CONTABILITATEA CREANTELOR SI DATORIILOR PRIVIND PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

LUCRARE DE DIPLOMA

CONTABILITATEA CREANTELOR SI DATORIILOR PRIVIND

PERSONALUL, ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

INTRODUCERE

In domeniul fiscal sunt vehiculate mai multe notiuni care se refera la unul si acelasi obiect, si anume asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, a taxelor a contributiilor privind asigurarile sociale de stat, sanatate si somaj si a altor venituri in favoarea statului care sunt cuprinse in marea lor majoritate in bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, sanatate si somaj.

Potrivit Constitutiei Romaniei "taxele, impozitele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege" si "impozitele si taxele locale se stabilesc de Consiliile Locale sau Judetene, in limitele si in conditiile legii".

Drept urmare, ''Parlamentul, ca organ de decizie in domeniul finantelor publice, stabileste si aproba prin lege, impozitele, taxele si alte venituri ale statului", iar conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice, este executata de catre Guvern. Statul isi indeplineste sarcinile sale fiscale prin doua dintre institutiile autoritatilor publice: Parlament si Guvern.

Termenul de fiscalitate este definit de dictionarul "Larousse" astfel: "sistem de percepere a impozitelor. Este un ansamblu de legi care se refera la acesta, mijloace care conduc la el", iar Dictionarul Explicativ al Limbii Romane explica intelesul notiunii de fiscalitate prin: "sistem de percepere a impozitelor si taxelor prin fisc. Totalitatea obligatiilor fiscale ale cuiva".

O alta notiune des intalnita in literatura de specialitate este aceea de fisc definit ca "administratie insarcinata cu calculul si perceperea impozitelor", "institutie de stat care stabileste si incaseaza contributiile catre stat ale unei persoane, urmareste pe cei care nu si-au platit in termen aceste contributii" (Dictionarul Explicativ al Limbii Romane) sau "institutie a statului investita cu dreptul de a aseza, incasa si urmari plata impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabili" (Lexiconul de finante, credit, contabilitate si informatica financiar - contabila, Vol. I, 1981). Termenul de fiscal "care priveste fiscul" (Petit Larousse illustre) ori "care apartine fiscului, privitor la fisc" .

Deci, majoritatea acestor notiuni fac referiri la impozite si taxe,contributii CAS, CASS somaj care reprezinta, de fapt, fundamentul pe care este cladit intregul esafodaj fiscal.

Cum impozitele si taxele sunt "proiectate" intotdeauna prin legi, acestea nu lipsesc si nu pot lipsi ca elemente de baza in definirea notiunilor care se refera la domeniul fiscal.

Aplicarea reglementarilor cu caracter fiscal, asezarea si perceperea in ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot infaptui fara existenta unui mecanism adecvat bazat pe tehnici, metode si instrumente specifice desfasurarii activitatii de urmarire si control in domeniul respectiv, prin institutia administratiei de stat "care stabileste si incaseaza contributiile catre stat".

Sistemul fiscal reprezinta un ansamblu de cerinte, principii referitoare la dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, precum si la obiectivele social - economice urmarite de politica fiscala.

Sistemul fiscal este notiunea cea mai cuprinzatoare care defineste cel mai bine aria de cuprindere a domeniului fiscal si care include si subintelege continutul celorlalte notiuni utilizate in domeniul fiscal.

Dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor se pot realiza numai prin utilizarea si punerea in functiune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici si instrumente fiscale, prin aplicarea carora sa fie satisfacute si anumite cerinte sau principii pe care sa le indeplineasca sistemul fiscal pentru a putea fi considerat rational.

Aplicarea legilor fiscale, asigurarea bunei functionalitati a mecanismului fiscal si realizarea in ultima instanta a creantelor fiscale impun existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale statului, a unui aparat fiscal fara de care toate celelalte componente ale sistemului fiscal ar ramane inerte.

Aparatul fiscal cuprinde ansamblul organelor financiare si de control ale statului care sunt insarcinate prin lege sa asigure realizarea impunerii, urmaririi si perceperii impozitelor si taxelor si a controlului respectarii legalitatii in acest domeniu de activitate. Este organizat in cadrul unor institutii ale administratiei publice si este necesar pentru ducerea la indeplinire a sarcinilor care decurg din activitatea fiscala a statului, legata de asezarea, urmarirea si perceperea impozitelor, atat in plan central cat si local, in baza unor reglementari legislative si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legale in materie fiscala.

Lucrarea de licenta isi propune evidentierea aspectelor teoretico-metodologice dar si aplicativ-practice privind evidenta, calculul, contabilitatea si rolul operatiunilor legate de principalele impozite si taxe, la nivelul societatilor comerciale .

CAPITOLUL I

CONTABILITATEA PRIMARA A SALARIILOR SI A CONTRIBUTIILOR SOCIALE

Reconstruirea structurilor economice in cadrul procesului de tranzitie la economia de piata presupune printre altele si o reforma contabila.

Aceasta reforma contabila initiata in tara noastra se desfasoara in Baza Legii Contabilitatii nr. 82/1991 R si are ca sursa de inspiratie atat Planul Contabilitatii Economice Europene racordandu-se totodata la Standardele Internationale si implicit la 'Sistemul Contabil al Intreprinderii' propus pentru tarile Europei de Est.

Noul sistem de contabilitate a fost conceput astfel incat organizarea de ansamblu a contabilitatii sa se organizeze pe doua niveluri sau trepte, sectiuni importante si interconectate si anume:

contabilitatea financiara sau generala;

- contabilitatea de gestiune sau manageriala, sectiuni care sunt concepute pe baza unor principii, metode si tehnici adecvate economiei de piata.

In prezent, contabilitatea se prezinta studiului sub 3 aspecte esentiale:

- ca instrument de descriere, de modelare a agentului economic;

- ca sistem de prelucrare a informatiilor necesare acestei modelari;

- ca practica sau joc social inscrise intr-o retea de reglementari mai mult sau mai putin stricte.

In calitate de sistem de modelare, contabilitatea este supusa perfectionarilor sub impulsul evolutiei intreprinderii si a mediului sau ambiant, economic si social, restructurarii cererii de informatii, a necesitatii actualizarii pricipiilor conceptelor sale.

In calitate de sistem informational contabilitatea este dependenta de noile achizitii fizice si logice ale sistemelor informatice, de performantele modelelor de organizare si prelucrare a datelor.

In calitate de practica sociala, contabilitatea este determinata de natura si intensitatea consensului care trebuie sa existe intre intreprindere, contabili- utilizatori, consens generat mai mult sau mai putin de catre organismele de normalizare.

Astfel, in dezvoltarea contabilitatii se procedeaza la un triplu proces de invocare :

1. Teoretica - care tinde spre adoptarea formei superioare de cunoastere prin modelare

2. Tehnica - care este rodul contributiei aduse de tehnicile contemporane de organizare, prelucrare, prezentare si difuzare a infomatiei;

3. Sociala - care permite organizarea pe plan national si international a consensului intre diferiti actori participanti la " jocul contabil ".

Se impune a fi punctate si directiile de actiune pentru realizarea unei imagini noi a contabilitatii romanesti, a reformei contabile pentru crearea unui sistem de contabilitate adaptat conditiilor economiei de piata.

Definirea obiectivelor contabilitatii si a conventiilor contabile care sa corespunda mai bine noilor relatii economice si anume:

un nou cadru de normalizare si reglementare in contabilitate ;

noua structura patrimoniala in acord cu noul sistem de finantare, credite si decontare, generate de diversitatea formelor de proprietate si de mecanismele economiei de piata ;

un plan de conturi nou ca expresie a individualizarii celor doua laturi a contabilitatii ( financiara si de gestiune ), a necesitatii intocmirii cu usurinta a documentelor de sinteza, a reflectarii noii structuri a cheltuielilor si veniturilor ;

un nou sistem de evaluare a structurilor de activ si pasiv, de cheltuieli si venituri care sa corespunda celor 3 cerinte financiare: corectarea periodica a valorilor in vederea determinarii marimii reale a elementelor contabilizate, gasirea solutiilor adecvate de evaluare in perioadele de hiperinflatie ;

un sistem de amortizare a unor categorii de active imobilizate ale intreprinderii si imperativele fiscale ale statului ;

utilizarea unor forme de decontare cu furnizorii si clientii care sa asigure o parcurgere mai rapida a ciclurilor aprovizionare- productie- desfacere sau aprovizionare- vanzare si deci recuperarea mai rapida a fondurilor investite ;

diversificarea instrumentelor de lucru ale aritmeticii financiare, corespunzatoare practicii generate de economia de piata;

punerea pe noi baze a analizei economico - financiare prin marirea gradului de functionalitate a documentelor contabile de sinteza, precum si prin dezvoltarea prerogativelor contabilitatii de gestiune ;

reconsiderarea profesiei de contabil in tara noastra, inclusiv prin perfectionarea invatamantului superior financiar contabil.

Coordonatele noului sistem contabil care se creeaza in tara noastra pot fi sistematizate astfel:

sistemele contabile sunt puternic conceptualizate pe baza actiunii unor principii noi precum: prudenta, independenta exercitiilor, continuitatea activitatii, imaginea fidela, denumite principii contabile general admise, agreate de toate tarile Europei ;

in conditiile economiei de piata o parte din informatiile contabile devin transparente, mai ales informatiile care se refera la situatia patrimoniala, rezultate si situatia financiara.

Cealalta parte a informatiei contabile tin de gestiunea interna, de criteriile dupa care acestia isi calculeaza costurile, de structura bugetara si rezultatele executiei bugetelor de bazele informationale ale costurilor previzionale, de masurarea informatiilor interne la nivel de sector de activitate functie sau produse.

Schimbarea sistemului contabil sub influenta mai multor factori printre care: organizarea intreprinderilor pe baze comerciale, privatizarea unor intreprinderi, construirea burselor de valori, deci a pietei financiare ;

In noul sistem de contabilitate, in centrul atentiei vor sta documentele de sinteza in calitatea lor de instrumente de informare a tertilor si de dezvoltare a analizelor financiare.

Astfel, din punct de vedere al contabilitatii financiare, doua functii noi de comunicare financiara externa si de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice precum si functia traditionala de instrument de gestiune interna a intreprinderii vor castiga teren.

Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune tendinta va fi legata de functia previzionala respectiv producerea de informatii destinate elaborarii bugetelor si conturilor previzionale.

Evaluarea patrimoniala si gestionara sufera de asemenea de schimbari radicale de ordin calitativ si cantitativ ;

Determinarea rezultatului intreprinderii va fi influentat puternic de evaluarea gestionara si patrimoniala precum si de aplicarea principiilor prudentei in urma inventarului de la sfarsit de an ;

Interventia fiscalitatii in viata intreprinderii se va amplifica ;

Normalizarea contabilizarii trece de la birocratism si impunere de sus la flexibilitate si deschidere catre realizarea altor tari sau organisme internationale.

I. 1. Sistemul social si fiscal din Romania

Sursele fiscale si importanta lor

Reglementarile de natura fiscala vin sa influenteze direct sau indirect activitatea unei unitati economice, care are calitatea de contribuabil.

Specialistii definesc fiscul ca fiind administratorul ce are in atributiile sale calculul, perceperea , urmarirea platii impozitelor, taxelor si contributiilor datorate de contribuabil, statului.

Fiscal este termenul ce priveste fiscul si competentele ce-i revin. Obiectivele fiscalitatii constau in calculul, perceperea, asezarea, urmarirea platii impozitelor, taxelor si contributiilor datorate de unitatile economice, statului. Acestea sunt indeplinite de componenta aparatului fiscal. Astfel, unitatile economice trebuie sa optimizeze in plan financiar si economic raporturile sale cu fiscalitatea.

In cadrul sistemelor moderne, bazate, in principal, pe autoimpunere, componenta de baza o constituie intocmirea si depunerea declaratiilor de impozite si taxe, care reprezinta una din obligatiile principale ce revin platitorilor in procesul aplicarii si administrarii legilor fiscale.

De aceea, imbunatatirea procedurii de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe reprezinta o preocupare constanta a Ministerului Finantelor.Acesta urmareste asigurarea informatiilor necesare administratiei fiscale pentru realizarea evidentei pe platitori si reducerea poverii declarative a contribuabililor, prin simplificarea formularului de declaratie. Platitorii de impozit pe venit vireaza sumele datorate aferente fiecarei categorii de venit in parte, in conturile bugetului de stat deschise cu aceasta destinatie la unitatile trezoreriei statului in raza carora acestia isi au domiciliul sau sediul fiscal, dupa caz..

Sistemul fiscal din Romania este un sistem declarativ. Metoda declarativa asociaza contribuabilul si administratia fiscala la determinarea bazei de impozitare si are ca baza de pornire prezumtia de exactitate a declaratiilor depuse de catre contribuabili. Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste obligatii declarative atat pentru contribuabilii persoane fizice cat si pentru platitorii de venit.

Contribuabilii au obligatia sa depuna anual pana la data de 31 martie anul urmator, o declaratie anuala de venit global.

Documentele fiscale privind impozitul pe venitul din salarii sunt formate din fisele fiscale FF1, pentru salariatii cu baza fixa si FF2 pentru salariatii colaboratori. Fisele fiscale, in trei exemplare (pentru angajator, angajat si unitatea fiscala) cuprind informatii ce stau la baza calculului impozitului pe veniturile din salarii, constituind principala sursa informativa pentru impozitarea si regularizarea globala anuala a veniturilor. Lunar, impozitul pe veniturile din salarii se transmite la organul fiscal, pe raza teritoriala unde platitorul, isi are sediul sau domiciliul, prin declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat, care se depune pana la data de 25 ale lunii urmatoare pentru care s-au lichidat drepturile banesti din luna precedenta.

Angajatorii cu sediul sau domiciliul in Romania au obligatia:

solicitarii fiselor fiscale FF1 si FF2 pe baza de cerere depusa la organul fiscal in raza caruia isi afla sediul desfasurarii activitatii;

completarii fisei FF1 pentru angajatii care obtin venituri din salarii in functia de baza si fisei FF2 pentru angajatii care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor, altele decat de la functia de baza, pe intreaga durata a platii salariilor;

depunerii fiselor fiscale la organul fiscal la care isi au sediul/domiciliul sau sunt luati in evidenta fiscala, pana la 28 februarie a anului urmator, pentru angajatii pentru care au obligatia sa calculeze impozitul anual si sa efectueze regularizarea acestuia.

Proveniente din salarii

Salariul este forma de venit cea mai des intalnita, intrucat ii revine de departe, cea mai mare pondere in totalul veniturilor primare si constituie venitul exclusiv sau cea mai mare parte a veniturilor pentru mai mult de 80% din populatia activa a tarilor dezvoltate; ponderea populatiei salariate este foarte ridicata si in celelalte tari. De aceea marimea, dinamica si schimbarile care ar putea interveni cu privire la salariu genereaza probleme sociale de amploare si dobandeste foarte repede sau chiar de la inceput semnificatii politice.

Salariul reprezinta venitul fundamental prin care se remunereaza munca in intreprinderi si administratii, nu este o remuneratie oarecare a muncii, ci un mod special de recompensare, anume pretul unei munci inchiriate si intrebuintate de un intreprinzator, respectiv de un agent economic utilizator pe baza de contract.

Daca avem in vedere originea acestui venit distingem:

salariul direct sau de randament, ce reprezinta venitul primar provenit din participarea celui ce-l primeste la activitatea economica, acesta releva contributia productiva a salariatului, de cele mai multe ori este individual, dar poate fi si colectiv, adica platit unui grup de lucratori dintr-o unitate; salariul direct poate fi:

- salariul pe unitatea de timp, salariul in acord sau cu bucata care masoara remuneratia pornind de la productivitatea muncii salariatului exprimata in unitati fizice, salariul mixt sau cu prime progresive prin care incearca sa se concilieze ;

- salariul indirect sau salariul social, independent de activitatea lucratorului, dar care exprima consideratia care i se acorda ca om, pentru situatia familiala;

- salariu-credit pentru cine plateste, ce reprezinta componentele costului muncii, cheltuielile cu pregatirea personalului, gratuitati si preturi reduse acordate de catre firma pentru salariatii sai;

- salariu-venit pentru cine primeste - salariul direct si social, ceea ce se retine pentru fondul de pensii si ajutorul de somaj, impozitele directe pe venit platite de salariati.

salariul nominal reprezinta sumele de bani incasate de salariat pentru munca prestata, exprimate in preturile curente de piata, in termeni inflationisti;

salariul real este reprezentat de cantitatea de bunuri materiale si servicii pe care o poate cumpara un salariat cu salariul nominal net incasat.

Structural, salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca, sporurile pentru orele prestate pe timpul noptii, sporurile pentru orele suplimentare de munca, sporurile pentru vechime neintrerupta in munca, indemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi, indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna.

Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de: ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca, cele pentru ingrijirea copilului, ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de firma , care se suporta din contributia pentru asigurari sociale, precum si sumele achitate, potrivit legii, pentru somaj tehnic.

De asemenea sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul, premiile acordate din beneficii si participarile la profit.

I. 2 Principalele contributii salariale folosite pentru utilizarea fortei de munca

Prezentarea factorului munca in documentele contabile trebuie sa reflecte rolul personalului in intreprindere, insa integrarea fiintei umane in universul valorilor economice si reflectarea acesteia in contabilitate ridica numeroase probleme conceptuale si metodologice, dar in aceeasi masura, filosofice si morale.

Cresterea preocuparilor teoretice si metodologice, legate de reflectarea in contabilitate a capitalului uman si a modului cum acesta participa la crearea bogatiei, a facut posibila conturarea unui nou domeniu, contabilitatea resurselor umane, care isi asuma trei functii majore:

sa furnizeze o informatie critica privind costul si valoarea indivizilor ca resurse ale unei organizatii;

sa serveasca la luarea unor decizii, in special cele privind recrutarea, selectia si formarea personalului;

sa motiveze decidentii in ce maniera sa adopte o perspectiva a resurselor umane.

Pentru a putea fi contabilizat, capitalul uman trebuie comensurat valoric. Notiunea de valoare a capitalului uman nu este aceeasi pentru diferitii parteneri ai intreprinderii. Astfel administratorii firmei sunt interesati de costul resurselor umane, pe cand investitorii prefera cunoasterea valorii resurselor umane ca o componenta a valorii globale a elementelor necorporale ale firmei.

Politica de remunerare a factorului munca constituie un element in motivarea si integrarea personalului in intreprindere si se afla in legatura directa cu costul factorului munca suportat de intreprindere.

Costul factorului de munca nu se refera numai la cheltuielile de personal angajate de intreprindere. Gestiunea personalului angajeaza si diverse alte cheltuieli cum sunt cheltuielile cu transportul personalului suportat de intreprindere, cheltuieli cu formarea personalului etc. contabilizate drept cheltuieli dupa natura lor si care nu se regasesc in cheltuielile de personal.

Gestiunea factorului munca nu se refera numai la costul resurselor umane, ci si la stabilirea unui parteneriat intre intreprindere si salariati in procesul de creare a bogatiei si expansiunea economica a firmei, iar in acest scop, intreprinderea poate oferi un sistem de actionariat al salariatilor, ca o formula de implicare a personalului in gestiunea intreprinderii si de favorizare a dialogului social.

Aceasta formula, ca si asigurarea participarii salariatilor la profit si alte masuri de stimulare a personalului au drept scop crearea unei comunitati de interese in interiorul intreprinderii si asocierea motivata a personalului in actiunea de expansiune economica a firmei.

I. 3. Calculul, contabilitatea si decontarea salariilor si contributiilor sociale

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite salariatilor pentru munca prestata sau acordata ca urmare a calitatii de salariat.

Marimea drepturilor de personal aferente muncii prestate (salariile) se stabileste prin negocieri colective sau, dupa caz, individuale intre persoanele juridice sau fizice care angajeaza (patronat) si salariati sau reprezentanti ai acestora (sindicatele). Incepand cu data de 01 ianuarie 2007, salariul de baza mimim brut pe tara este de 440 lei, in conformitate cu prevederile Contractului colectiv pe tara unic la nivel national.

Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute, indemnizatiile de conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi, indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna.

Salariile acordate personalului constituie pentru unitate o cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brute).

Salariul brut impozabil reprezinta salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a preturilor si tarifelor, avantajelor in natura (salariul in natura).

Salariul brut impozabil diminuat cu retinerile din salariu reprezinta salariul net de plata (rest de plata).

Principalele retineri din salariu sunt (conform noului Cod Fiscal):

- impozitul pe salarii 16% ;

- contributia salariatiilor CAS 9,5% ;

- contributia salariatiilor la constituirea ajutorului de somaj 1 % ;

- avansurile banesti si avantajele in natura ;

- retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii, cumpararii cu plata in rate, opriri sau retineri ;

- contributia personalului pentru fondul de sanatate 6,5%.

Decontarea salariilor sau a altor elemente legate de salarii cu personalul se face prin numerar sau prin banca efectuate o data sau de doua ori pe luna. Drepturile banesti cuvenite salariatiilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale intreprinderii. Drepturile de personal neridicate in termen de 3 zile se inregistreaza distinct de contabilitate pe persoane.

Plata salariilor se face periodic, la datele stabilite prin contractul de munca incheiat la nivel de unitate.

Reflectarea in contabilitate a decontarii drepturilor de personal pentru salarii cuvenite acestora se realizeaza prin intermediul contului 421 "Personal salarii datorate". Tot in cadrul decontarilor cu personalul se includ drepturile banesti cuvenite salariatilor altele decat cele pentru munca efectiv prestata.

Contabilizarea acestor drepturi de personal se face dupa cum acestea sunt suportate de intreprinderi din fondul de salarii sau din fondul de participare la profit sau din asigurarile sociale de stat.

Conform legislatiei in vigoare, indemnizatiile de boala pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii si cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale se suporta din fondul de salarii al persoanei fizice sau juridice care foloseste persoana salariat, pentru primele 12 zile lucratoare, iar incepand cu a 13-a zi lucratoare se suporta din asigurarile sociale.

Acelasi regim il au si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca provocata de un accident survenit in timpul deplasarii de la locul de munca, in perioada si pe traseul normal al deplasarii.

Indemnizatiile pentru boli profesionale si accidente de munca cu exceptia accidentelor survenite in timpul deplasarii la si de la locul de munca se suporta integral din fondurile unitatii care foloseste personal salariat.

Alte drepturi de personal ca indemnizatiile pentru sarcina si lehuzie pentru ingrijirea copilului, ajutoare de deces etc. se suporta integral de la bugetul asigurarilor sociale.

Contabilizarea decontarii sumelor reprezentand indemnizatiile pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel platite din fondul de salarii indemnizatiile de asigurare sociala suportate de intreprindere se fac prin intermediul contului 421 "Personal salarii datorate"

Drepturile de personal suportate de la bugetul asigurarilor sociale sunt reflectate prin contului 423 "Personal - Ajutoare materiale datorate"

Sumele datorate si neachitate personalului, respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs dar calculate si decontate in exercitiul urmator se inregistreaza in contabilitate la finele exercitiului cu ajutorul contului 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" si 438 "Alte datorii si creante sociale"

Decontarea drepturilor de participare a salariatiilor la profit si altor stimulente din profit se face cu ajutorul contului 424 'Participarea personalului la profit'.

Unitatile patrimoniale ce folosesc personal salariat au obligatia de a contribui la formarea fondurilor legale de asigurari sociale si de sanatate, contributia determinandu-se prin aplicarea unei cote diferentiate in functie de grupa de munca a salariatilor, asupra castigului brut realizat lunar de salariatii incadrati cu contracte de munca pe durata determinata sau nedeterminata, indiferent de forma de proprietate.

Conform legislatiei in vigoare, cotele procentuale folosite pentru calculul contributiei unitatii la asigurarile sociale sunt urmatoarele:

39 % la fondul de salarii reprezinta contributia de asigurari sociale pentru conditii speciale de munca, cf. Legii nr.19/2000 ;

34 % la fondul de salarii reprezinta contributia de asigurari sociale pentru conditii deosebite de munca, cf. Legii nr. 19/2000 ;

29 % la fondul de salarii reprezinta contributia de asigurari sociale pentru conditii normale de munca, cf. Legii nr. 19/2000.

Contributia unitatii la constituirea fondului asigurarilor sociale de sanatate se determina prin aplicarea cotei de 6% la fondul de salarii , cf. Legii nr. 95/2006, in vederea constituirii fondului initial de asigurari sociale de sanatate.

Pentru calculul corect al contributiei unitatii la asigurarile sociale (CAS) fiecare unitate trebuie sa-si nominalizeze salariatii pe grupe de munca evidentierea facandu-se si pe recapitulatia statelor de plata unde se mentioneaza grupa de munca, numarul de salariati, fondul de salarii si contributia aferenta la asigurarile sociale.

Agentii economici care utilizeaza personal salariat, contribuie la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj. Contributia se realizeaza prin aplicarea unei cote de 2 % asupra tuturor sumelor care se include in fondul de salarii realizat lunar in valoare bruta.

Contributia unitatii la fondul de somaj constitute o cheltuiala de exploatare. Avand in vedere reglementarile legale, unitatile patrimoniale au obligatia de a suporta si o contributie de 0,4% - 3,6% calculata in functie de salariile brute la alte organisme publice pentru contributia de accidente de munca si boli prpofesionale, acestea apar ca o datorie pentru protectia sociala si se reflecta in contabilitate in creditul contului 447 'Fonduri sociale, taxe, varsaminte asimilate' cu functia contabila de pasiv prin debitui contului 635 'Cheltuieli cu alte impozite, taxe, varsaminte asimilate'. De asemenea , angajatorul are obligatia de a plati 0,85% la fondul de salarii, aceasta reprezentand contributia datorata pentru concedii si indemnizatii, cf. OUG nr. 158/2005, precum si o cota de 0,25% la fondul de salarii, aceasta reprezentand contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, cf. Legii nr. 200/2006.

Persoanele care au calitate de salariati si sunt cuprinse in sistemul asigurarilor sociale contribuie cu cota de 9, 5% din sumele incasate drept salariu de baza, inclusiv toate drepturile salariale care fac parte din sistemul de baza pentru constituirea fondurilor de asigurari sociale.

Contributia salariatilor de 9,5% CAS are drept baza de calcul sumele incasate drept salarii de baza la care se adauga toate drepturile salariale, care conform dispozitiilor legale fac parte din salariul de baza precum si alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractul individual de munca (sporul de vechime in munca, indemnizatia de conducere, salariul de merit, sporul pentru conditii de munca, alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractele individuale de munca).

Elementele care intra in baza de calcul pentru determinarea contributiei salariatilor pentru CAS sunt exprimate la valoarea bruta, deci inainte de aplicarea impozitului pe salariu.

Contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, consta intr-o cota de 1 % din salariul de baza lunar de incadrare brut. Aceasta suma se calculeaza si se retine din drepturile personalului de catre unitatea patrimoniala care foloseste personal salariat si datoreaza institutiilor de protectie sociala unde se constituie fondul pentru ajutorul de somaj.

Salariul de baza avut in vedere la aplicarea contributiei de 1% este salariul de baza lunar brut in care, potrivit legii sau dupa caz, contractul de munca, se includ si sporurile si indemnizatiile care fac parte din salariul de baza. La unitatile la care salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale, sporuri si indemnizatiile avute de somaj sunt cele mentionate in contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca dupa caz ca facand parte din salariul de baza.

I. 4. Reglementari in vigoare

Determinarea impozitului asupra veniturilor din salarii realizate in anul 2007, stabileste conform O.U.G nr.24/2005, privind modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, o cota unica de impozit de 16% care se aplica la venitul impozabil din salarii obtinandu-se impozitul pe salarii.

Potrivit reglementarilor in vigoare, venitul impozabil din salarii se determina prin deducerea (scaderea ) din venitul brut a urmatoarelor sume:

- contributia personalului la asigurarile sociale (9,5% ), la fondul de somaj (1% ), la asigurarile sociale de sanatate (6,5% );

- cotizatia de sindicat platita conform legii;

- contributia la schemele facultative de pensii ocupationale , astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul a 200 de euro;

- deducerea personala care se acorda persoanelor fizice care realizeaza un venit lunar brut pentru functia de baza de pana 1000 lei inclusiv astfel :

- 250 lei pentru salariatii care nu au persoane in intretinere;

- 350 lei pentru salariatii care au o persoana in intretinere ;

- 450 lei pentru salariatii care au 2 persoane in intretinere ;

- 550 lei pentru salariatii care au 3 persoane in intretinere ;

- 650 lei pentru salariatii care au 4 sau mai multe persoane in

intretinere.

Pentru salariatii care au venituri brute lunare pentru functia de baza cuprinse intre 1000 si 3000 lei , deducerile personale sunt degresive. Nu se acorda deduceri personale pentru salariatii care obtin venituri brute lunare mai mari de 3000 lei.

Persoana in intretinere poate fi o ruda a salariatului pana la gradul al ll-lea inclusiv, ale carei venituri nu depasesc 250 lei lunar.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 m² in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m² in zonele montane;

persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solare special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata;

copii in varsta de pana la 18 ani impliniti si care nu sunt studenti.

Contributiile sociale din Romania includ contributiile intreprinderii la asigurarile sociale, contributia personalului la pensia suplimentara, contributia intreprinderii si a personalului la fondul de somaj.

a)     Contributia pentru asigurarile sociale (CAS) genereaza datorii si creante pentru unitatile care utilizeaza forta de munca pe baza contractului individual de munca si a celui colectiv precum si persoanele fizice si juridice care au angajat forta de munca cu contract de munca pe perioada determinata. Contributia pentru asigurari sociale se determina astfel:

CAS = Salariul brut efectiv realizat * Cota de impunere

Cota de impozitare cf. art. 18 al. (2) si (3) din Legea 19/2000, este diferentiata astfel:

Plata contributiei unitatii la asigurarile sociale se realizeaza pana la data de 25 ale lunii urmatoare.

Cota de contributie individuala de asigurari sociale cf. art. 21 al. (2) din Legea 19/2000, este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca.

Diferenta dintre cotele de contributii de asigurari sociale aprobate anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si cota de contributie individuala de asigurari sociale se suporta de angajator.

In Romania se opereaza in prezent cu un sistem de asigurari si protectie sociala bazat pe un regim de cotizatii definite la urmatoarele bugete:

1) Bugetul sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari, alimentat atat din contributii ale angajatorilor, diferentiate in functie de grupa de munca in care sunt incadrati angajatii, cat si din contributii ale angajatilor cu contract individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata in procent de 9,5% din fondul de salarii ;

2) Bugetul asigurarilor pentru somaj, alimentat de asemenea, atat din contributii ale angajatorilor (nediferentiate in functie de grupa de munca in care sunt incadrati angajatii), in cota procentuala de 2%, cf. art.26 din Legea 76/2002, din contributii ale angajatilor cu contract de munca pe perioada determinata sau nedeterminata, in cota procentuala de 1% din salariul de baza lunar brut,cf. art.7 al. (1) din Legea 200/2006 , cat si din 0,25 % cota fond de garantare (angajator), cf . art. 7, al. (1) din Legea 200/2006.

Aceste doua bugete sunt administrate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in colaborare cu Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de asigurari Sociale (CNPAS), Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) si se aproba prin Legea anuala a Bugetului Asigurarilor Sociale de Stat, elaborata odata cu Legea bugetara anuala.

3) Bugetul Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate (CNASS) alimentat prin contributia angajatorilor (nediferentiati in functie de grupa de munca in care sunt incadrati angajatii), in cota procentuala de 6%, cat si contributii ale angajatilor cu contract individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata, in cota de 6,5%.

Acest fond este administrat de Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate si este adoptat anual prin legea bugetara, in structura fondurilor speciale extrabugetare.

Pentru anul 2007 cota contributiei pentru asigurarea in caz de accidente de munca si boli profesionale datorata de angajatori si de persoanele fizice care incheie contracte individuale de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, se stabileste in functie de clasa de risc, pe sectoare economice, intre limitele de 0,4 si 3,6%, nivelul fiind reglementat, prin Legea nr. 346/2002 si cf. art. 24 din Legea nr. 487/2006 a bugetului asigurarilor sociale de sanatate pentru anul 2007.

De asemenea, contributia pentru concedii si indemnizatii datorata de angajatori este in procent de 0,85 % aplicat la fondul de salarii brut.

I.5. Documente financiare contabile

Raporturile contractuale dintre patron si angajat, pe de o parte, si reglementarile normative in vigoare privind regimurile de contributii definite la entitatile (fondurile) de asigurari si protectie sociala, pe de alta parte, genereaza doua categorii de relatii de decontare, considerate omogene din punct de vedere contabil, si anume:

a)            Relatii de decontare dintre patron si angajat, generate de munca efectiv prestata de salariat, pe de o parte, si obligatiile legale ale angajatorului de a le retine prin "stopaj la sursa" cotizatiile definite (contributiile) salariatului la fondurile de asigurari si protectie sociala, pe de alta parte. n contabilitatea angajatorului (patronului) aceste relatii de decontare sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 42 "PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE" a carei structura nediferentiata de cele doua planuri de conturi generale in vigoare, aprobate prin OMFP nr.306/2002 si, respectiv OMFP nr. 94/2001 este prezentata astfel:

b) Relatii de decontare dintre angajator, pe de o parte, si bugetele de asigurari si protectie sociala, pe de alta parte, generate de obligatiile legale ale angajatorului privind propriile sale contributii la fondurile de asigurari si protectie sociala, precum si a contributiilor angajatilor la aceste fonduri, retinute prin "stopaj la sursa". In contabilitatea angajatorului, aceste relatii de decontare sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 43 "ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIE SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE" a carei structura nediferentiata de cele doua planuri de conturi generale in vigoare, aprobate prin OMFP nr.306/2002 si, respectiv OMFP nr.94/2001, este urmatoarea:

431 Asigurari sociale

4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale

4312 Contributia personalului pentru pensia suplimentara

4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

4314 Contributia angajatilor pentru asigurrile sociale de sanatate

437 Ajutor somaj

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj

4372 Contributia personalului la fondul de somaj

438 Alte datorii si creante sociale

4381 Alte datorii sociale

CREANTE (fata de organismele de asigurari si protectie sociala)

438 Alte datorii si creante sociale

4381 Alte creante sociale