de Pasti, 1 Mai, 1 Decembrie, 25, 26 Decembrie. Zilele de repaus saptamanal se acorda de regula sambata si duminica.

In fiecare an calendaristic, salariatii au dreptul la un concediu de odihna platit pentru minim 21 de zile lucratoare. Concediul de odihna poate fi fractionat, cu conditia ca una din fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile. Restul zilelor de concediu de odihna vor trebui luate pana la sfarsitul anului.

In functie de vechimea in munca, salariatii pot beneficia de mai mult de 21 zile de concediu de odihna, si anume:

0-5 ani........21 zile;

5-10 ani........22 zile;

10-15 ani.......23 zile;

peste 15 ani.......24 zile;

Baza de calcul pentru stabilirea indemnizatiei acordate salariatilor pentru concediul de odihna , este constituita din urmatoarele elemente:

Salariul tarifar de incadrare;

Sporul de vechime;

Pentru unele evenimente familiale deosebite, salariatii societatii SC "VRANCART" SA Adjud, au dreptul la zile libere platite, si anume:

Nasterea unui copil....2 zile;

Casatoria unui copil....3 zile;

Casatoria salariatului....5 zile;

Schimbarea locului de munca

Cu mutarea in alta localitate...5 zile;

Recrutare si incorporare.....2 zile;

Donatori de sange.......2 zile;

Decesul sotului, sotiei sau copilului 5 zile;

Decesul altei rude.......3 zile;

De asemenea salariatii de la SC "VRANCART" SA mai au dreptul la 30 de zile de concediu pentru pregatire profesionala, precum si 15 zile pentru rezolvarea unor situatii personale, bine justificate si numai cu aprobarea conducerii societatii.

H. Salarizarea si alte drepturi.

Se precizeaza toate drepturile banesti de care beneficiaza salariatul in plus fata de salariul de baza si data la care se plateste salariul.

Sporurile de care beneficiaza salariatii unitatii SC "VRANCART" SA sunt:

Spor pentru vechimea in munca:

1-3 ani........0%

3-5 ani........6%

5-10 ani........9%

10-15 ani......12%

15-20 ani.......15%

peste 20 ani.......25%

Spor pentru orele lucrate suplimentar - 100%, pentru cuantumul ce depaseste numarul de ore lucratoare din luna (medie 170 de ore)

Spor pentru orele lucrate duminica si in zilele de sarbatori legale - 100%

Spor pentru consemnare la domiciliu -10% pentru timpul cat este consemnat, pe baza unui referat prealabil, aprobat de conducerea societatii

Spor de noapte -25% aplicat asupra orelor lucrate la schimbul III ( intre orele 200-06.00)

Adaosurile la salariul de baza sunt:

Plusul de acord;

Premii acordate din fondul de premiere pentru:

inventii, inovatii, rationalizari

realizari deosebite.

Cota parte din profit;

In contractul individual de munca, tot la acest capitol, se mai precizeaza data cand se plateste salariul. La SC "VRANCART" SA, salariile se platesc in datele de 11 si respectiv 26 ale lunii, iar avansul reprezinta minim 35% din salariul tarifar.

I. Drepturi specifice legate de protectia muncii - aceste drepturi se refera la echipament de protectie, echipament de lucru, antidoturi, alimentatie de protectie, precum si alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca.

J. Alte clauze - se precizeaza perioada de proba, perioada de preaviz in cazul concedierii, perioada de preaviz in cazul demisiei si alte clauze.

K. Drepturile si obligatiile generale ale partilor

Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:

Dreptul la salarizare pentru munca depusa;

Dreptul la repaus zilnic si saptamanal;

Dreptul la concediu de odihna anual;

Dreptul la egalitate de sanse si tratament;

Dreptul la demnitate in munca;

Dreptul la securitate si sanatate in munca;

Dreptul la acces la formarea profesionala;

Dreptul la informare si consultare;

Dreptul la a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;

Dreptul la protectie in caz de concediere;

Dreptul la negociere colectiva si individuala;

Dreptul de a constitui sau adera la un sindicat;

Salariatul are de asemenea in principal urmatoarele obligatii:

Obligatia de a realiza norma de munca , sau dupa caz de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului,

Obligatia de a respecta disciplina muncii;

Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;

Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;

Obligatia de a respecta secretul de serviciu;

Drepturile angajatorului, in principal sunt:

Sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

Sa stabileasca atributiile corespunzatoare, pentru fiecare salariat in conditiile legii;

Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;

Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare, si sa aplice sanctiunile corespunzatoare potrivit legii, contractului colectiv de munca si regulamentului intern.

In principal obligatiile angajatorului sunt:

Sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

Sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

Sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale;

Sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii;

Sa se consulte cu sindicatul sau , dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;

Sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;

Sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;

Sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

Suspendarea contractului de munca poate interveni de drept , prin acordul partilor, sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator .

Contractul individual de munca se suspenda in una din urmatoarele situatii: concediu de maternitate, concediu pentru incapacitate temporara de munca, efectuarea serviciului militar obligatoriu, exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, indeplinirea unei functii de salarizare in sindicat, forta majora si in cazul in care salariatul este arestat preventiv.

Contractul individual de munca poate inceta de drept, ca urmare a acordului partilor, ca urmarea vointei unilaterale a uneia dintre parti .

In afara de contactele individuale de munca pe durata nedeterminata se pot incheia Contracte de munca pe o perioada determinata. Contractul individual de munca pe o perioada determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 18 luni. Contractul individual pe durata determinata poate fi incheiat numai in urmatoarele cazuri.

Inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca;

Cresterea temporara a activitatii angajatorului;

Desfasurarea unei activitati cu caracter sezonier

In alte cazuri prevazute expres de lege;

La expirarea contractului individual de munca pe durata determinata, pe locul de munca respectiv, va fi angajat un salariat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata.

Noul Cod al Muncii face referire si la munca prin agent de munca temporara, reprezentand munca prestata de un salariat temporar, care din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator. Agentul de munca temporara este societatea comerciala care pune provizoriu la dispozitia utilizatorului personal calificat si sau necalificat pe care il angajeaza si il salarizeaza in acest scop.

Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara doar pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumita misiune de munca temporara . misiunea de munca temporara se stabileste pe un termen ce nu poate fi mai mare de 12 luni.

Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa. Pe toata durata misiunii, salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara.

Angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite Contracte individuale de munca cu timp partial.

Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.

Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore.

Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga al aceluiasi angajator, care presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial. Atunci cand nu exista un salariat comparabil se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil acelui angajator sau dispozitiile legislatiei in vigoare.

Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, urmatoarele elemente

a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;

 b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;

   c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.

Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.

Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.

In cazul salariatului care desfasoara activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii.

Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.

Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului.

Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile.

2 Forme de salarizare

Formele de salarizare sunt modalitati prin care se determina marimea si dinamica salariilor indiferent sub ce forma ar fi platite.

Fiecare forma de salarizare realizeaza intr-un mod specific legatura intre participarea la munca, rezultatul muncii, salariu si alte conditii.

In lume, ca si in tara noastra, sunt doua mari forme de salarizare:

salarizarea in functie de rezultatele muncii sau in acord, cu toate variantele pe care aceasta le presupune (acordul direct, progresiv, indirect; acordul individual sau colectiv);

salarizarea dupa timp sau in regie.

Salarizarea in regie asigura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat, fara sa se precizeze despre cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna in unitatea de timp.

Marimea totala a salariului este determinata de timpul lucrat si de salariul pe unitatea de timp.

Interesul principal al acestei forme de salarizare rezida in simplitatea sa. Putin costisitoare din punct de vedere administrativ, ea reduce conflictele determinate de dezacordurile asupra salariilor.

Salarizarea numai dupa timp are o sfera destul de restransa in tarile dezvoltate ale lumii. In realitate, exista variante ale acestui sistem, menite sa stimuleze lucratorii in munca lor.

Salarizarea in acord consta in remunerarea pe operatii, activitatii, produse etc. Durata timpului de munca pentru efectuarea muncii respective nu este fixat in mod expres.

Aceasta pare o forma de salarizare preferabila celei in regie, pentru ca:

releva mai bine legatura dintre marimea salariului si efortul facut de salariat;

tinde sa sporeasca productivitatea salariatului (exprimata in unitati fizice) ;

diminueaza cheltuielile intreprinderii, prin renuntarea la supraveghetori, absolut necesari in cazul salarizarii in regie.

Forma de salarizare in acord este adesea contestata deoarece goana dupa executarea cat mai multor piese sau operatii poate conduce la sacrificarea calitatii.

Forma de salarizare, care se utilizeaza la fiecare loc de munca, este cea prevazuta in contractul individual sau colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei unitati.

In cadrul S.C. VRANCART S.A. , prin contractul colectiv de munca a fost stabilita ca forma de organizare a muncii salarizarea in regie. Aceasta forma se practica pentru toate categoriile de personal.

Aplicarea diferitelor forme de salarizare, oricat de perfectionate ar fi ele, este de multe ori contestata atat de salariati, cat si de intreprinderi. In acest sens, s-au conturat cateva directii de actiune pentru imbunatatirea formelor de salarizare, care isi fac loc tot mai mult si in reglementarile ce se adopta in diferite tari: corectarea, participarea, socializarea.

Corectarea priveste toate formele de salarizare si imbraca aspecte bine delimitate:cresterea sigurantei posesorului fortei de munca prin mentinerea salariului peste un minim vital sau decent; adaptarea rapida a salariului la dinamica preturilor si la inflatie, prin aplicarea unor scari mobile (indexarea salariilor) care consta intr-o miscare compensatorie a salariului, fata de preturi si inflatie; atenuarea discrepantei dintre salariile din sectorul de stat (public), cooperatist, privat si mixt la munca egala acordarea de sporuri sau prime pentru conditii de munca mai dificile, responsabilitati in domeniul conducerii, aport deosebit la calitatea activitatii realizate, etc

Participarea priveste admiterea salariatilor la repartizarea beneficiilor obtinute de unitatea la care ei isi desfasoara activitatea. Salariatii doresc astfel sa-si asigure o salarizare mai echitabila, iar intreprinderile (si societatea) isi pun in ea speranta atenuarii contradictiilor dintre interesele lor si ale salariatilor.

Participarea se poate organiza in trei forme:sub forma unei cote parti din beneficii, ca supliment mai mult sau mai putin substantial la salariu; prin facilitatile acordate salariatilor pentru a cumpara actiuni la intreprinderea la care lucreaza; prin stabilirea unui procent constant din cifra de afaceri care sa fie distribuit salariatilor din beneficiu.

Socializarea consta in asigurarea unui surplus la salariu peste remunerarea pentru munca depusa de fiecare ca o creanta asupra comunitatii sociale in ansamblul sau. Socializarea se aplica numai unor grupuri de salariati aflati in situatii mai grele, care nu pot face fata numai cu salariul incasat pentru munca depusa.

Alegerea formei de salarizare pune doua mari probleme:natura si corelarea incitatiilor la care se recurge pentru a-i determina pe salariati sa depuna mai multa munca si de calitate superioara; aprecierea riscurilor pe care le genereaza forma de salarizare pentru salariati. Evident, cele doua aspecte se interconditioneaza, avand influente practice foarte diferite.

Elementele incitative cele mai des folosite sunt :timpul de munca, volumul productiei (exprimat fie in numar de piese, fie in numar de operatii, ori in functie de profitul obtinut, ceea ce il determina pe salariat sa utilizeze timpul de munca mai eficient) alte conditii care trebuie indeplinite (consum de materii prime si/ sau energie, modul cum opereaza lucratorul la masina, viteza de lucru a masinii,coeficientul de folosire a timpului de lucru, etc).

Cat priveste atitudinea fata de riscurile ce decurg din forma de salarizare exista mari diferente intre salariati. O firma care trece toate riscurile asupra salariatilor va constata ca nu poate angaja muncitori performanti decat cu conditia ca acestia sa fie indiferenti fata de risc sau dornici sa si-l asume. Daca nu exista muncitori de acest tip sau sunt in numar mic, firma este dezavantajata in competitivitate.

Acceptarea riscului de catre salariati afecteaza in mod diferit perceperea incitatiei.In primul rand scade efortul pe care-l depun pentru ca remunerarea lor efectiva este diminuata pentru acoperirea riscurilor.

Cand exista asigurare impotriva riscului, salariatii sunt afectati pentru ca nu primesc remunerarea ce li se cuvine la nivelul efortului depus, iar probabilitatea producerii riscului creste intrucat, stiindu-se asigurati, se comporta mai putin preventiv.

3 Sistemul de conturi privind salariile

In contabilitatea unitatii decontarile salariale si sociale se evidentiaza prin grupele de conturi 42 -"Personal si conturi asimilate" si 43 - "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate".

Din grupa 42 - "Personal si conturi asimilate" fac parte urmatoarele conturi:

421- "Personal- salarii datorate";

423- "Personal- ajutoare materiale datorate";

424- "Participarea personalului la profit";

425- " Avansuri acordate personalului";

426- "Drepturi de personal neridicate";

427- "Retineri din salarii datorate tertilor;

428- "Alte datorii si creante in legatura cu personalul";

Contul 421 - "Personal - salarii datorate -Tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestora, in bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor datorate din fondul de salarii. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza salariile si alte drepturi cuvenite personalului. In debitul sau se inregistreaza retinerile din salarii, sumele neridicate de personal in termen legal si salariile nete achitate personalului. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatilor.

Contul 423 - "Personal - ajutoare materiale datorate"- Tine evidenta ajutoarelor de boala, pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate personalului (brute), reprezentand ajutoare materiale. In debitul contului se inregistreaza sumele platite, retinerile din ajutoare materiale si sumele neridicate. Soldul este creditor si reprezinta sumele datorate salariatilor, suportate din contributii pentru asigurari sociale.

Contul 424 - "Participarea personalului la profit"- Tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profit. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele alocate din fondul de participare la profit. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate salariatilor, sumele neridicate de personal si impozitul retinut. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate personalului.

Contul 425 - "Avansuri acordate personalului"- Tine evidenta avansurilor acordate personalului. Este un cont de activ. In debitul contului se inregistreaza avansurile platite personalului conform contractului de munci si avansurile neridicate. In creditul contului se inregistreaza sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentand avansuri acordate. Prezinta sold final debitor si reprezinta avansuri platite.

Contul 426 -"Drepturi de personal neridicate"- Evidentiaza drepturile de personal neridicate in termen legal. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate personalului, neridicate in termen, reprezentand salarii, sporuri, adaosuri, alocatii de stat pentru copii, stimulente din profit, ajutoare de boala si alte drepturi. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate personalului si drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sau inregistrate ca venituri exceptionale aferente perioadei. Prezinta sold final creditor care reprezinta drepturi de personal neridicate.

Contul 427 - "Retineri din salarii datorate tertilor"- Tine evidenta retinerilor si popririlor din remuneratii datorate tertilor. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele retinute de la salariati datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti. In debitul contului se inregistreaza sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele retinute de la salariati, datorate tertilor.

Contul 428 - "Alte datorii si creante in legatura cu personalul"- Este un cont bifunctional. Pentru evidentierea inregistrarilor contabile din acest cont se folosesc doua conturi sintetice de gradul II:

q       Contul 4281 - "Alte datorii in legatura cu personalul"- Tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea cheltuielilor aferente exercitiului financiar expirat, precum si a altor datorii in raporturile cu personalul. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate salariatilor pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchida, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la data inchiderii exercitiului financiar, precum si sumele datorate personalului sub forma de ajutoare, iar in debit se inregistreaza sumele platite personalului, evidentiate anterior in acest cont. Soldul final creditor reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor.

q       Contul 4282 - "Alte creante in legatura cu personalul"- Tine evidenta decontarilor cu salariatii la inchiderea exercitiului, pentru a permite inregistrarea veniturilor aferente exercitiului financiar expirat, precum si a altor creante in raporturile cu personalul. Este cont de activ. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la salariati, evidentiate in acest cont, iar in debitul contului se inregistreaza sumele datorate de personal, reprezentand chirii si consumuri, care intra in veniturile unitatii, precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite . Soldul este debitor si reprezinta sumele datorate de salariati fata de unitate.

Din grupa de conturi 43 - " Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate" fac parte conturile:

431- "Asigurari sociale";

437- "Ajutor de somaj;

438- "Alte datorii si creante sociale";

Contul 431 "Asigurari sociale"- Tine evidenta decontarilor privind contributia unitatii, precum si contributia personalului la asigurarile sociale. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza retinerile din salarii aferente contributiei la asigurarile sociale si sumele datorate de intreprindere la asigurarile sociale. In debitul contului se inregistreaza sumele virate asigurarilor sociale, sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarile sociale si sumele virate fondului special pentru sanatate. Prezinta sold final creditor ce reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Pentru evidenta inregistrarilor contabile din acest cont se folosesc doua conturi sintetice de gradul II , in functie de provenienta contributiilor:

q       Contul 4311 - "Contributia unitatii la asigurarile sociale";

q       Contul 4312 - "Contributia personalului la asigurarile sociale".

Contul 437 - "Ajutor de somaj"- Tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de unitate si de salariati potrivit legii. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate de unitate si de catre personal pentru constituirea fondului de somaj. In debitul contului se inregistreaza sumele virate, reprezentand contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj si sumele acordate salariatilor, potrivit legii, din fondul de ajutor de somaj. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele datorate de unitate si de salariati pentru constituirea fondului de somaj.

Pentru evidenta inregistrarilor contabile din acest cont se folosesc doua conturi sintetice de gradul II, in functie de provenienta contributiei:

q       Contul 4371 - "Contributia unitatii la fondul de somaj";

q       Contul 4372 - "Contributia personalului la fondul de somaj".

Contul 438 - "Alte datorii si creante sociale"- Este un cont bifunctional. Pentru evidenta inregistrarilor contabile din acest cont se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul II:

q       Contul 4381 - "Alte datorii sociale"- Tine evidenta datoriilor de achitat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs, precum si plata acestora. Este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele reprezentand ajutoare materiale achitate in plus personalului. In debitul contului se inregistreaza sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii sociale. Soldul este creditor si reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale.

q       Contul 4382 - "Alte creante sociale"- Tine evidenta creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului in curs. Este cont de activ. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la buget reprezentand alocatii pentru copii, in masura in care sunt gestionate de agentii economici, si alte ajutoare sociale. In debitul contului se inregistreaza sumele datorate personalului, sub forma de ajutoare reflectate ca alte creante sociale. Soldul este debitor si reprezinta sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale.

Alte conturi importante privind salariile:

444- "Impozitul pe salarii";

447- "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate";

Contul 444 - " Impozitul pe salarii"- Tine evidenta impozitului pe salarii si altor drepturi similare datorate bugetului. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salariu retinut din drepturile banesti cuvenite angajatilor, potrivit legii si sumele datorate bugetului statului, reprezentand impozit suplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil. In debitul contului se inregistreaza sumele virate la buget, reprezentand impozit pe salariu si alte drepturi asimilate. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele datorate bugetului.

Contul 447 - "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate"- Tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice cum sunt: contributia unitatii pentru constituirea fondului de accidente si boli profesionale, comisionul la Camera de Munca. Este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte organisme publice. In debitul contului se inregistreaza plati efectuate catre organismele publice privind taxele si varsamintele asimilate, datorate acestora. Prezinta sold final creditor si reprezinta sumele datorate de unitate organismelor publice.

Cheltuielile efectuate de unitate cu privire la personalul ei sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 64 "Cheltuieli cu personalul":

641- "Cheltuieli cu remineratiile personalului";

645- "Cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala;

Contul 641 - "Cheltuieli cu remuneratiile personalului"- Tine evidenta cheltuielilor cu remuneratiile personalului. In debitul contului se inregistreaza valoarea remuneratiilor si altor drepturi cuvenite personalului si drepturi de personal pentru care nu s-au intocmit statele de plata aferente exercitiului incheiat.

Contul 645 -"Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala"- Tine evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala. In debitul contului se inregistreaza sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si contributia unitatii la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj. Acest cont este dezvoltat in 3 conturi sintetice de gradul II, dupa natura contributiei:

q       Contul 6451 - "Contributia unitatii la asigurarile sociale";

q       Contul 6452 - "Contributia unitatii pentru fondul de somaj";

q       Contul 6458 - "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala".

In notele contabile privind personalul ale unitatii apare si contul 635- "Cheltueli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Contul 635 -"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate"- Tine evidenta altor cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. In debitul contului se inregistreaza sumele catre organisme publice, reprezentand alte impozite si taxe, ca de exemplu TVA aferenta produselor acordate in natura si accizele aferente daca este cazul.

Calcularea drepturilor salariale cuvenite personalului si a retinerilor din salarii

Pe baza prevederilor contractului colectiv de munca, prin contractele individuale de munca se stabilesc salariul de baza, sporurile si adaosurile pentru fiecare salariat in parte.

Interventia statului in ceea ce priveste salariile se rezuma la urmatoarele aspecte, ce se reglementeaza prin hotarari guvernamentale:

stabilirea salariilor minime pe tara;

indexarea salariilor in conditiile cresterii preturilor si tarifelor;

in vederea stoparii procesului inflationist, ia masuri de impozitare suplimentara a salariilor sau de inghetare a salariilor pe anumite perioade limitate de timp.

Remuneratia salariala este datorata lunar, fapt care asigura o stabilitate veniturilor salariatilor intreprinderii.

Metodologia de calcul a salariilor

Salariile acordate personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare,la nivelul salariilor brute impozabile.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantajele in natura ( salariul in natura), diminuate cu contributia personalului pentru pensia suplimentara si la fondul de somaj si alte elemente prevazute de lege.

Indexarea reprezinta suma rezultata prin aplicarea unui procent la salariul de baza; compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului.

Avantajele in natura ( salariul in natura )

Reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii ( de exemplu acordarea unei locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei parti din salariu sub forma unor produse etc).