Tratamentul contabil al veniturilor din activitati curente conform IAS 18

Tratamentul contabil al veniturilor din activitati curente conform IAS 18

Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) se adreseaza exclusiv intreprinderilor, orice alta intermediere putand in mod relativ usor sa conduca la aplicarea distorsionata a acestora prin favorizarea unuia sau altuia dintre utilizatorii informatiilor financiare in detrimental celorlalti.

O multitudine de factori endogeni si exogeni face necesara cunoasterea de catre profesionistii contabili a Standardelor Internationale de Raportare Financiara (IFRS) intr-o lume a globalizarii si mondializarii.

La ora actuala asistam la un process de globalizare contabila, ca si componenta a globalizarii economice. Aceasta urmareste transformarea sistemului contabil intr-un veritabil model economic si financiar care sa informeze mai correct si mai rapid utilizatorii informatiei contabile.

Adoptarea in Romania a unor norme contabile armonizate cu cele europenesi internationale a fost un imperativ. Prin deschiderea spre aspectele economice si financiare in detrimentul celor juridice si fiscale, aceste reglementari vor putea sa ridice profesia contabila la un alt statut. Actualele reglementari contabile pot fi rafinate si correlate cu realitatile din Romania, si, in plus, pot fi sustinute de un cadru juridic si fiscal mai apropiat de acestea.

Cunoasterea normelor contabile internationale este indispensabila oricarei personae care, prin profesia sa, are rolul de a elabora, de a controla sau de a verifica informatiile furnizate prin situatiile financiare ale intreprinderilor.

I. STADIUL CUNOASTERII IN DOMENIU. SINTEZA DIN LITERARTURA DE SPECIALITATE

1.1. Obiectiv

Veniturile sunt definite in Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare drept majorari ale beneficiilor economice in timpul exercitiului financiar, in urma intrarilor sau maririi valorii activelor, sau diminuari ale obligatiilor care duc la cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele obtinute prin contributii de la detinatorii de capital. Termenul de venituri din activitatea curenta se refera la acele venituri care apar in cursul desfasurarii de catre o intreprindere a activitatii sale curente, termenul fiind regasit si sub alte denumiri ce include vanzari, onorarii, dobanzi, dividende, redevente. Obiectivul acestui Standard este de a prescrie tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzactii si evenimente.

Venitul din activitati curente este recunoscut atunci cans exista probabilitatea ca intreprinderii ii vor reveni in viitor anumite beneficii economice sic and aceste beneficii pot fi evaluate cu fidelitate. Acest Standard identifica situatiile in care aceste criterii vor fi indeplinite si, prin urmare, veniturile din activitatile curente vor fi recunoscute.

Alaturi de venituri si cheltuieli ca reprezentante ale performantei intreprinderii, in Contul de profit si pierdere figureaza alte doua elemente: castiguri si pierderi. Acestea se incadreaza in definitiile pentru venituri, respective cheltuieli, doar ca reprezinta o raportare pe baze nete a rezultatului generat de anumite tranzactii, daca aceasta maniera de lucru nu altereaza substanta economica a respectivelor tranzactii.

Castigurile apar in urma unor tranzactii colaterale activitatii de exploatare si pot fi semnificative ca valoare. Exemple de castiguri sunt cele provenite din vanzarea activelor, respectiv din ajustarea valorii activelor.

1.2. Arie de aplicabilitate

Acest Standard trebuie aplicat la contabilizarea veniturilor provenite din urmatoarele tranzactii si evenimente:

• Vanzarea bunurilor
• Prestarea serviciilor
• Utilizarea de catre altii a activelor intreprinderii, producatoare de dobanzi, redevente si dividende.

Nu fac obiectul acestui standard castigurile, desi acestea nu sunt tratate in vreun standard specific, cu exceptia IAS 10, Evenimente ulterioare datei bilantului, care prezinta castigurile contingente.

Acest standard inlocuieste IAS 18, Recunoasterea veniturilor din activitati curente, aprobat in anul 1982.

Bunurile includ bunurile produse de intreprindere, in scopul vanzarii, precum si bunurile cumparate pentru a fi revandute, cum ar fi marfurile cumparate de catre un comerciant en-detail sau terenurile si alte proprietati detinute in scopul revanzarii.

Bunurile a caror vanzare este tratata in standard sunt cele:

• Produse in intreprindere in scopul vanzarii, care pot fi de natura:

-activelor curente materiale: semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale crescute pentru a fi valorificate, ambalaje de productie;

-activelor imobilizate necorporale sau corporale a caror productie face obiectul de activitate al intreprinderii;

• Cumparate de intreprindere in scopul revanzarii, care pot fi de natura:

-activelor curente materiale: marfuri, animale cumparate in scopul revanzarii, ambalaje de circulatie, materiile prime si materialele vandute ocazional;

-investitiilor financiare pe termen sucrt detinute in acest scop;

-activelor imobilizate: terenuri, constructii, programe informatice, alte imobilizari necorporale si corporale detinute in acest scop.

In mod normal, prestarea serviciilor implica executarea de catre intreprindere a unei sarcini stabilite printr-un contract pe parcursul unei anumite perioade de timp. Serviciile pot fi prestate pe parcursul unei singure perioade sau de-a lungul mai multor perioade.

Veniturile din activitati curente provenite din utilizarea de catre terti a activelor intreprinderii sunt recunoscute in Contul de profit si pierdere si reprezinta:

• Venituri financiare, din care:

- dobanzi cuvenite pentru: sumele detinute in conturi curente sau depozite la banci; sumele investite in echivalente de numerar, sub forma titlurilor de credit; sumele acordate de intreprindere sub forma de imprumuturi pe termen scurt sau lung; sumele acordate de societate sub forma de imprumuturi pe termen scurt si lung (sume datorate intreprinderii, conform IAS 18, fiind doar institutiile de credit), alte sume datorate intreprinderii, cum este venitul din dobanzi evidentiat in situatia amanarii decontarii unei tranzactii.

- dividende cuvenite pentru investitii facute in capitalul altor intreprinderi (titluri de capital). Nu intra sub incideta acestui standard dividendele proveite din investitii contabilizate prin metoda punerii in echivalenta.

• Venituri din exploatare, aferente cedarii spre folosire tertilor a unor active imobilizate (redevente, chirii).

Standardul exemplifica astfel de venituri obtinute pe seama imobilizarilor necorporale (marci, programe informatice, altele), denumindu-le redevente. In aceasta categorie trebuie incluse si veniturile obtinute din cedarea folosirii unor imobilizari corporale, sub forma chiriilor, pe care societatea le detine in surplus sau care nu ii mai sunt necesare in activitatea de exploatare.

Acest Standard nu se ocupa de veniturile din activitatile curente provenite din:

• Contracte de Leasing (IAS 17);
• Dividende provenite din investitii contabilizate pe baza metodei punerii in echivalenta (IAS 28);
• Contracte de asigurari ale societatilor de asigurari;
• Modificari de valori juste a activelor si datoriilor finaciare sau cedarea acestora;
• Modificari ale valorii altor active curente (IAS 39);
• Recunoasterea initiala si recunoasterea modificarilor in valoarea justa a activelor biologice aferente activitatii agricole (IAS 41);
• Recunoasterea initiala a productiei agricole (IAS 41);
• Extractia produselor mineraliere.

Venitul din activitati curente este fluxul de beneficii economice obtinute din activitatile desfasurate in mod normal de intreprindere. Standardul il numeste flux brut deoarece respectivele venituri sunt reflectate separate de cheltuielile curente. Veniturile curente reprezinta traducerea pentru venituri ordinare. Notiunea de "ordinar" provine de la englezescul : "ordinary", care are smnificatia de normal, obisnuit.

Valoarea justa la care trebuie evaluate vemiturile este suma la care poate fi tranzactionat un active sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

Venitul din activitatile curente include doar fluxurile brute de beneficii economice primate sau de primit de catre intreprindere in nume propriu. Sumele colectate in numele unor terte parti, cum ar fi taxele de vanzare, taxele pentru bunuri si servicii, si taxele pe valoare adugata nu sunt beneficii economice de primit de catre intreprindere si nu au ca rezultat cresteri ale capitalelor proprii. De aceea sunt excluse din veniturile din activitatea curenta.

Evaluarea veniturilor din activitatile curente

Veniturile din activitatile curente trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit.

Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzactie este determinate de obicei printr-un accord dintre intreprindere si cumparatorul sau utilizatorul activului. Veniturile se evalueaza la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale si de rabatul cantitativ permis de intreprindere.

In cele mai multe cazuri, mijlocul de plata ia forma numerarului sau a echivalentelor de numerar si suma veniturilor din activitatile curente este suma numerarului sau echivalentelor de numerar, primita sau ce urmeaza a fi primita. De exemplu, o intreprindere poate oferi cumparatorului un credit fara dobanda sau poate accepta de la acesta efecte comerciale cu o rata a dobanzii mai mica decat cea de pe piata, ca mijloc de plata pentru vanzarea bunurilor. Atunci cand acest aranjament constituie efectiv o tranzactie financiara, valoarea justa a mijlocului de plata este determinate prin actualizarea tuturor sumelor de primit in viitor, utilizand o rata a dobanzii stabilita.

Rata stabilita a dobanzii poate fi cel mai clar determinate utilizand una dintre urmatoarele posibilitati:

• Rata predominanta pentru un instrument similar al unui emitent, avend credite cu acelasi grad de risc;
• O rata a dobanzii care actualizeaza valoarea nominala a instrumentului la pretul current de vanzare in numerar al bunurilor sau serviciilor.

Diferenta dintre valoarea justa si suma nominala a mijlocului de plata este recunoscuta ca fiind venit din dobanzi conform paragrafelor 29 si 30, si conform IAS 39, Instrumente financiare: recunoastere si evaluzare.

Veniturile din activitatile curente include doar fluxurile brute de beneficii economice priite sau de primit de catre intreprindere in nume propriu. Sumele colectate in numele unor terte parti, cum ar fii taxele de vanzare, taxele pentru bunuri si servicii, si taxele pe valoare adaugata nu sunt beneficii economice de primit de catre intreprindere sin u au ca rezultat cresteri ale capitalurilor proprii, si de aceea sunt excluse din veniturile din activitatea curenta.

In cazul unui contract de mandate, fluxurile brute de beneficii economice include sumele colectate in numele proprietarului si care nu au ca rezultat cresteri ale capitalurilor proprii ale intreprinderii. Sumele colectate in numele proprietarului nu reprezinta venituri din activitatea curenta. Venituri din activitatea curenta reprezinta doar comisioanele.

1.4. Identificarea tranzactiei

Criteriile de recunoastere din acest Standard sunt aplicate, de obicei, separate pentru fiecare tranzactie. In anumite situatii este necesara aplicarea criteriilor de recunoastere a componentelor indentificabile separate ale unei singure tranzactii, pentru a putea reflecta realitatea economica a tranzactiei.

De exemplu, cand pretul de vanzare al unui produs include o suma identificabila pentru servicii successive, aceasta suma este inregistrata in avans si recunoscuta ca venit pe parcursul perioadei in care este efectuat serviciul. Implicit, criteriile de recunoastere sunt aplicate pentru doua sau mai multe tranzactii luate impreuna, in cazul in care sunt legate in asa fel incat efectul commercial nu poate fi inteles fara a se face referinta la toata seria tranzactiilor ca un intreg.

O intreprindere poate sa vandal bunuri si, in acelasi timp, sa fie parte la un contract separat de a rascumpara bunurile la o data ulterioara, aceasta negand esenta efectului tranzactiei, in acest caz cele doua tranzactii fiind tratate impreuna.

Criteriile de recunoastere a veniturilor se aplica:

• Separat pe fiecare tranzactie
• Pe fiecare componenta identificabila distinct din cadrul unei tranzactii
• Pe mai multe tranzactii effectuate impreuna

Ultimele doua solutii prezentate decurg din aplicarea principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Indiferent de forma juridical a contractelor care stau la baza tranzactiilor, recunoasterea veniturilor trebuie sa reflecte realitatea economica a acestora.

1.5. Vanzarea de bunuri

Veniturile din vanzarea bunurilor trebuie sa fie recunoscute in momentul in care au fost indeplinite toate contitiile urmatoare:

• Intreprinderea a transferat cumparatorului reiscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;
• Intreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
• Marimea veniturilor poate fi masurata in mod rezonabil;
• Este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre intreprindere;
• Costurile tranzactiei pot fi masurate in mod rezonabil

Conform Cadrului conceptual al IASB si IAS 18, pentru ca un venit sa fie contabilizat trebuie sa fie probabil ca intreprinderea va obtine avantaje economice din tranzactie; marimea venitului sa poata fi masurata intr-o maniera fiabila. Aceste doua conditii generale sunt nuantate in functie de natura venitului.

Evaluarea momentului in care o intreprindere a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor cere o examninare a circumstantelor in care s-a desfasurat tranzactia. In cele mai multe cazuri, transferal riscurilor si avantajelor coincide cu transferal titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor in posesia cumparatorului.

Daca intreprinderea pastreaza riscurile semnificative aferente proprietatii, tranzactia nu preprezinta o vanzare si veniturile nu sunt recunoscute.

Daca intreprinderea pastreaza doar un risc nesemnificativ ce decurge din dreptul de proprietate, atunci tranzactia reprezinta o vanzare si veniturile sunt recunoscute.

Principalul criteriu de recunoastere a veniturilor din vanzarea bunurilor este trensferul de la vanaztor la comparator al riscurilor si avantajelor semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor.

Pentru verificarea indeplinirii criteriului, trebuie stabilite cat mai precis urmatoarele aspecte:

• Momentul transferului;
• Cazul netransferarii rescurilor / avantajelor semnificative;
• Cazul transferarii partiale a riscurilor / avantajelor, vanzatorul pastrand un risc nesemnificativ.

Veniturile sunt recunoscute numai atunci cand este probabil ca beneficiile economice associate tranzactiei sa intre in intreprindere. In anumite cazuri, acest lucru poate fi putin probabil pana in momentul primirii mijlocului de plata sau pana cand este inlaturata o incertitudine. De exemplu, poate fi incert faptul ca o autoritate guvernamentala straina va da permisiunea remiterii mijlocului de plata pentru o vanzare intr-o tara straina. Cand permisiunea este acordata, incertitudinea este inlaturata si venitul este recunoscut. Oricum, in momentul in care apare o incertitudine legata de colectarea unei sume ce este inclusa deja in venituri, suma ce nu poate fii colectata sau suma ce pare a nu se mai putea colecta, acea suma va fii recunoscuta mai degraba ca o cheltuiala, decat ca o ajustare a sumei veniturilor recunoscute initial.

Veniturile si cheltuielile ce se refera la aceeasi tranzactie sau eveniment se recunosc simultan, acest proces fiind denumit in mod curent corespondenta veniturilor cu cheltuielile. Cheltuielile, inclusiv garantiile si alte costuri ce pot sa apara dupa trimiterea bunurilor, pot fi evaluate, de obicei, in mod rezonabil cand celelalte conditii de recunoastere a veniturilor au fost satisfacute. Veniturile nu pot fi recunoscute cand cheltuielile nu pot fi evaluate in mod rezonabil, in asemenea cazuri, orice mijloc de plata deja primit pentru vanzarea bunurilor este recunoscut ca datorie.

1.6. Prestarea de servicii

Atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in masura executiei contractului la data inchiderii bilatului.

Rezultatul unei tranzactii poate fi estimat in mod rezonabil, atunci cand sunt indeplinite toate conditiile urmatoare:

• Suma veniturilor poate fi estimate in mod rezonabil;
• Este probabil ca beneficiile economice associate tranzactiei sa fie generate catre intreprindere;
• Stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi evaluat in mod rezonabil;
• Costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a contractului pot fi evaluate in mod rezonabil.

Recunoasterea veniturilor, pe masuraexecutiei contractului, este denumita in mod current "metoda procentului de executie". Pe baza acestei metode, veniturile sunt recunoscute in perioadele contabile in care sunt prestate serviciile. Recunoasterea veniturilor pe aceasta baza ofera informatii utile referitoare la durata activitatii de prestare a serviciilor si la rezultatele acesteia pe parcursul unei perioade.

Veniturile sunt recunoscute numai atunci cand este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in intreprindere. Oricum, cand apare o incertitudine legata de colectarea unei sume deja inclusa in venituri, suma ce nu poate fi colectata sau suma ce pare a nu se mai putea colecta va fi recunoscuta ca o cheltuiala, mai degraba decat ca o ajustare a sumei veniturilor recunoscute initial.

Intreprinderea este capabila in general sa faca estimari rezonabile, dupa ce a cazut de acord impreuna cu celelalte parti ale contractului asupra urmatoarelor elemente:

• Drepturile legale ale fiecarei parti privind serviciile de executat si de primit de catre acestea;
• Mijlocul de plata;
• Modul si conditiile de decontare.

Stadiul de executie al unui contract poate fi determinat prin diverse metode.

Intreprinderea utilizeaza metoda care evalueaza cel mai rezonabil serviciile executate. In functie de natura contractului, metodele pot include:

• Analiza lucrarilor prestate;
• Serviciile executate pana la data respective ca procent din serviciile totale ce trebuie executate;
• Proportia costurilor aparute pana la data respectiva din costurile totale estimate ale contractului. Numai costurile ce reflecta serviciile prestate pana la data respectiva sunt incluse in costurile realizate pana la aceeasi data. Numai costurile ce reflecta serviciile prestate sau ce urmeaza a fi prestate sunt incluse in costurile totale estimate ale contractului.

Platile progresive si avansurile de la clienti nu reflecta, de obicei, serviciile executate.

Cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii nu poate fi estimat in mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar in limita cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.

In timpul stadiilor de inceput ale tranzactiei se poate intampla ca rezultatul tranzactiei sa nu poata fi estimat in mod rezonabil. Oricum, probabil ca intreprinderea va recupera costurile realizate ale tranzactiei. De aceea, veniturile sunt recunoscute doar corespunzator costurilor aparute ce se asteapta sa fie recuperabile. Avand in vedere ca rezultatul tranzactiei nu poate fi estimat in mod rezonabil, nu se recunoaste nici un fel de profit.

In cazul in care rezultatul unei tranzactii nu poate fi estimat in mod rezonabil si nu este probabil ca aceste costuri aparute sa fie recuperate, veniturile nu sunt recunoscute, iar costurile sunt trecute pe cheltuieli.

1.7. Dobanzi, redevente si dividende

Veniturile trebuie recunoscute pe urmatoarele baze:

• Dobanzile trebuie recunoscute periodic, in mod proportional, pe baza randamentului efectiv al activului;
• Redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente, conform realitatii economice a contractului;
• Dividendele trebuie recunoscute atunci cand este stability dreptul actionarului de a primi plata.

Veniturile trebuie recunosute avand in vedere aceste baze prezentate mai sus, atunci cand este posibil ca beneficiile economice associate tranzactiei sa intre in intreprindere, si cand suma veniturilor poate fii determinate in mod rezonabil.

Randamentul efectiv al unui active este rata dobanzii necesara pentru actualizarea fluxului viitor de intrari de numerar asteptate pe durata de viata a activului pentru a egala valoarea contabila initiala a activului. Veniturile din dobanzi include suma amortizarii oricarui discount, prima sau alta diferenta dintre valoarea contabila initiala a titlului de valoare si valoarea sa la scadenta.

Randamentul efectiv al activului este acea rata de fructificare, sub forma dobanzii, care permite actualizarea intrarilor viitoare de numerar, pe durata vietii utile a activului, astfel incat sa egaleze valoarea sa contabila initiala.

Rata interna de rentabilitate se obtine mathematic din urmatoarea ecuatie (RIR):

FN₁ FN₂ FN_n

I₀ = ---------- + ---------- + .+ ----------

(1+RIR) (1+RIR)² (1+RIR)ⁿ

Unde:

I₀ - investitia initiala;

FN_n - fluxurile viitoare de monetar;

RIR - rata interna de rentabilitate a investitiei;

n - numarul de ani ai unui orizont de prognoza finit.

Cand dobanda neplatita a fost acumulata inainte de achizitionarea unei investitii purtatoare de dobanda si intrarile ulterioare de dobanda sunt allocate intre perioadele pre-achizitie si post-achizitie, atunci partea post-achizitie este recunoscuta ca venit. Cand dividendele pentru participatii sunt declarate din venitul net inaintede achzitie, aceste dividende sunt deduse din costul participatiilor.

Redeventele se colecteaza conform termenilor contractului relevant si se recunosc, de obicei, pe aceasta baza, in afara cazului in care, datorita substantei contractului, este mai potrivit sa se recunoasca veniturile pe alte baze sistematice si rationale.

Veniturile sunt recunoscute numai atunci cand este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa intre in intreprindere. Cand apare o incertitudine legata de colectarea unei sume deja inclusa in venituri, suma ce nu poate fi colectata sau suma ce pare a nu se mai putea colecta va fi recunoscuta ca o cheltuiala, nu ca o ajustare a sumei veniturilor recunoscute initial.

II. STUDIU DE CAZ - S.C. AMIRAL INVESTMENT S.R.L.

2.1. Prezentarea societatii

Pentru o mai buna intelegere a acestor concepte, am luat ca punct de analiza societatea S.C. AMIRAL INVESTMENT S.R.L., ce se caracterizeaza astfel:

2.1.1. DATE GENERALE

Firma cu capital privat, inmatriculata la Registrul Comertului Bucuresti cu numarul J40/1273/1991, Cod fiscal RO 4077201.

Asociat unic ec. Cristache Valentin

Forma societatii - Societate cu Raspundere Limitata

Capital social - 50.000 RON

Sediul societatii - Bucuresti, Str. Virtuti, Nr. 12, Sector 3

Domeniu de activitate - Productia altor tipuri de mobilier si Comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si al altor articole de uz casnic

Cifra de afaceri - 2004 - 17.710.000 RON

2005 - 24.220.000 RON

2006 - 20.867.000 RON

2007 - 25.364.000 RON

2.1.2. STUCTURA DE FUNCTINOARE

1. Depozit principal si fabrica in Bucuresti, Str. Virtuti, Nr. 12, Sector 3 suprafata 4500 m patrati, modernizate la standard european in luna iulie 2008. (investitie val. 800.000 euro)

2. Departament de distributie, functional din 1997

- peste 500 de clienti activi

- 8 agenti comerciali cu magazin de desfacere

- un supervisor

3. Zone de acoperire

- 8 agenti Bucuresti - 4 agenti in sectoarele 3, 5 si 6

- 3 agenti in sectoarele 1 si 2

- 1 agent in Chitila

4. Parc auto (40 masini) - tonaj de la 1,5 la 10 tone.

5. Soft specializat pentru lucru in retea, confectionare si distributie.

2.1.3. PERSONALUL SOCIETATII

- Societatea are in prezent 110 de angajati care ajuta la buna dezvoltare si promovare produselor.

2.1.4 RELATII COMERCIALE CONTRACTUALE CU PONDERE, UNELE CU EXCLUSIVITATE PENTRU BUCURESTI

1. Mobila confectionata

- SC. AGRANA VASLUI

- SC. PROD IMPEX BACAU

- SC. TOCIX ROMANIA

- SC. LAROMEX CRAIOVA

- SC. REGAL SLATINA

- SC. CALIMOB BUCURESTI

- SC. FASHION MOB BUCURESTI

- SC. PATIMOB GALATI

- SC. BAMBOO STYLE BUCURESTI

- SC. ALMATEL BUCURESTI

- SC. ELY STYLE BUCURESTI

- SC. APULUM BUCURESTI

- SC. AVENSIS ROMANIA

- SC. TOTAL VISION BUCURESTI

- SC RONIN PAMIR BUFTEA

- SC. FORTUNE GALATI

- SC. ROM DISTINS BUCURESTI

- SC. HAME IN BRASOV

- SC. NOCHY BUCURESTI

2. Mobila confectionata -Bonne Gamme

- SC. ATENEUM DEVELOPMENT BUCURESTI

- SC. MOBY LUX BUCURESTI

- SC. TRUST FASHION IASI

- SC. BEST MOB TARGU MURES

- SC. PERFECT STYLE BUCURESTI

- SC. JULYA IMPEX CLUJ-NAPOCA

- SC. CORAL ITEM BUCURESTI

- SC. PENTHOUSE REALTEK BRAILA

- SC. ROSA ROSAL TIMISOARA

2.1.5. EVIDENTIERI IN AFACERI

• In perioada 2000 - 2003 S.C. AMIRAL INVESTMENT S.R.L., a fost nominalizata cu locul al II-lea in fiecare an in Topul Firmelor Mici si Mijlocii din Bucuresti.
• In 2004 a ocupat locul I in Topul Firmelor Mici si Mijlocii din Bucuresti.
• In 2005 a primit diploma in Topul Excelentei in Afaceri datorita clasarii timp de 6 ani in Topul National al Firmelor faza municipala, pentru performante economice, dezvoltare dinamica, calitate si copetivitate, management performant.

2.2. Studiu de caz privind recunoasterea reducerilor financiare acordate clientilor pentru plata anticipata a bunurilor

Reducerile financiare nu fac obiectul IAS 18, adica nu genereaza venituri financiare (din dobanzi), ci cheltuieli financiare (din sconturi acordate). Totusi exista o varianta de inregistrare a acestora care este mai apropiata de spiritual standardelor. Veniturile din exploatare sunt recunoscute doar la nivelul pretului de vanzare diminuat cu reducerile financiare, asa cum reiese din urmatorul exemplu cu cele doua variante de inregistrare.

Luam ca si exemplu o vanzare de produse finite ale societatii AMIRAL INVESTMENT SRL in valoare de 40.000 mii lei, care se va incasa la 60 de zile. Scontul de decontare pentru doua luni este de 2% (la o rata a scontului anuala de 24%).

Veniturile din aceasta tranzactie sunt de 40.000 mii lei, dar numai o parte, la nivelul valorii juste, sunt din exploatare. Diferenta pana la suma nominala (valoarea initiala) de primit o reprezinta un venit financiar (din dobanzi).

Venitul din dobanzi (Vd) = 2% x 40.000 = 800.

Inregistrarile pentru aceasta tranzactie vor fi expuse in doua variante:

varianta utilizata la momentul actual in Romania (varianta 1)

varianta propusa, mai apropiata de spiritual standardelor (varianta 2)

Se va tine seama de TVA.

Contabilizare:

Se observa ca ambele variante influenteaza identic rezultatul financiar. Cu toate acestea, veniturile recunoscute sunt de 40.000 mii lei in prima varianta, respectiv de 39.200 lei in a doua varianta. Varianta a doua este mai corecta din punctual de vedere al prevederilor standardelor, pentru ca venitul este stabilit la nivelul valorii juste, adica valoarea nominala actualizata in raport cu ata dobanzi (scontului) practicate pe piata. Diferenta dintre valoarea nominala si valoarea justa reprezinta o cheltuiala financiara suportata de vanzator pentru ca i s-a platit anticipat tranzactia.

Aplicarea in Romania a celei de-a doua variante pune probleme, avand in vedere ca toate conturile se inchid lunar, iar reflectarea venitului, respective incasarea lui pot sa se situeze in luni diferite, astfel incat san u mai poata fi reunite intr-o singura inregistrare contabila.

Totusi, daca s-ar agrea cea de-a doua varianta, ea ar putea fi adoptata specificului contailitatii romanesti prin urmatoarele inregistrari:

2.3. Studiu de caz privind vanzarea pe credit comerial mai mare decat cel al pietei

La 1 ianuarie 2007 societatea AMIRAL INVESTMENT SRL vinde marfuri in aloare de 40.000 mii lei, decontarea efectuandu-se astfel:

40% la semnarea contractului, 35% dupa un an, 25% peste 2 ani. Pe piata financiara rata anuala medie a dobanzii (fara inflatie) este de 10% . TVA este de 19%.

Este o vanzare pe credit commercial avand o durata mai mare decat cea a pietei, drept care valoarea justa a veniturilor din vanzare va fi diferita de cea nominala. Veniturile din aceasta tranzactie sunt de 40.000 mii lei, dar numai o parte, la nivelul valorii juste, sunt de exploatare. Diferenta pana la suma nominala (valoarea initiala) de primit o reprezinta un venit financiar (din dobanzi).

Venit din Valoarea Valoarea justa

Dobanzi = nominala - (valoarea actualizata a

(Vd) (Vn) incasarilor viitoare) (Vj)

Vj = 16.000 + 14.000 + 10.000 =

(1+0,1)¹ (1+0,1)²

= 16.000 + 12.727 + 8.264 = 36.991

Vd = 40.000 - 36.991 = 3.009

Contabilizare la intreprinderea SC AMIRAL INVESTMENT SRL:

Se observa ca venitul din exploatare s-a recunoscut imediat, pentru valoarea s-a justa de 36.991 mii lei.

Veniturile din dobanzi, care au fost recunoscute pe masura incasarii ratelor in cei doi ani, sunt de 3.009 mii lei (2.009 + 910), asa cum s-ar fi inregistrat dobanda incasata periodic pentru o suma ramasa dintr-un credit initial acordat clientului acestei tranzactii. Creditul ar fi fost de 36.991 mii lei, iar remunerarea sa de 3.009 mii lei. Treptat, se incaseaza valoarea nominala a venitului, de 40.000 mii lei.

2.4. Studiu de caz privind netransferarea riscurilor/avantajelor semnificative - bunurile sunt trimise, dar nu sunt instalate si verificate, iar instalarea/verificarea este o parte importanta a contractului

La data de 1 iulie 2006 intreprinderea SC AMIRAL INVESTMENT SRL vinde societatii SC. ELY STYLE SRL mobilier in valoare de 100.000 mii lei, TVA 19%. Din acest pret de vanzare, 10.000 mii lei reprezinta contravaloarea instalarii mobilierului la beneficiar. Pretul de productie al mobilierului la societatea SC AMIRAL INVESTMENT SRL este de 70.000 mii lei. Instalarea efectuata de catre reprezentantii societatii SC AMIRAL INVESTMENT SRL are loc la 10 zile de la livrarea mobilierului, conform contractului.

Contabilizare la intreprinderea SC AMIRAL INVESTMENT SRL:

Venitul din vanzare se descompune in venit din vanzarea produselor finite, respectiv din prestarea serviciilor (instalarea). El este recunoscut abia dupa instalarea mobilierului pentru ca nu au fost transferate riscurile si avantajele semnificative decurgand din dreptul de proprietate. Aceasta pentru ca, potrivt contractului, instalarea este o parte importanta a lui si este inclusa in aceeasi tranzactie ca si formarea venturilor reprezentand contravaloarea mobilierului, tranzactie care trebuie judecata in ansamblu (vezi paragraful 13 al IAS 18). Prin urmare, atata timp cat venitul din prestarea serviciului nu a fost realizat, nici cel din vanzarea bunului nu a putut fi recunoscut.

2.5. Studiu de caz privind transferarea partiala a riscurilor/avantajelor semnificative - vanzare cu clauza de restituire a unurilor cand marimea acestora poate fi estimate credibil

Societatea SC AMIRAL INVESTMENT SRL vinde mobila de gradina prin corespondenta si in primul trimestru al anului 2007 a inregistrat o cifra de afaceri de 200.000 mii lei. Marja profitului in pretul de vanzare este de 15%, deci costul de achizitie al mobilierului de gradina vandut este de 170.000 mii lei).

In anul 2008, retururile de marfa (mobilier de gradina) s-au ridicat la 3% din cifra de afaceri.

La finele trimestrului 1 al anului 2007, societatea constituie un provision de 900 mii lei determinat astfel: 200.000 x 3% x 15%. In trimestrul 2, intreprinderii SC. JULYA IMPEX SRL i se restituie marfuri in valoare de 4.000 mii lei.

Contabilizare la societatea SC AMIRAL INVESTMENT SRL:

Se observa ca venitul din vanzarea bunurilor a fost recunoscut imediat, la livrarea acestora, avand in vedere ca riscul privind nerealizarea venitului este nesemnificativ (el a fost, de asemenea, posibil de cuantificat ca urmare a experientei anterioare a intreprinderii).

Returul marfurilor s-a inregistrat ca o cheltuiala, sin u ca o diminuare a venitului o data recunoscut, in conformitate cu paragraful 19 al IAS 18.

In practica contabila romaneasca este agreata in acest caz diminuarea veniturilor (stornarea "in rosu") pentru a nu denature rulajul conturilor respective.

2.6. Studiu de caz privind vanzarile in rate cand este intrunita si conditia de beneficii economice asociate tranzactiei

La 1 ianuarie 2006, societatea SC AMIRAL INVESTMENT SRL a vandut

mobilier de birouri complex (pentru ea este produs finit) la pretul de 400.000 mii lei,

TVA 19%, si cost de productie de 333.000 mii lei.

In contractul incheiat cu clientul se aprecieaza ca decontarea se va face in urmatorii 2 ani, in doua rate egale. Dobanda perceputa este de 10% pe an.

Se stie ca acest client al societatii SC AMIRAL INVESTMENT SRL are o situatie financiara solida, astfel incat nu exista incertitudini cu privire la inatrarea de beneficii economice aferente acestei tranzactii.

Fiind in situatia amanarii intrarii contrapartidei venitului, valoarea justa a veniturilor va fi egala cu valoarea actualizata a ratelor de primit.

Actualzarea se va face cu rata dobanzii stabilite in contract. Diferenta pana la valoarea nominala (pretul de vanzare) reprezinta un venit din dobanzi care se va recunoaste in timp. Veniturile din vanzarea mobilierului vor fi recunoscute imediat, la valoarea justa.

Valoarea justa (Vj) se va determina astfel:

Vj = 200.000 + 200.000 = 181.818 + 165.289 = 347.107

(1+0,1)¹ (1+0,1)²

Venitul din dobanzi (Vd) se va determina astfel:

Venit din = Valoarea _ Valoarea justa

Dobanzi (Vd) nominala (valoarea actualizata a

ratelor viitoare) (Vj)

Vd = 400.000 - 347.107 = 52.893

Contabilizare:

Pretul de vanzare net de dobanzi (valoarea justa a tranzactiei) s-a recunoscut ca venit din exploatare in momentul vanzarii. Spre deosebire de acesta, venitul din dobanzi s-a recunoscut in timp, in mod propotional, pe baza randamentului efectiv al activului (rata dobanzii stipulate in contract).

2.7. Studiu de caz privind recunoasterea veniturilor in cazul unei relatii de mandate

Societatea SC AMIRAL INVESTMENT SRL, este mandatata sa intermedieze o tranzactie comerciala intre SC. FORTUNE GALATI (vanzator) si SC. ROM DISTINS BUCURESTI (cumparator). Societatea AMIRAL INVESTMENT SRL, factureaza societatii ROM DISTINS BUCURESTI intreaga valoare a tranzactiei, de 500.000 mii lei, si transfera societatii FORTUNE GALATI pretul care i se cuvine, de 450.000 mii lei. Diferenta o reprezinta comisionul societatii AMIRAL INVESTMENT SRL, ca

intermediar. Tranzactia este purtatoare de TVA.

Contabilizare la societarea AMIRAL INVESTMENT SRL (intermediar):

Sunt venituri ale intermediarului doar cele care reprezinta comisionul sau din aceasta tranzactie, adica suma de 50.000 mii lei.

2.8. Studiu de caz privind conectarea cheltuielilor la venituri

In urma inventarierii anuale s-a constatat un minus la stocurile de materii prime, in valoare de 2.000 mii lei, care se imputa gestionarului la pretul de 3.000 mii lei, TVA 19%.

Contabilizare:

Prin aceste inregistrari, pierderea de 2.000 mii lei este acoperit printr-un venit de incasat de la gestionar in valoare de 3.000 mii lei.

BIBLIOGRAFIE

1. Diaconu Gheorghe- Contabilitate internationala. Comparatii si armonizari, Editura Bibliotheca

2. Greuceanu-Cocos Virginia, Contabilitatea intreprinderilor, actualizata si simplificata, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006

3. Feleaga Niculae, Malciu Liliana - Recunoasterea, evaluarea si estimarea in contabilitatea internationala, Editura CECCAR, Bucuresti, 2004

4. Feleaga N., Ionascu I. - Tratat de contabilitate financiara, vol II, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

5. Morosan Iosefina - Analiza economica financiara- Metode si tehnici, Editura Fundatiei de Maine, Bucuresti, 2002

6. Niculescu Maria - Diagnostic global startegic, Editura economica, Bucuresti, 1997

7. Pantea Petru Iacob, Bodea Gheorghe , Contabilitatea financiara romaneasca, Editura Intelcredo, Deva 2006

7. Ristea Mihai coord. - Contabilitatea Financiara , Editie a 2-a, Catedra de Contabiliate, Audit si Control de gestiune- ASE Bucuresti, Editura Universitara, 2005

8. Ristea Mihai coordonator si colectiv, Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara, Bucuresti, 2004

9. Ristea Mihai, olimid Olivia, Calu Daniela Artemisa, Sisteme contabile Comparate

10. Ristea Mihai, Dumitru Corina Graziella, Contabilitatea Financiara , Editie a 2-a revizuita si imbunatatita , Editura Margaritar 2003

11. Tole Marian - Analiza economico-financiara a firmelor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2000

12. Gheorghe Dumitru - Evaluarea stocurilor, Tribuna Economica, 2005, nr 17, pag 58

13. Munteanu Victor, Zuca Marlilena, Zuca Stefan, Studiu comparativ intre standardele internationale de contabilitate (IAS) si principiile contabile generale acceptate din S.U.A. (US-GAAP), Gestiunea si Contabilitatea Firmei, nr. 8, 2006

14. Ristea Luminita, Prima adoptare a standardelor internationale de raportare financiara, Gestiunea si Contabilitatea Firmei, nr. 10, 2004

15. XXXX - Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura Economica, 2001

16. XXXX - Standardele Internationale de Raportare finanaciara, Editura CECCAR, 2007

17. XXXX - Legea contabilitatii nr. 82/1991

18. XXXX - Ordinul Ministrului de Finante Publice nr. 1752 din 17 noiembrie 2005