tehnician in activitati financiare si comerciale

CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR LA SC ACI CLUJ SA

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I : Sistemul contabilitatii trezoreriei

1.1. Caracterizarea generala a trezoreriei agentilor economice

1.2. Operatiunile de casa si de decontare

1.3. Operatiunile de casierie. Numerarul ca instrument de plata

CAPITOLUL II :Conceptul, continutul si organizarea trezoreriei

2.1. Organizarea trezoreriei

2.2. Contabilitatea decontarilor in numerar

2.2.1. Contabilitatea decontarilor in numerar in lei

2.2.2 Contabilitatea decontarilor in numerar in valuta

2.2.3 Contabilitatea altor valori

2.2.4. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

2.3 Casa si alte valori

2.4. Contul 5311 " Casa "

CAPITOLUL III : Documente utilizate la decontarile in numerar

3.1. Compartimentul casierie

3.2. Documente utilizate

3.2.1. Registru de casa

3.2.2. Registu de casa in valuta

3.2.3.Dispozitie de plata / incasare catre casierie

3.2.4. Chitanta

3.2.5. Chitanta pentru operatii in valuta

3.2.6. Ordin de deplasare

3.2.7. Ordin de deplasare in strainatate

3.2.8. Decont de cheltuieli

3.2.9. Decont de cheltuieli valutare

CAPITOLUL IV : Trezoreria statului

4.1. Necesitate infiintarii Trezoreriei Statului

4.2. Premisele infiintarii Trezoreriei Statului

4.3. Importanta organizarii Trezoreriei Statului

4.4. Organizarea Trezoreriei Statului

CAPITOLUL V : Operatii economice

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Contabilitatea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii romanesti din nevoia de a cunoaste volumul de munca vie si materializata cheltuita si rezultatele productiei. Ea a izvorat din cerintele activitatii practice si s-a perfectionat continuu ca o consecinta fireasca a dezvoltarii relatiilor econimice de productie si de schimb.

Din documentele ramase de la vechile popoare s-a constatat ca aparitia contabilitatii sub prisma insemnarilor contabile a avut loc odata cu inceputurile schimburilor de bunuri intre oameni , ca urmare a dezvoltarii productiei , a diviziunii sociale a muncii si a aparitei proprietatii private.

Ỉn zilele noastre sistemul contabil din tara a cunoscut schimbari radicale in vederea armonizarii cu normele contabile europene si internationale . Procesul de reforma din Romania s-a finalizat prin noua lege a contabilitatii nr. 82 / 1991 .

Lucrarea ce urmeaza a fi prezentata in continuare , intitulata "Contabilitatea decontarilor in numerar" a fost elaborata tinand cont de noile reglementari. Ea se doreste a fi o structurare a importantei trezoreriei, a casieriei, a conturilor 5311 " Casa in lei " si 5314 " Casa in valuta ". Este structurata in patru mari capitole : Sistemul contabilitatii trezoreriei , Conceptul, continutul si organizarea decontarilor in numerar, Documentele utilizate si Trezoreria statului. Acestea sunt structurate la randul lor in subcapitole pentru mai buna intelegere a modului de functionare si a importantei conturilor de decontari in numerar.

De asemenea, am rezervat in lucrarea mea si un spatiu important pentru partea practica , reperezentand 25 de inregistrari prin intermediul carora am incercat sa fac o imbinare armonioasa a unor tipuri de operatiuni economico-financiare impreuna cu documentele aferente.

S.C ACI CLUJ S.A

Scurt istoric :

SC ACI CLUJ SA provine din Grupul de Santiere - Antrepriza de Constructii din cadrul TC Ind. , cu sediul in Cluj format in 1952.

Ỉnfiintarea societatii este datata din 21.12.1990 sub denumirea de Societatea Comerciala ACI CLUJ SA, si s-a privatizat in 1992, fiind printre firmele mari de constructii din tara , cu capital integral privat.

Din 1993 societatea si-a pastrat si diversificat obiectul de activitate, executand lucrari civile, industriale , de infrastructura, instalatii, etc. de anvergura in tara si in strainatate. Dintre lucrarile executate urmatoarele au fost premiate in cadrul concursului " Trofeul Calitatii " de catre Inspectoratul General in Constructii : sediul Bancii Romane de Dezvoltare Cluj Napoca, sediul Bank Post Cluj Napoca si Sediul Bibliotecii Judetene "Octavian Goga" Cluj Napoca.

Forma de organizare : societate pe actiuni

Profilul societatii : societate de constructii

Numar actionari : 6

Numar salariati : 650

Capital social : 2 500 000 RON

Cod fiscal : R 200513

Data infiintarii : 1991

Sediul : Dorobantilor, nr. 70

Domenii de activitate :

executii si lucrari complexe de constructii in domeniul civil

executii si lucrari complexe de constructii in domeniul industrial

lucrari de retehnologizare , reparatie si intretinere

lucrari de constructii autostrazi, drumuri , aerodromuri

lucrari de reparatii ale sistemelor rutiere aeroportuare

Compartimentul activitatii de productie este subordonat directorului general si indruma, conduce si raspunde de activitatea de productie, avand urmatoarele atributii:

asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea sa in scopul realizarii programelor de productie si a repararii dotarii;

ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregatirea si urmarirea productiei;

asigura respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii, ia masuri impotriva celor care nu le respecta;

raspunde de activitatea de organizare a productiei si muncii in scopul cresterii productivitatii muncii, reducerii costurilor, cresterii rentabilitatii si beneficiului societatii.

Compartimentul comercial are atributiile:

asigura fundamentarea propunerilor pentru organigrama unitatii, schemei de personal, a atributiilor fiecarui sector de activitate, a veniturilor si cheltuielilor pentru activitatea de baza si a altor activitati, a tarifelor pentru prestatii etc.;

asigura contractele pentru prestatii, intocmeste facturi pentru activitatea de baza, asigura analizele economice pe sectii privind realizarea veniturilor si cheltuielilor si indeplinirea sarcinilor de catre conducere;

elaboreaza planul de prestatii, venituri si cheltuieli al unitatii pe structuri si activitati (de baza si alte activitati).

CAPITOLUL I

SISTEMUL CONTABILITATII TREZORERIEI

1.1. Caracterizarea generala a trezoreriei agentilor economice

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si a miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

In trezorerie se includ toate operatiunile financiare din intregul an, indiferent daca se refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de exploatare.

In sens larg, notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a putea face fata platilor cum sunt : disponibilitatile din casierie si din banci, valorile mobiliare de plasament, efectele comerciale scontate, creditele pe termen scurt.

In sens restrans, notiunea de trezorerie cuprinde toate disponibilitatile banesti ale unitatii economice aflate in casieria unitatii si la banci, fie in lei, fie in valuta.

Importanta trezoreriei a crescut in ultima perioada datorita modificarilor intervenite in viata econimica cum ar fi :

evolutia rapida si contradictorie a ratei dobanzii si cursului de schimb valutar

inzestrarea unitatilor econimice cu tehnica moderna de calcul.

Prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii sale. Notiunea de trezorerie cuprinde toate mijloacele de care o unitate dispune pentru a face fata platilor cum sunt: numerarul aflat in caseria unitatii si prin disponibilitatile aflate in conturi la banci atat in lei cat si in valuta.
Fluxurile de trezorerie (de lichiditati, cash-flow-uri) reprezinta suma fluxurilor de lichiditati degajate intr-o anumita perioada si se calculeaza ca si diferenta intre incasarile si platile perioadei. Ele trebuie sa reprezinte pentru orice manager, o stiinta permanenta in vederea adoptarii unei strategii financiare care sa mentina firma in afaceri pentru o perioada lunga de timp.
O componenta importanta a analizei situatiei patrimoniale o constituie cercetarea fluxului de disponibilitati deoarece, in practica economica se considera ca orice activitate trebuie sa "degaje" bani , sa rezulte un surplus de capital fata de cel investit in afacere. O societate comerciala poate fi rentabila, poate obtine profit, dar sa nu fie solvabila din cauza lipsei de lichiditati ca urmare a decalajului dintre incasarile si platile pe care le face in cadrul unui ciclu financiar respectiva societate comerciala sau entitate .
Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor de trezorerie este rezervata in Planul de Conturi clasa a 5-a " Conturi de trezorerie "

Termenul de trezorerie provine din limba franceza " tresorerie " si reprezinta "ansamblul de operatii financiare, banesti si bugetare pe care societatea le face prin organe specializate pentru procurarea mijloacelor banesti necesare si pentru cheltuirea acestor mijloace".

Limitata la nivelul unei unitati patrimoniale prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor financiare facuta de catre o unitate patrimoniala in vederea obtinerii mijloacelor banesti necesare desfasurarii activitatii sale.

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existenti si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatile banesti din conturile de la banci si din casa, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

1.2. Operatiunile de casa si de decontare

Operatiile de casa si decontare cuprind un complex de servicii, precum:

Primirea, renumararea si inregistrarea numerarului in lei sau valuta straina in contul persoanei juridice;

Eliberarea numerarului in lei sau valuta straina din contul persoanei juridice;

Virarea mijloacelor banesti din contul clientului la cererea lui in conturi din banca beneficiarilor;

Inregistrarea mijloacelor banesti in contul clientului;

Eliberarea extraselor din cont clientului sau persoanei autorizate sa-l reprezinte;

Incasarea mijloacelor banesti in numerar;

Arendarea casetelor de valori;

Prestarea serviciilor de consulting in probleme ce tin de efectuarea operatiunilor de decontare.

Servicii adiacente pot fi considerate :

-Perfectarea dispozitiilor de plata

-Eliberarea duplicatelor documentelor

-Eliberarea certificatelor

1.3. Operatiunile de casierie. Numerarul ca instrument de plata

Moneda este un element ce poate fi schimbat pe bunuri si servicii si acceptat pentru plata datoriilor.

Forme :

moneda efectiva, numerar, bancnote si moneda metalica

moneda scripturala , de cont , depozite bancare.

In general , prin trezorerie se intelege ansamblul operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate patrimoniala in scopul asigurarii mijloacelor banesi necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii sale economice.

Importanta mijloacelor banesti rezulta din functiile pe care le indeplinesc banii , astfel : sunt masura a valorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor-parte a patrimoniului fiecarei unitati, precum si a patrimoniului national-functie care se realizeaza prin etalonul preturilor ; sunt mijloc de circulatie al bunurilor permitand evaluarea si astfel schimbul marfurilor intre cumparatori si vanzatori ; sunt mijloc de plata si de decontare a datoriilor si a drepturilor intre partenerii de afaceri , precum si de decontare a sumelor cuvenite angajatilor , statului si altor organisme interne si internatioanle ; sunt mijloc de tezaurizare , atat decatre unitatile patrimoniale in scopul cumpararii unor bunuri de folosinta indelungata , cat si sau efectuarii unor plasamente aducatoare de venituri suplimentare ; bani universali folosind la evaluarea operatiilor de comert exterior si a altor relatii externe, precum si comparatii ale diversilor indicatori in cardul economiei nationale.

Tinand seama de importanta mijloacelor banesti organizarea rationala a evidentei lor constituie un obiectiv patrimonial al contabilitatii in acest domeniu. Acest obiectiv consta in asigurarea echilibrului financiar permanent si a unei eficiente rationale a intregii activitati, care se realizeaza printr-un complex de activitati si instrumente , cum sunt : programele de activitate si bugetele de venituri si cheltuieli, exprimate in bani la toate sectiunile lor , dar mai ales printr-o urmarire permanenta si sistematica a activitatilor economico-financiare. Legat de acest obiectiv patrimonial este si calcularea unor indicatori sintetici de mare importanta cum sunt : lichiditatea patrimoniala , solvabilitatea patrimoniala , profitul net si rata profitului.

Din acest obiectiv primordial deriva alte obiective ale contabilitatii mijloacelor banesti, cum sunt : asigurarea unor informatii corecte si in timp util, gestionarea rationala a valorilor materiale si banesti si a fondurilor constituite, decontarea la timp si integral a drepturilor si datoriilor unitatii patromoniale, determinarea corecta a rezultatelor financiare.

De mare importanta in organizarea contabilitatii trezoreriei este si cunoasterea structurii mijloaceler banesti, avand in vedere locul unde se gasesc, destinatia pecare o au , modul de prezentare.

Din punctul de vedere al locului unde se afla , mijloacele banesti si alte valori : in casierie sau in conturi la banci, din tara sau din strainatate , este foarte important pentru organizarea contabilitatii deoarece in functie de acest lucru se deschid conturi distincte.

Din punctul de vedere al destinatiei mijloacelor banesti si a altor valori financiare, la organizarea contabilitatii se are in vedere evidentierea separata si deci deschiderea de conturi distincte pe genuri de activitati : de exploatare, investitii, alte activitati , activitati social-culturale, operatiuni de tranzit , mandat si de depozit.

Din punctul de vedere al modului de prezentare , disponibilitatile banesti si alte valori financiare pot fi : bani propriu zisi ( bani lichizi ) si documente de valoare ( efecte de comert , cecurile cu limita de suma, alte valori , etc ) . La randul lor, atat lichiditatile , cat si documentele de valoare in functie de apartenenta lor la diferite tari pot fi : bani nationali ( lei ) si devize ( monede ale altor tari )

La organizarea contabilitatii trezoreriei se tine seama si de modul de prezenatare al disponibilitatilor banesti, deschizandu-se conturi pentru reflectarea separata a disponibilitatilor in lei de cele in devize.

CAPITOLUL II

Conceptul, continutul si organizarea trezoreriei

2.1. Organizarea trezoreriei

Trezoreria cuprinde totalitatea mijloacelor de care dispune o entitate economica pentru a face fata platilor .

Trezoreria este reprezentata de : numerarul din casierie, in lei sau in devize, din disponibilitatile din conturile deschise la banci, de avansurile de trezorerie, de echivalentele de numerar constand in investitii financiare pe termen scurt de natura : efectelor comerciale de incasat, totlurilor de plasament cum sunt actiunile ai obligatiunile, alte valori cum ar fi : timbre fiscale, timbre postale, bonuri valorice de combustibil, tichete de masa si inclusiv creditele pe termen scurt.

Organizarea evidentei trezoreriei presupune solutionarea problemelor privind :

-evaluarea elementelor componente ale trezoreriei

-stabilirea documentelor folosite pentru evidentierea existentei si miscarii elementelor de trezorerie

-organizarea evidentei operative a trezoreriei.

-Conducerea contabilitatii analitice si a existentei miscarii elementelor de trezorerie.

Disponibilitatile in lei se inregistreaza si se evalueaza la valoarea nominala , iar cele in valuta la valoarea nominala in devize, transformata in lei la cursul valutar al zilei comunicat de BNR.

Titlurile de plasament se evalueaza la intrarea in patrimoniu, la cost de achizitie, care este reprezentat de costul de cumparare, sau la o valoare stabilita conform contractelor.

Inregistrarea , in contabilitate, a operatiunilor financiare in lei sau in valuta se efectueaza cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa si a altor reglementari emis de BNR in acest sens.

Incasarile si platile in numerar se fac prin miscarea efectiva a numerarului, consemnndu-se in Registrul de Casa , care constituie evidena operativa. Operarea in ReGgistru de Casa are loc numai pe baza documentelor justificative , cum ar fi : dispozitie de plata sau de incasare, emisa de compartimentul financiar catre casierie ; chitanta ; bon de comanda-chitanta ; borderoul vnzarilor zilnice ; monetar ; borderoul de achizitie ; liste de plata ; state de plata.

Incasarile si platile in numerar se fac , de obicei, prin institutii bancare, utilizandu-se in acest sens ordin plata, extras de cont, cec, bilet la ordin, cambie ai altele.

Contabilitatea disponibilitatilor aflate in casierie , in banci, precum si miscarea acestora , generata de incasari si plati , se tine in lei si in valuta. Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile la banci precum si intre conturile la casieria persoanei juridice , se inregistreaza prin contul viramente interne.

Contabilitatea analitica a trezoreriei se organizeaza pe gestiuni de pastrare si miscare a numerarului.

Contabilitatea sintetica a trezoreriei se conduce cu clasa a 5 -a de conturi din care fac parte grupele :

50 " Investitii financiare pe termen scurt "

51 " Conturi la banci "

53 " Casa "

54 " Acreditive "

58 " Viramente interne "

59 " Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie "

2.2. Contabilitatea decontarilor in numerar

Decontarile in numerar reprezinta operatiuni de incasari si plati effectuate prin casieria unitatii, in lei si valuta. Valoarea plafonului de casa si a incasarilor nu mai este limitata din decembrie 2004 conform Regulamentului privind operatiile in numerar , se limiteaza valoarea maxima a incasarii sau platii catre un tert ce nu poate fi mai mare de 5000 lei fara posibilitatea de defalcare a sumelor mai mari.

Unitatile economice pot efectua o serie de decontari, care pot fi in lei si valuta . semele in numerar, in lei si in valuta de ca dispune o unitate patrimoniala sunt pastrate in casieria unitatii, cu gestionarea lori distincta.

Pentru reflectarea acestor sume se utilizeaza contul 531 " Casa " care este un cont de ACTIV , care se debiteaza cu incasarile in numerar si se crediteaza cu platile in aceeasi natura. Soldul de debitor al contului reflecta numerarul, in lei si in valuta existent in casieria unitatii.

Pentru contabilitatea distincta a operatiunilor in numerar, in lei , de cele in valuta , contul 531 " Casa " se dezvolta pe doua conturi de gradul 2 :

5311 " Casa in lei "

5314 " Casa in devize "

2.2.1. Contabilitatea decontarilor in numerar in lei

Operatiunile de incasari si plati in lei au o pondere redusa in totalul decontarilor.

Ỉncasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din vanzarea de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicari de numerar de la banca, aport la capital, etc.

Platile se pot face pentru achitarea drepturilor salariale , plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale , avansuri spre decontare , cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca, etc.

Asemenea operatii se fac prin casieria unitatii cu respectarea prevederilor Regulamentului nr 2 /1991 , cu completarile ulterioare, emis de Banca Nationala a Romaniei.

Potrivit acestui regulament , unitatile pot pastra in casierie numerar in limita plafonului de casa, stabilit de comun acord cu unitatea bancara.

Ca documente folosite in operatiile de casa in lei , care stau la baza inregistrarilor contabile , intalnim:

- Cecul de numerar , folosit la ridicarea sumelor de la banca. Trebuie sa fie semnat de persoanele imputernicite sa dispuna plati din conturile deschise la banca.

- Chitanta , se emite la fiecare incasare in lei , cu exceptia ridicarilor de numerar pentru care se foloseste cecul de numerar.

- Chitanta fiscala care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se datoreaza TVA si nu se mai intocmeste factura.

- Foaia de varsamant cu chitanta, serveste pentru depunerea sumelor in lei din casieria bancara.

- Dispozitia de plata incasare, utilizata fie pentru plati in lei din casierie, fie pentru incasari in lei , cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari. Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita chitanta.

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite anterior de diferite compartimente ale unitatii ( state de salarii, liste de avans chenzinal, ordin de deplasare ) fara sa se intocmeasca alte documente de plata.

Toate opeatiunile de casa se inscriu de catre casier in " Registrul de casa ", care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

Ỉncasarile si platile in numerar se efectueaza in aceeasi zi si intre aceeasi parteneri de afaceti numai intre anumite limite valorice stabilitae de catre Banca Nationala. Unitatile patrimoniale nu pot stoca numerar in casieriile proprii sume mai mari decat in limita unui plafon ( sold ) de casa aprobat de catre unitatile bancare. Plafonul de casa permite fiecarei unitati patrimoniale sa faca fata platilor marunte si urgente.

Reglementarile normative in vigoare prevad plati catre personae juridice in limita unui plafon maxim de 10 000 Ron , platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon in suma de 5 000 Ron. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de materii prime, materiale , semifabricate, produse finite, obiecte de inventar, prestari servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5 000 Ron. Se admit plati catre o singura persoana juridica in limita unui plafon in numerar in suma de 10 000 Ron in cazul platilor catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10 000 Ron.

Sumele in numerar aflate in casieriile proprii ale persoanellor juridice nu pot depasi la sfarsitul fiecarei zile plafonul de 5 000 Ron . se admite depasirea acestui plafon numai cu sumele aferente platii salariilor si a altor drepturi de personal, precum si altor operatiuni programate , pe baza de documente justificative , cu personae fizicebpentru perioada de 3 zile lucratoare de la data prevazuta pentru plata acestora. Aceste prevederi nu se aplica unitatilor bancare , ale Trezoreriei Statului, de asigurari si financiare.

2.2.2 Contabilitatea decontarilor in numerar in valuta

Agentii economici pot efectua, in limitele prevazute in legislatia in vigoare , incasari si plati prin casierie in valuta.

Evidenta operativa a numerarului in devize se tine cu ajutorul "Registru de casa" care va avea coloane atat pentri incasari si plati, sold in lei , cat si pentru asemenea operatii in devize. Pentru fiecare fel de valuta se conduce cate un registru de casa. Relatiile dintre valutele straine si leii romanesti ca si diferentele de curs valutar ce apar in timpul si la sfarsitul exercitiului financiar, se calculeaza si se regularizeaza la fel ca cele privind diponibilitatile in valuta pastrate in conturi la banci.

Evidenta sintetica a acestor decontari se realizeaza cu ajutorul contului 5314 " Casa in devize " . Este un cont sintetic de gradul II, operational, de activ. Se debiteaza cu incasarile in devize si se crediteaza cu platile in devize, prin casierie. Conform Legii Contabilitatii, contabilitatea operatiuniloe efectuate in valuta se tine at2t in moneda nationala , cat si in valuta.

Evidenta analitica a contului 5314 " Casa in devize " se tine pe feluri de devize

Pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize pot folosi una din metodele:

metoda inregistrarii operatiilor la cursul pietei sau zilei.

metoda inregistrarii operatiilor la un curs fix.

La sfarsitul exercitiului financiar , pentru ambele metode , sodul este evaluat la cursul oficial , iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferente de curs valutar.

2.2.3 Contabilitatea altor valori

Ỉn caseriile unitatilor economice se mai pastreaza si alte valori , categorie in care sunt incluse : timbrele fiscale si postale, biletele de transport si odihna, tichete si bilete de calatorie si alte valori.

Aceste valori sunt inregistrate cu ajutorul contului 523 " Alte valori " care este un cont sintetic, de activ, neoperational, care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II astfel:

5321 " Timbre fiscale si postale "

5322 " Bilete de tratament si odihna "

5323 " Tichete si bilete de calatorie "

5328 " Alte valori "

Toate conturile mentionate mai sus sunt conturi de activ, debitandu-se cu intrarile in unitate de elemente apartinand altor valori si creditandu-se cu ocazia iesirii acestora din gestiune, soldul acestor conturi reprezentand alte valori existente in unitate la data determinarii lor.

De mentionat este ca la consumarea ( utilizarea ) acestor valori se mai utilizeaza si conturile de cheltuieli corespunzatoare elementelor consumate : 626"Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii", la consumarea timbrelor pentru efectuarea corespondentei ; 628 " Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti " , pentru utilizarea biletelor de tratament si odihna ; 624 " Cheltuieli cu transportul de bunuri si calatori " , pentru valoarea biletelor de calatorie.

2.2.4. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Pentru aprovizionarea din alte localitati decat unde este situat sediul intreprinderii, cu anumite bunuri de valori, relativ, mari si cantitati mici, care nu trebuie transportate neparat cu trenul sau auto, este mai convenabil ca anumite persoane sa se deplaseze personal pentu aducerea acestora. Pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, diurna, costul materialelor, etc. persoanele desemnate, primesc la plecare o anumita suma de bani numita avans de trezorerie, care urmeaza a fi justificat la inapoiere.

Sunt sume puse la dispozitia administratorilor sau altor salariati din unitate, in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii cum sunt :

- aprovozionari de materiale si alte bunuri de valori mici.

- efectuarea de plati in cadrul unor actiuni de protocol, reclama si publicitate

- cheltuieli de transport , deplasari si detasari

- servicii postale si taxe de telecomunicatii

Contul 542 " Avansuri de trezorerie " este utilizat in acesto scop. Are functie contabila de cont de activ . Se debiteaza cu cumele incredintate administratorilor sau altor persoane imputernicite de unitatea patrimoniala in vederea efectuarii unor plati in favoarea intreprinderii. Se crediteaza cu ocazia justificarii la intoarcere, a sumelor primite. Soldul debitor reflecta sume avansate si nejustificate inca .

Avansurile de trezorerie pot fi acordate in lei si devize . In cazul avansurilor in devize, la decontarea lor pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar .

Evidenta avansurilor de trezorerie se tine cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie "

Inregistrarea sumelor acordate in lei ca avansuri de trezorerie :

Inregistrarea sumelor acordate in devize ca avansuri de trezorerie :

2.3 Casa si alte valori

Astfel , contabilitatea disponibilitatilor aflate in casieria institutiilor publice, precum si a miscarii acestora ca urmare a operatiilor de incasari si plati efectuate in numerar , se tine distinct in lei si in valuta ( contul 531 )

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor in lei sau in valuta se efectueaza cu reprectarea reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei si Ministerul Finantelor Publice , precum si a altor reglementari in domeniu.

Operatiunile privin incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.

La finele perioadei, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data , iar diderentele de curs se inregistreaza in contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.

Institutiile publice pot ridica din contul de finantare sau din conturile de disponibil, dupa caz , deschise la trezoreria statului , sume pentru efectuarea de plati in numerar , reprezentand drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justificaa fi efectuate prin virament.

institutiile publice au obligatia sa isi organizeze activitatea de casierie, astfel incat incasarile si platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta,

cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre trezoreria statului pentru fiecare institutie publica.

Incasarile efectuate de catre institutiile publice prin casieria proprie se depun in conturile bugetare respective deschise la trezorerie statului si reprezinta venituri ale bugetului de stat , ale bugetelor locale , bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale.

Veniturile incasate in numerar care sunt lasate potrivit legii la dispozitia institutiilor ca venituri proprii , se depun in conturile de disponibilitati ale acestora.

Institutiile publice condul contabilitatea " altor valori "care includ : timbrele fiscale si postale , biletele de tratament si odihna , tichetele 3i biletele de calatorie , bonurile valorice pentru carburantii auto , biletele cu valoarea nominala , tichetele de masa , alte valori , etc ( contul 523 )

2.4. Contul 5311 " Casa "

Reprezinta numerarul ( cash ) pastrat in casierie in moneda nationala. Aceste active banesti sunt destinate efectuarii unor plati periodice , de exemplu pentru salarii si ajutoare materiale , sau pentru plati ocazionale , reduse ca volul, de exemplu pentru acordarea avansurilor de trezorerie, achitarea unor datorii, efectuarea unor cheltuieli gopsodaresti.

Astfel , cu ajutorul acesti cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii precum si a miscarii acestuia , ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

Reprezinta numerarul in lei pastrat intr-o incapere separata numita casierie, special amenajata ( grilaje, sisteme de securitate, case de bani ). Operatiunile cu numerar sunt efectuate de casier care este un functionar cu pregatire profesionala adecvata si buna reputatie.

Din motive de securitate 3i fluidizare a circulatiei monetare , in casierie se poate pastra permanent ( zilnic ) doar o anumita suma de bani. Nivelul maxim poarta numele de " limita sold casa " sau " plafon de casa ". acest nivel este stabilit de unitatea economica impreuna cu banca la care este deschis contul curent , in functie de miscarile de numerar din ultimul trimestru sau acest nivel trebuie sa respecte reglementarile Bancii Nationale si a Ministerului Finantelor Publice.

Atunci cand in urma incasarilor zilnice se dep1seste limita sold de casa, surplusul de numerar este depus de catre casier a doua zi la banca in contul curent al unit1tii. Peste limita soldului de casa se pot pastra sumele necesare pentru plata salariilor sau ajutoarelor materiale, dar nu mai mult de 3 zile de la data stabilita pentru plata acestora precum si sumele aflate in casierie in zilele de la sfarsitul saptamanii.

Ỉn situatia in care agentul economic are nevoie de numerar pentru efectuarea unor plati , de exemplu plata salariilor, se intocmeste un document special numit " cec de numerar " care, dupa ce este vizat de conducerea unitatii , se depune de casier la banca de unde se ridica numerarul solicitat si se aduce in casierie.

Contul 5311 este un cont de ACTIV.

In debitul acestui cont se inregistreaza :

- sumele ridicare de la banci ( 581 )

- sumele incasate de la clienti ( 411 , 419 )

- sumele incasate de la asociati ( 455 )

- sumele incasate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare ( 451 , 452 )

- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social ( 456 )

- sumele incasate de la debitori ( 461 )

- sumele incasate de la credtitori diversi ( 462 )

- sumele incasate reprezentand venituri anticipate ( 472 )

- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate ( 542 )

- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate ( 501, 502, 503, 506, 508 )

- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati (707)

- sumele incasate din despagubiri si din alte venituri din exploatare ( 758 )

- diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta ( 765 )

In creditul acesti cont se inregsitreaza :

- depunerile de numerar la banci ( 581 )

- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar ( 261, 262, 263, 265, 267, 269, 501, 502, 503, 505, 506, 508, 509 )

- platile efectuate catre furnizori ( 401, 404 )

- valoarea avansurilor acordate pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari ( 409 )

- sumele achitate personalului ( 421, 423, 424 , 425 , 426 , 428 )

- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau propiri din remuneratii (427)

- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare ( 451, 452 )

- sumele restituie asociatilor ( 455, 456 )

- sumele achitate diversilor creditori ( 462 )

- platile efectuate reprezentand sumele transferate intre unitate si subunitati (481)

- avansurile de trezorerie acordate ( 542 )

- platile in numerar reprezentand alte valori achiziionate ( 532 )

- diferentele nefavorabile de curs valutar , aferente disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului ( 665 )

- platile efectuate reprezentand alte cheltuieli de exploatare ( 658 )

Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie .

CAPITOLUL III

DOCUMENTE UTILIZATE LA DECONTARILE IN NUMERAR

3.1. Compartimentul casierie

Indeplineste urmatoarele sarcini si atributii principale :

- efectueaza operatii de incasari in numerar privind chirii si alte venituri provenind de la Directia de Administrare a Patrimoniului Public Privat pe baza documentelor de incasari.

- asigura incasarea impozitelor si taxelor locale provenind de la Serviciul Impozite si Taxe , pe baza debitelor stabilite de catre serviciul sus-mentionat.

- preda zilnic borderoul cu incasarile privind impozite si taxe locale la Compartimenul Financiar din cadrul Directiei, pentru verificare.

- verifica, numara si impacheteaza corespunzator numerarul incasat, intocmete zilnic documentele de casa.

- conduce evidenta intrarilor si iesirilor de numerar , stabileste soldul de casa zilnic , confrunta soldul zilnic din jurnalul de casa cu cel faptic existent in casierie.

- asigura integritatea, securitatea numerarului existent in casierie in timpul zilei operative , predarea sub semnatura celor in drept la sfarsitul zilei operative.

- urmareste circuitul documentelor de incasari in numerar in scopul asigurarii integritatii acestora.

- indosariaza si arhiveaza toate documentele ce au facut obiectul activitatii.

- urmareste incadrarea corecta pe surse de venit si bugete componente in conformitate cu legislatia in vigoare , cu clasificatia bugetara aprobata si conturile deschise in acest sens.

- intocmeste borderoul de incasari si plati pe destinatii bugetare.

- completeaza zilnic Registrul de Casa si Foaia de Varsamant, depunand zilnic sumele incasate, pe destinatii bugetare la casieria centrala sau dupa caz la cea locala.

- ridica numerar de la Trezorerie pentru plata salariilor si a altor cheltuieli materiale pentru Directia de Administrare a Patrimoniului Public Privat.

- depune la Trezorerie , conform prevederilor legale , veniturile incasate.

- indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si sarcinile stabilite de conducerea unitatii sau Primarie.

3.2. Documente utilizate

3.2.1. Registru de casa

Format A4 tiparit pe o singura fata , in carnete de 100 de file.

1. Serveste ca :

- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative.

- document de stabilire la sfarsitul fiecarei zile a soldului de casa.

- document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.

2. Se intocmeste in doua exemplare , zilnic , de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati. Ỉn cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi corespondente, in registul de casa se trece distinct fiecare operatie in parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

Se completeaza zilnic in ordinea efectuarii operatiilor fara a lasa spatii libere. La sfarsitul zilei , randurile neutilizare din formularul 14-4-7A se bareaza. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiilor de casa.

Soldul de casain al zilei precedente se raporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se inregistreaza toate incasarile, dupa care acestea se totalizeaza (inclusiv soldul de casa raportat al zilei precedente) , se inregistreaza apoi toate platile , iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din insumarea incasarilor, pentru a se stabili soldul de casa al zilei respective.

3. Circula la compartimentul financiar - contabil pentru verificarea exactitatii sumelor incsrise si respectarea dispizitiilor legale provitoare la efectuarea operatiilor de casa.

4. Se arhiveaza :

- la casierie ( exemplarul 1)

- la compartimentul financiar-contabil.

3.2.2. Registu de casa in valuta

Format A4 tiparit pe o singura fata , in carnete de 100 de file.

1. Serveste ca :

- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in valuta , efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative anexate.

- document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa .

- document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa in valuta.

2. Se intocmeste in doua exemplare , zilnic , de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati in valuta .Ỉn cazul in care o suma platita se refera la doua sau trei conturi corespondente, in registul de casa ( in valuta ) se trece distinct fiecare operatie in parte. Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

Formularul se completeaza astfel :

Ỉn antetul coloanelor se inscrie fiecare fel de valuta care se incaseaza sau se plateste. Ỉn coloanele formularului se inregistreaza sumele in valuta , iar in ultima coloana echivalentul acestora in lei , la cursul de referinta din data efectuarii operatiilor din documentele in care s-au consemnat acestea.

Valutele care apar in doua sau mai multe cursuri se trec in coloane diferite.

Pentru cecuri de calatorie se deschid coloane separate.

Se completeaza zilnic in ordinea efectuarii operatiilor fara a se lasa spatii libere. La sfarsitul zilei , randurile neutilizate din formularul cod 14-4-7/aA se bareaza. Utilizarea formularului se face cu respectarea Regulamentului operatiilor de casa.

Soldul de casa al zilei precedente se raporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se inregistreaza toate incasarile , dupa care acestea se totalizeaza (inclusiv soldul din casa reportat al zilei precedente) ; se inregistreaza aopi toate platile , iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din insumarea incasarilor , pentru a se stabili soldul de casa al zilei respective.

Ỉn cazul in care numarul valutelor efective si al cecurilor de calatorie incasate in cursul unei zile depaseste numarul coloanelor existente pe o fila , pentru ziua respectiva se completeaza atatea file cate sunt necesare.

3.Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privitoare la efectuarea operatiilor de casa in valuta (exemplarul 2)

Exemplarul 1 ramane la carnet.

4. Se arhiveaza :

- la casierie ( exemplarul 1 )

- la compartimentul financiar-contabil ( exemplarul 2 )

3.2.3.Dispozitie de plata / incasare catre casierie

Format A5 sau A6 , tiparit pe ambele fete , in carnete de 100 file.

Serveste ca :

- dispozitie pentru casierie , in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare , precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit,procurare de materiale, etc.

-dispozitie pentru casierie, in vedere incasarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale.

- document justificativ de inregistrare in Registrul de casa si in contabilitate , in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

2. Se intocmeste intr-un exemplar la compartimentul financiar-contabil :

- in cazul utilizarii ca dispozitie de plata-cand nu exista alte documente prin care se dispune plata ( exemplu : stat de salarii sau lista de avans chenzinal )

-in cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale, etc.

- in cazul utilizarii ca dipozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune incasarea ( avize de plata, somtii de plata )

Se semneaza de intocmire la compartimentul financiar-contabil

3. Circula :

- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege.

- la persoanele autorizate sa aprobe plata sumelor respective ( in cazul platilor )

- la casierie , pentru efectuarea operatiei de incasare sau plata , dupa caz, si se semneaza de casier; in cazul platilor se semneaza si de persoana care a primit suma . Cand este utilizata ca dispozitie de incasare, pentru sumele incasate, casierul trebuie sa emita Chitanta.

- la compartimentul financiar-contabil, anexa la Registrul de casa, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la Registrul de casa.

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul :

- denumirea unitatii.

- denumirea , numarul si data ( ziua , luna , anul ) intocmirii formularului.

- numele si pernumele , precum si functia ( calitatea ) persoanei care incaseaza / restituie suma.

- suma incasata / restituita ( in cifre si litere ) , scopul incasrii / platii.

- semnaturi : conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv , compartimentul financiar-contabil.

- date suplimentare privind beneficiarul sumei : actul de identitate, suma primita , data si semnatura.

- casier , suma platita / incasata ; data si semnatura.

3.2.4. Chitanta

Format A6 , tiparit pe o singura fata , in carnete de 100 file.

1. Serveste ca :

- document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar, la casieria unitatii.

- document justificativ de inregistrare in resgistrul de casa si in contabilitate.

2. Se intocmeste la unitatile care efectueaza operatii in numerar , in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata in numerar , de casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei respective.

3. Circula la depunator ( exemplarul 1 , cu stampila unitatii ) .Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiilor inregistrate in registul de casa.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului ( exemplarul 2 ).

3.2.5. Chitanta pentru operatii in valuta

Format A6 , tiparit pe o singura fata , in carnete de 100 file.

1. Serveste ca :

- document justificativ pentru depunerea unei sume in valuta, in numerar, la casieria unitatii.

- document justificativ de inregistrare in resgistrul de casa ( in valuta ) si in contabilitate.

2. Se intocmeste la unitatile care efectueaza operatii in devize , in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata in valuta , de casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei in valuta.

3. Circula la depunator ( exemplarul 1 , cu stampila unitatii ) .Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiilor inregistrate in registul de casa ( in valuta )

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului ( exemplarul 2 ).

3.2.6. Ordin de deplasare

Format A5 , tiparit pe ambele fete , in blocuri de 100 de file.

1. Serveste ca :

- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea

- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate.

- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans.

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

2. Se intocmeste intr-un exemplar , pentru fiecare deplasare de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acrodate in vederea procurarii de valori materiale in numerar.

3. Circula :

- la persoana imputernicita sa dispuna deplasarea, pentru semnare.

- la persoana care efectueaza deplasarea.

- la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea sa confirme sosirea si plecarea persoanei delegate.

- la compartimentul financiar-contabil pentru verificare decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de catre titular la intoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurarii materialelor, stabilind diferenta de primit sau de restituit , avndu-se in vedere eventualele penalizari si semnand pentru verificare.

In cazul in care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decat avansul primit, pentru diferenta de primit de titularul de avans se intocmeste Dispozitia de plata incasare catre casierie ( cod 14-4-4 sau 14-4-4/a , dupa caz )

In cazul in care, la decontare , sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul primit , diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pentru care se emite chitanta . ( cod 14-4-1 )

la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv , pentru viza.

la conducatorul unitatii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

4. Se arviveaza la compartimentul financiar-contabil

3.2.7. Ordin de deplasare in strainatate

Format A5 , tiparit pe ambele fete , in blocuri de 100 de file.

1. Serveste ca :

- dispozitie catre conducatorii auto sa efectueze transporturi in strainatate cu autovehiculele unitatii.

- document de stabilire a avansului in valuta, pentru deplasarile conducatorilor auto care urmeaza sa efectueze transporturi in strainatate, pe baza caruia acestia ridica avansul de la casierie.

- document pentru justificarea valutei ridicate de la casierie , in toate punctele vamale din tara si tranzit, precum si a valutei aduse la inapoiere in tara.

- document justificativ de inregistrare in Registul de casa ( in valuta ) si in contabilitate.

2. Se intocmeste la unitatile care efectueza transporturi in strainatate ,in doua exemplare, pentru fiecare deplasare, de catre sectorul de explatare si se semneza de seful sectorului pentru confirmarea realitatii datelor si exactitatii calculelor din ordinul de deplasare.

3. Circula :

- la conducatorul unitatii , pentru semnare ( ambele exemplare )

- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv , pentru viza ( ambele exemplare )

- la conducatorii auto care urmeaza sa efectueze deplasarea , pentru semnare, pe ambele exemplare , de primire a avansurilor in valuta , retinand exemplarul 1 , care urmeaza sa fie atasat la Decontul de cheltuieli valutare ( transporturi internationale ) ( cod 14-5-5/a )

- la casierul unitatii care semneaza pentru plata sumei in valuta ( ambele exemplare ) si efectueaza inregistrarea sumelor platite in Registrul de casa ( in valuta )

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil

3.2.8. Decont de cheltuieli

Format A4 , tiparit pe ambele fete , in blocuri de 100 de file,

1. Serveste ca :

- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate ( in valuta si in lei ) , cu ocazia deplasarii in strainatate.

- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans.

- document justificativ de inregistrare in registul de casa ( in valuta ) si in contabilitate.

2. Se intocmeste intr-un exemplar de titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe intreaga durata a deplasarii.

3. Circula :

- la persoanele autorizate sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea calculelor privind sumele decontate la intoarcerea din deplasare si calculul eventualelor penalizari de intarziere, care semneaza de verificare.

- la persoanele autorizate sa exrcite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata diferentei in cazul cand, la decontarea sumelor primite pentru efectuarea deplasarii, suma cheltuielilor efective depaseste avansul primit.

- la casieria unitatii penttu plata diferentei, caz in care titularul de avans semneaza pentru primirea diferentei respective, fara a se mai intocmi document distinct.

Ỉn cazul cand , la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decat avansul primit , diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pentru a se emite chitanta. ( cod 14-4-1 )

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

3.2.9. Decont de cheltuieli valutare

Format A5 , tiparit pe ambele fete , in blocuri a 100 de file.

1. Serveste ca :

- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate ( in valuta si in lei ) , cu ocazia deplasarii in strainatate.

- document pentru stabilirea diferentei de primit sau de restituit de catre titularul de avans.

- document de inregistrare in contabilitate.

2. Se intocmeste la unitatile care execut1 transporturi in strainatate , intr-un exemplar , de catre titularul de avans, pentru cheltuielile efectuate pe intregul parcurs, semnandu-se de catre titularul de avans.

3. Circula :

- la persoanele autorizate sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli, exactitatea calculelor privind sumele decontate la intoarcerea din strainatate si calculul eventualelor penalizari de intarziere, care semneaza de verificare.

Ỉn cazul in care , la decontarea avansului , suma cheltuielilor efectuate este mai mare decat avansul primit de catre titularul de avans se intocmeste Dispozitia de plata-incasare catre casierie ( cod 14-4-4 sau 14-4-4/a )

Ỉn situatia in care , la decontare , sumele privind cheltuielile efectuate sunt mai mici decat avansul primit , diferenta de restituit de catre titularul de avans se depune la casierie pentru a se emite Chitanta ( pentru operatii in valuta ) ( cod 14-4-1/a )

- la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza.

- la conducatorul unitatii pentru aprobarea cheltuielilor efectuate si a eventualei diferente de primit de catre titularul de avans.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

CAPITOLUL IV

TREZORERIA STATULUI

4.1. Necesitate infiintarii Trezoreriei Statului

Masurile intreprinse, dupa anul 1989, pentru trecerea la economia de piata, au determinat, in primul rand, modificari esentiale in domeniul finantelor publice, fara de care nu se putea asigura trecerea la noua economie.

La inceputul anului 1990, primele masuri cu caracter financiar au fost cu privire la modificarea relatiilor dintre unitatile economice si stat, respectiv varsamintele din profit. Este pentru prima data cand, in Romania, se stabileste obligatia de a vira catre stat o parte din profitul realizat, inlocuindu-se sistemul de regularizare totalitar cu bugetul de stat.

In continuare au fost perfectionate parghiile financiare de mobilizare la buget a unei parti din produsul intern brut, astfel incat sa se realizeze o centralizare a repartizarii resurselor. Sunt de mentionat actele normative care reglementeaza impozitul pe profit, impozitul pe salarii, precum si renuntarea la impozitul pe circulatia marfurilor si inlocuirea acestuia cu taxa pe valoare adaugata.

Au fost stabilite noi raporturi intre autoritatea centrala si locala pe linia sprijinului financiar ce urmeaza a fi acordat bugetelor locale. Astfel, bugetele locale au fost echilibrate, cu sume defalcate din impozitul pevenit, din TVA si s-au introdus subventii cu destinatie speciala si anume pentru investitii privind solutionarea problemelor de interes public (apa, termoficare, transport in comun, etc.), precum si pentru protectia sociala.

In noul cadru politic, economic, juridic edificat, dupa anul 1989, un rol deosebit de important a revenit mecanismului financiar. Acesta trebuie sa asigure stabilirea economica, echilibrele materiale, financiare si valutare ale tarii, echilibrul general economic. O componenta importanta a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice.

Dupa anul 1989 a fost adoptata de urgenta Legea nr.10/1991 a finantelor publice publicata in Monitorul Oficial nr.23/1991, lege care a constituit o adevarata carta financiara a Romaniei (modificata in anii 1996 si 2002). Cea mai mare parte este consacrata principiilor de elaborare, aprobare si executie a bugetului public national. Legea instituie notiunea de buget de stat in loc de buget unic national. Pentru prima data, legea confera o adevarata autonomie bugetelor ce compun bugetul general.

In acelasi context, au fost perfectionate relatiile cu bugetul de stat in ceea ce priveste asigurarea echilibrarii bugetelor locale.

Avandu-se in vedere perioada de tranzitie si faptul ca unele sectoare din sfera administratiei centrale de stat nu dispun de surse bugetare suficiente, prin legea finantelor publice s-a statuat infiintarea unor fonduri cu destinatie speciala, care, incepand din anul 2000, s-a trecut la desfiintarea lor prin includere in bugetul de stat, in scopul asigurarii unui control mai riguros asupra modului in care se cheltuiesc banii publici.

In domeniul executiei financiare au fost aplicate masuri cu caracter de reforma prin care sa se asigure conditii optime pentru administrarea resurselor financiare ale statului.

Pana in anul 1989 executia de casa a bugetului de stat era efectuata de catre Banca Nationala a Romaniei, Ministerul Finantelor ii revenea numai rolul de conducere a executiei bugetare si de incheiere a contului general anul de executie bugetara.

Datorita schimbarilor intervenite in organizarea si functionarea sistemului bancar in Romania statul si-a revizuit, in functie de interesele pe care le urmareste, modul de organizare si functionare a executiei bugetare.

Astfel, s-a trecut de la executia de casa prin Banca Nationala la executia de casa prin sistemul trezoreriei statului integrat in activitatea Ministerului Finantelor.

Prin acest sistem au fost create conditiile necesare ca organele abilitate ale statului sa supravegheze in mai bune conditii constituirea resurselor financiare publice si utilizarea acestora in scopul pentru care au fost alocate.

4.2. Premisele infiintarii Trezoreriei Statului

Premisele care au creat cadrul favorabil infiintarii trezoreriei, in Romania, au fost:

1.reorganizarea bancilor si consecintele acesteia asupra finantelor publice;

2.schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financiare publice;

3.cerintele si posibilitatile reale de asigurare a echilibrului finantelor publice, prin interventii pornite in fazele de urmarire a executiei bugetare;

4.autonomia bugetului asigurarilor sociale de stat, in contextul prevederilor Legii finantelor publice;

5.intarirea autonomiei finantelor locale, la nivelul bugetelor acestora din subdiviziunile administratiilor publice locale;

6.infiintarea si functionarea fondurilor speciale, prin autonomizarea bugetelor acestora;

7. cresterea si diversificarea sistemului veniturilor propii.

Pana in anul 1990, executia de casa a bugetului de stat se efectua prin Banca Nationala a Romaniei, care avea stabilite, prin lege, urmatoarele atributii:

-incasarea veniturilor bugetare si evidentierea acestora pe capitole, subcapitole, platitori, efectuarea platilor de casa, pe capitole de cheltuieli, pe ministere si institutii subordonate;

-exercitarea controlului asupra eliberarii fondurilor de la bugetul de stat in numerar si in cont catre institutiile publice pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, in limita creditelor bugetare deschise pe destinatii de Ministerul Finantelor Publice;

-pastrarea conturilor de disponibilitati ale bugetelor locale, ale institutiilor publice, ale agentilor economici ce au conturi deschise la trezorerie;

transmiterea informatiilor catre Ministerul Finantelor Publice privind executia bugetara.

In reorganizarea sistemului bancar, momentele importante sunt:

-crearea cadrului juridic pentru separarea activitatii Bancii Nationale ca banca centrala cu un inalt grad de independenta; Astfel, incepand din anul 1991, Banca Nationala a Romaniei a devenit institutia unica de emisiune monetara a statului, de stabilire a politicii monetare, de credit si valutara, de gestionare a rezervelor valutare oficiale si de supraveghere a activitatii celorlalte banci.

Infiintarea Bancii Comerciale Romane, prin Legea nr.31/16 nov.1990 privind societatile comerciale, care a preluat de la Banca Nationala conturile de disponibilitati si de credite pe termen scurt ale agentilor economici, conturile de venituri si de cheltuieli ale bugetelor locale, precum si conturile institutiilor publice;

-infiintarea Trezoreriei Statului, in anul 1992, care, prin sistemul trezoreriilor locale, a preluat atributiile executiei de casa a bugetului public de la Banca Comerciala, la care s-au adaugat noi atributii rezultate din reorganizarea finantelor publice.

Argumentele favorabile infiintarii Trezoreriei finantelor publice sunt:

-desfasurarea executiei bugetare prin mai multe banci creaza dificultati in ceea ce preveste controlul asupra operatiilor, complica fluxurile monetare si prelungeste termenele de raportare a datelor de executie, influentand negativ urmarirea executiei si a echilibrului bugetar;

-in contextul prezentat, de ample modificari si de credinta rezolvarii problemelor noi aparute, s-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de catre Ministerul Finantelor Publice a atributiilor ce-i revin in domeniul finantelor publice prin crearea unui sistem propriu pentru urmarirea executiei bugetare, cu ajutorul caruia sa coordoneze problemele politcii financiare de care raspunde;

-in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.78/1992, Ministerul Finantelor Publice a fost autorizat sa infiinteze trezorerii in cadrul organelor financiare subordonate, si anume: directii generale ale finantelor publice judetene si a Municipiului Bucuresti, administratii financiare;

-prin Legea nr.82/1991 s-a prevazut organizarea contabilitatii trezoreriei finantelor publice in cadrul Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor sale subordonate;

potrivit prevederilor din Legea bancara, trezoreriile, la nivel de judet, au conturi deschise la sucursalele judetene ale Bancii Nationale a Romaniei (conturi curente), prin care se incaseaza veniturile bugetare, se efectueaza cheltuielile dispuse de catre titularii conturilor deschise la trezorerii.

In tara noastra, incepand cu anul 1992, pe baza Hotararii Guvernului nr.78/1992, privind organizarea si functionarea Trezoreriei finantelor publice si a Legii Contabilitatii, nr.82/1991 a fost organizata executia operatiunilor privind finantele publice prin Trezoreria Statului. Aceasta a reprezentat una din coodronatele reformei sistemului financiar in Romania. Prin trezoreria propri, statul isi mobilizeaza, direct sau indirect, disponibilitatile de fonduri, asigurand, totodata, exercitarea in bune conditii a atributiilor Ministerului Finantelor Publice si ale unitatilor sale teritoriale. De asemenea, prin intermediul trezoreriei finantelor publice se asigura utilizarea eficienta a resurselor statului de catre institutiile publice, respectarea destinatiei fondurilor aprobate prin legea bugetara, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in gestionarea banilor publici.

4.3.Importanta organizarii Trezoreriei Statului

Importanta organizarii sistemului Trezoreriei finantelor publice in Romania rezulta din urmatoarele:

este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a executiei finantelor publice, protejandu-le de toate riscurile;

permite solutionarea unor importante probelem financiare, prin mijlocirea operatiilor specifice, si anume;

gestionarea creditelor externe primite de catre Guvern pentru sprijinirea programelor de reforma;

mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar si pentru serviciul datoriei publice;

finantarea obligatiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare in conturile de clearing, barter si cooperare economica, in vederea echilibrarii importurilor cu exporturile.

1. permite cunoasterea permanenta a resurselor publice si previziunea nevoilor de imprumuturi pentru finantarea deficitului bugetar.

Trezoreria publica cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limiteaza, insa, numai la executia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat separarea finantelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la banci.

De asemenea, prin Trezorerie se realizeaza si politica de plasamente financiare din disponibilitatile temporare aflate in conturile trezoreriei, asigurand astfel, pe de o parte, valorificarea disponibilitatilor temporare (surplusul de incasari fata de plati), iar pe de alta parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranzitie.

Infiintarea Trezoreriei finantelor publice in Romania a completat cadrul institutional prin care statul si-a creat posibilitatea de a-si stabili si aplica politica de venituri si cheltuieli, organizandu-si activitatea financiara atat la nivel central, cat si in teritoriu. Astfel, a devenit posibila cresterea raspunderii utilizarii banilor publici, cat si asupra asigurarii finantarii obiectivelor si actiunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibila cunoasterea si rezolvarea implicatiilor specifice gestiunii financiare publice. In plus, Trezoreria faciliteaza folosirea de catre Ministerul Finantelor Publice, cu ocazia intocmirii, aprobarii si executiei bugetului public, a instrumentelor de analiza fundamentala si de supraveghere a realizarii echilibrului financiar, monetar, valutar si a datoriei publice.

4.4Organizarea Trezoreriei Statului

Reglementarile legale pe baza carora s-a infiintat Trezoreria sunt: Legea contabilitatii nr.82/84 decembrie 1991 si Hotararea Guvernului nr.78/15 februarie 1992. Conform prevederilor acestor acte normative, Ministerul finantelor Publice a fost autorizat sa organizeze contabilitatea Trezoreriei privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat; constituirea si utilizarea veniturilor proprii ale institutiilor publice, precum si a fondurilor cu destinatie speciala; gestiunea datoriei publice, precum si alte operatii financiare efectuate in contul institutiilor publice, agentilor economici.

Ministerul Finantelor Publice reprezinta organul de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, cu personalitate juridica, care aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul finantelor publice.

Trezoreria Statului este organizata si functioneaza ca directie generala in cadrul Ministerului Finantelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale.

Trezoreria Statului este conceputa ca un sistem unitar atat la nivel central, cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public, astfel:

la nivel central: Directia Generala a Trezoreriei Statului;

la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului in cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene;

la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii in cadrul Administratiilor Financiare orasenesti; Trezorerii comunale organizate ca servicii in cadrul Administratiilor Financiare comunale.

Directia Generala a Finantelor Publice reprezinta unitatea teritoriala a Ministerului Finantelor Publice, la nivelul fiecarui judet, ce realizeaza strategia si programul Guvernului in domeniul finantelor publice si aplicarii politicii fiscale a statului. La nivelul sau, Directia judeteana a Trezoreriei Statului are urmatoarele sarcini:

realizeaza mecanismele privind administrarea finantelor publice in profil teritorial;

asigura executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetele fondurilor speciale si veniturile proprii ale institutiilor publice, precum si efectuarea de operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice.

Administratiile Financiare teritoriale desfasoara activitati operative pentru aplicarea politicii fiscale a statului la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor.

Serviciul de indrumare si verificare a activitatii trozereriilor locale

Problematici:

derularea operatiunilor prin trezorerie;

clasificatia indicatorilor privind finantele publice;

conturile de venituri ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale si veniturilor proprii ale institutiilor publice;

indrumarea metodologica a trezoreriilor teritoriale in conformitate cu legislatia in vigoare.

Serviciul de administrare si contabilitate a contului curent al trezoreriei

Probelematici:

relatii cu primariile in domeniul bugetelor locale si a executiei bugetelor de venituri si cheltuieli;

centralizarea raportarilor privind numarul de salariati si fondul de salarii la institutiile publice.

Serviciul de urmarire a activitatii de vanzare si gestiune a titlurilor de stat

Problematici:

coordonarea activitatii de vanzare si rascumparare a certificatelor de trezorerie;

informarea in mass-media a emisiunilor de certificate lansate;

asigurarea aplicarii dobanzilor acordate de catre Ministerul Finantelor Publice.

Directia municipala a Trezoreriei Statului din cadrul Administratiei Financiare municipale are urmatoarele atributii:

conduce evidenta veniturilor pe bugete componente si fonduri, precum si evidenta analitica pe platitori;

analizeaza si verifica documentele privind compensarea intre unele impozite si taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si inregistreaza operatiunile respective in evidenta sintetica si analitica;

conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale precum si a veniturilor proprii ale institutiilor publice;

conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe ministere si institutii publice subordonate;

asigura pastrarea si utilizarea a certificatelor de trezorerie, cu ajutorul evidentei specifice a docuemntelor cu regim special;

conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vandute populatiei, a celor rascumparare pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire;

asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturilor proprii ale institutiilor publice si a fondurilor cu destinatie speciala, prin inregistrarea in conturile sintetice si analitice;

efectueaza operatiunile de incasari si plati in numerar;

asigura preluarea dosarelor juridice in vederea deschiderii conturilor de incasari si plati ale agentilor economici.

In structura organizatorica a Directiei municipale a Trezoreriai Statului sunt cuprinse urmatoarele servicii:

Serviciul de incasare si evidenta a veniturilor;

Serviciul de verificare si decontare a cheltuielilor institutiilor publice;

Serviciul de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie;

Serviciul de administrare si contabilitate a contului curent al trezoreriei;

Serviciul de caserie tezaur;

Serviciul de administrare a conturilor persoane fizice si juridice (agenti economici, medici de familie, etc.)

La nivelul oraselor, respetiv comunelor, Serviciile de trezorerie, din cadrul Administratiilor Financiare orasenesti si comunale, asigura:

incasarea si evidenta veniturilor bugetare si a veniturilor proprii ale institutiilor publice;

verificarea si decontarea cheltuielilor institutiilor publice;

vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie;

administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei;

administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice (agenti economici, medici de familie etc.)

administrarea operatiunilor de incasari si plati prin casieriile proprii.

CAPITOLUL V

OPERATII ECONOMICE

Reflectarea in contabilitate a operatiilor economico-financiare

1) Ỉn data de 01.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A vinde conform facturii fiscale nr.3412 ( ANEXA 1) si monetarului nr.1 ( ANEXA 2 ) marfuri reprezentate de 10 tone de beton la pretul de 53000 lei, T.V.A. 19% catre S.C Minerva S.A . Se primeste contravaloarea facturii in casierie conform dispozitiei de incasare nr.153 ( ANEXA 3 ).

- vanzare marfuri

63 070

707 53 000

4427 10 070

- incasare factura

2) Ỉn data de 02.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a ridicat de la BT conform extrasului de cont ( ANEXA 4 ) si CEC-ului ( ANEXA5 ) suma de 500 lei pe care o depune in casierie conform dispozitiei de incasare nr.154 (ANEXA6).

- ridicare numerar banca

- depunere numerar casierie

3) Ỉn data de 02.03. 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a cumparat marfuri reprezentate de 1000 bucati caramida rosie in valoare totala de 4700 lei , T.V.A 19% de la S.C PRODEXIM S.R.L conform facturii fiscale nr.3413 ( ANEXA 7 ) . Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5323 ( ANEXA 8 ) si dispozitiei de plata nr.784 ( ANEXA 9 )

- cumparare marfuri

% = 401 5 593

371 4 700

442.6 893

- plata furnizor

401 = 5311 5 593

4) Ỉn data de 03.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A face plata unor cheltuieli de protocol direct din casieria unitatii in suma de 1100 lei , operatiune inregistrata conform dispozitiei de plata nr. 785 ( ANEXA 10 )

- plata cheltuieli protocol

% = 5311 1 309

623 1 100

4426 209

5) Ỉn data de 04. 03 . 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a cumparat conform facturii fiscale nr. 3414 ( ANEXA 11 ) materii prime reprezentand 100 de saci de ciment alb de la S.C COMEXIM S.R.L in valoare totala de 5 000 lei T.V.A 19% .Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5324 ( ANEXA 12 ) si dispozitiei de plata nr.786 ( ANEXA 13 )

- cumparare materii prime

% = 401 5 950

301 5 000

4426 950

- plata furnizorului

401 = 5311 5 950

6) Ỉn data de 05.06.2007 S.C. ACI CLUJ S.A acorda un avans de trezorerie unui salariat in suma de 500 de lei conform ordinului de deplasare numarul 12 ( ANEXA 14 ) , din care se achita urmatoarele:

- materiale consumabile in suma de 100 lei , T.V.A 19 %

- cheltuieli cu cazarea 150 lei , T.V.A 19 %

- bilete CFR 71,4 lei , T.V.A inclus.

Diurna acordata salariatului este in suma de 100 lei . La intoarcere din delegatie angajatul justifica cheltuielile efectuate conform decontului de cheltuieli nr. 1 ( ANEXA 15 ) si restituie casieriei avansul neutilizat conform chitanta nr.820 ( ANEXA 16 )

- acordare avans trezorerie

542 = 5311 500

- achitare materiale consumabile

% = 542 119

302 100

4426 19

- achitare cazare

% = 542 178,5

625 150

4426 28,5

- achitare bilete CFR

% = 542 71,4

625 60

4426 11,4

- achitare diurna

625 = 542 100

- restituire avans

5311 = 542 31,1

7) Ỉn data de 06. 03 . 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a cumparat conform facturii fiscale nr. 3415 ( ANEXA 17 ) timbre postale de la Filatelia Cluj in valoare de 300 lei , T.V.A 19 % . Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5325 ( ANEXA 18 ) si dispozitiei de plata nr.787 ( ANEXA 19 ). Dintre acestea se utilizeaza timbre pentru corespondenta in suma de 200 lei conform Notei de contabilitate nr.1 si Bonului de consum nr. 17 ( ANEXA 20 )

- cumparare timbre postale

% = 401 357

5321 300

4426 57

- plata furnizorului

401 = 5311 357

- utilizare timbre

626 = 5321 200

8) Ỉn data de 07. 03 . 2007 S.C. ACI CLUJ S.A a inregistrat conform avizului de insotire al marfurilor nr. 2413 ( ANEXA 21 ) consumul de curent electric catre S.C ELECTRICA TRANSILVANIA NORD S.A in suma de 3100 lei , T.V.A 19% .Ulterior se primeste factura fiscala nr. 3416 (ANEXA 22 ) pentru curentul electric consumat la aceeasi valoare. Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5325 (ANEXA 23) si dispozitiei de plata nr.788 ( ANEXA 24 ).

- inregistrare aviz Electrica

% = 408 3 689

605 3 100

4428 589

- sosire factura

408 = 401 3 689

4426 = 4428 589

- plata furnizor

401 = 5311 3 689

9) Ỉn data de 08.03.2001 S.C ACI CLUJ S.A a incasat in casierie un avans in vederea livrarii de produse finite reprezentate de placi azbociment catre S.C. OCTAVIA S.A in suma de 14 000 lei conform dispozitiei de incasare nr. 155 ( ANEXA 25 ) . Ulterior se livreaza produsele finite catre aceeasi societate la suma de 20 000 lei , TVA 19 % conform facturii fiscale nr. 417 ( ANEXA 26 ) . Se face decontare cu clientul conform dispozitiei de incasare nr. 156 ( ANEXA 27 )

- incasare avans

5311 = 419 14 000

- vanzare produse finite

4111 = % 23 800

701 20 000

4427 3 800

- decontare avans

% = 4111 23 800

419 14 000

5311 9 800

10 ) Ỉn data de 09.03.2007 S.C ACI CLUJ S.A achizitioneaza un atuoturism opel conform facturii fiscale nr.418 ( ANEXA 28 ) si Fisei mijlocului fix nr. 1 ( ANEXA 29 ) de la S.C TRANS S.A la o valoare de intrare de 5000 lei , T.V.A 19% . Sa se calculeze si sa se inregistreze in Nota de contabilitate nr. 2 amortizarea pentru prima luna stiind ca durata normala de functionare este de 5 ani . Plata se efectueaza in aceeasi zi din casierie conform chitantei nr.5326 ( ANEXA 30 ) si dispozitiei de plata nr.789 ( ANEXA 31 )

- cumparare autoturism

% = 404 5 950

2133 5 000

4426 950

- inregistrare amortizare lunara

Aa = Vi / DNU = 5 000 / 5 ani = 1 000 lei

Al = Aa / 12 luni = 1 000 / 12 luni = 83 , 33 lei

6811 = 2813 83,33

- plata furnizor

404 = 5311 5 959

11) Ỉn data de 10.03. 2007 casierul de la S.C ACI CLUJ S.A incaseaza o imputatie pentru un minus in gestiune de la un salariat al firmei in suma de 13 000 lei conform chitantei nr. 5327 ( ANEXA 32 )

- incasare imputatie

5311 = 4282 13 000

12) Ỉn data de 11.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a platit din casierie un avans furnizorului S.C ROMINA S.A de 10 000 lei conform dispozitiei de plata nr. 790 (ANEXA 33) in vederea cumpararii a 10 ferestre termopan cu rama de lemn livrate la o valoare totala de 15000 lei , T.V.A 19 % conform facturii fiscale nr. 419 ( ANEXA 34 ). Ulterior se achita furnizorul conform chitantei nr. 5328 (ANEXA 35) si dispozitiei de plata nr. 791 (ANEXA 36).

- acordare avans furnizor

409 = 5311 10 000

- cumparare marfuri

% = 401 17 850

371 15 000

4426 2 850

- achitare furnizor

401 = % 17 850

409 10 000

5311 7 850

13) Ỉn data de 12.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a ridicat de la BT conform extrasului de cont ( ANEXA 37 ) si CEC-ului ( ANEXA 38 ) suma de 15000 lei pe care o depune in casierie conform dispozitiei de incasare nr.157 ( ANEXA 39 ).

- ridicare numerar banca

- depunere numerar casierie

14) Ỉn data de 13.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A achita in numerar conform listei de avans chenzinal nr 3 ( ANEXA 40 ) avansurile salariale in suma de 8000 lei.

- achitare avans chenzinal

425 = 5311 8 000

15) Ỉn data de 14.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A achita direct din casierie contravaloarea a 10 bilete de calatorie achizitionate de la Agentia CFR Cluj in valoare totala de 500 lei conform facturii fiscale numarul 420 (ANEXA 41), chitantei nr. 5328 ( ANEXA 42 ) si dispozitiei de plata nr.792 ( ANEXA 43 )

- achitare contravaloare bilete de calatorie

% = 5311 595

5323 500

4426 95

16) Ỉn data de 15.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A inregistreaza clientului S.C SERCONF SA factura nr. 421 ( ANEXA 44 ) reprezentand lucrari de reparatii in valoare de 1000 lei , TVA 19 % si factura nr.422 ( ANEXA 45 ) reprezentand inregistrarea unui proiect de cercetare in suma de 600 lei , TVA 19 %.

- facturare lucrarii de reparatii

4111 = % 1 190

704 1 000

4427 190

- facturare proiect cercetare

4111 = % 714

705 600

4427 14

17) Ỉn data de 16.03.2007 se incaseaza in casierie contravaloarea facturilor catre S.C SERCONF SA conform dispozitiei de incasare nr. 158 ( ANEXA 46 ) si monetarului nr. 45 ( ANEXA 47 )

- incasare facturi client

5311 = 4111 1 904

18 ) Ỉn data de 17.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A inregistreaza cheltuieli cu transportul intern efectuat de catre S.C VAMA S.A in factura fiscala numarul 423 ( ANEXA 48 ) si plata acesteia din casierie conform chitantei nr. 5329 (ANEXA 49) si dispozitiei de plata nr.793 ( ANEXA 50 )

- inregistrare transport intern

% = 401 1 190

624 1 000

4426 190

- plata furnizor

401 = 5311 1 190

19) Ỉn data de 18.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A acorda unui salariat un avans spre decontare conform ordinului de deplasare nr.57 ( ANEXA 51 ) in suma de 1000 lei. Avansul este justificat in decontul de cheltuieli numarul 2 ( ANEXA 52 ) astfel : 800 lei reprezinta cheltuieli de transport , 100 rechizite de birou , iar restul se depune in casierie conform chitantei nr 4398 ( ANEXA 53 )

- acordare avans trezorerie

542 = 5311 1 000

- justificare avans

624 800

604 100

- restituire avans

5311 = 542 100

20) Ỉn data de 19.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A achizitioneaza de la SC PLINUL SA cu plata in numerar bonuri de combustibil in valoare de 450 lei TVA 19 % conform chitantei nr. 5330 ( ANEXA 54 ), dispozitiei de plata nr.794 ( ANEXA 55 ) si facturii fiscale nr 425 ( ANEXA 56 ) Din acestea se cumpara combustibil reprezentat de 20 litri de motorina de la SC PETROM SA conform facturii fiscale numarul 424 ( ANEXA 57 ) in suma de 450 lei , TVA 19 % care ulterior se consuma conform Notei de contabilitate nr.3 si Bonului de consum nr 174 ( ANEXA 58 )

- plata bonuri combustibil

% = 5311 535,5

5328 450

4426 85,5

- cumparare combustibil

% = 5328 535,5

3022 450

4426 85,5

- consum combustibil

6022 = 3022 450

21) Ỉn data de 20.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A doneaza Scolii nr 6 din Cluj Napoca numerar in suma de 500 lei conform dispozitiei de plata numarul 795 ( ANEXA 59 )

- inregistrare donatie bani

6582 = 5311 500

22) Ỉn data de 21.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A a ridicat de la BT conform extrasului de cont ( ANEXA 60 ) si CEC-ului ( ANEXA 61 ) suma de 5000 lei pe care o depune in casierie conform dispozitiei de incasare nr.157 ( ANEXA 62 ) reprezentand salariile cuvenite personalului.

- ridicare numerar banca

- depunere numerar casierie

23) Ỉn data de 22.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A plateste salariile conform dispozitiei de plata numarul 796 ( ANEXA 64 )

- plata salarii

421 = 5311 5 000

24 ) Ỉn data de 23.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A vinde conform Avizului de insotire al marfurilor nr. 453 ( ANEXA 65 ) camanida rosie catre SC DELTA SRL in suma de 9000 lei , TVA 19 %. Ulterior se intocmeste factura nr. 427 ( ANEXA 66 ) la aceeasi valoare.

- vanzare marfuri

707 9 000

4428 1 710

- intocmire factura

10 710

1 710

25 ) Ỉn data de 24.03.2007 S.C. ACI CLUJ S.A incaseaza contravaloarea facturii catre SC DELTA SRLin casierie conform dispozitiei de incasare nr. 158 ( ANEXA 67 )

- incasare factura

10 710

BIBLIOGRAFIE

Baciu A , Matis D , Bazele contabilitatii , Editura Risoprint , Cluj Napoca, 2001.

Bojian O ,Contabilitate generala , Editura Eficient , Bucuresti , 1995.

Boulescu M , Registre si formulare privind activitatea financiara si contabila , Editura Fundatiei Romania de maine , Bucuresi , 1998 .

Calin O , Ristea M , Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 2004.

Feleaga N. Contabilitate financiara , vol 1 , Editura Economica , Bucuresti , 2002.

Hurducas L , Contabilitate financiara , Editura Risoprint , Cluj Napoca , 1997 .

Matis D, Tiron Tudor A, Elemente de contabilitat ,Editura Accent, Cluj Napoca 2004 .