CONTRACTUL DE INTRETINERE

CONTRACTUL DE INTRETINERE

Sectiunea I

Notiunea si caracterele juridice ale contractului de intretinere

Notiune. Contractul de intretinere este acel contract prin care una dintre parti instraineaza un bun ori plateste o suma de bani (capital), iar cealalta parte se obliga sa-i asigure intretinerea in natura (de regula, ingrijiri medicale, hrana, imbracaminte, etc.)[1] pe timpul cat va trai, iar dupa deces s-o inmormanteze .

Caractere juridice. Contractul de intretinere este un contract cu titlu oneros aleatoriu[3], sinalagmatic, translativ de proprietate de proprietate si consensual, cu exceptia cazului in care bunul instrainat este un teren (ori si un teren), deoarece legea prevede necesitatea incheierii contractului in forma autentica.

Contractul de intretinere este un contract cu titlu oneros deoarece presupune plata unei sume de bani, sau instrainarea unui bun de catre una dintre parti, celeilalte (parti). Contractul este aleatoriu deoarece nu are o intindere (ca timp) clar stabilita, stingerea contractului depinde, de un eveniment viitor ce nu poate fi cunoscut (decesul partii intretinute).

Contractul de intretinere este un contract sinalagmatic (bilateral), deci presupune existenta a doua parti contractante; pe de o parte,( de lege ferenda), intretinatorul platit, cel ce se obliga sa asigure intretinerea in natura celeilalte parti, in schimbul primirii sumei de bani ori a unui bun, iar de cealalta parte,( de lege ferenda), intretinutul platitor, partea care se bucura de ingrijire, dar pentru care plateste o suma de bani ori instraineaza in mod voit un anumit bun.

Contractul de intretinere este translativ de proprietate si consensual, presupunand prin aceasta consimtamantul liber exprimat si neafectat de vreun viciu al ambelor parti, si transmiterea proprietatii unui bun sau a unui capital din patrimoniul partii intretinute, in proprietatea partii ce se obliga a intretine (intretinatorul).

In cazul in care, in contract exista o pluralitate de parti (mai multi creditori sau/si debitori), obligatia de intretinere este indivizibila. Drept consecinta a indivizibilitatii, neexecutarea fata de unul dintre creditori, poate determina rezolutiunea intregului contract, iar nu pro parte. Daca intretinerea este asigurata de catre un debitor, creditorul nu poate cere rezolutiunea contractului in privinta celorlalti.

Deosebiri fata de contractul de renta viagera. Desi exista asemanari intre caracterele juridice ale contractelor de renta viagera si de intretinere, cele doua contracte nu trebuie sa fie confundate, ele fiind contracte speciale distincte.

Principalele deosebiri constau in faptul ca:

contractul de renta viagera cuprinde o obligatie de a da, in timp ce contractul de intretinere cuprinde o obligatie de a face;

renta viagera este transmisibila (poate forma obiectul unei cesiuni), in schimb creanta de intretinere este esentialmente personala si deci nu poate fi transmisa unei alte persoane (incesibila);

renta este, de regula, urmaribila, in timp ce intretinerea nu poate fi urmarita de catre creditori[4];

contractul de renta viagera este un contract numit, reglementat de catre Codul civil, pe cand contractul de intretinere nu are o reglementare proprie, este un contract nenumit.

Sectiunea a - II - a

Efectele contractului de intretinere

Obligatiile partilor contractante urmeaza a fi executate, in lipsa unor reglementari speciale, conform regulilor generale relativ la efectuarea obligatiilor. Asadar, creditorul intretinerii este tinut de obligatia de garantie a vanzatorului si se bucura de privilegiul prevazut de lege in favoarea acestuia[5].

Debitorul intretinerii este obligat sa acorde intretinerea in natura in conditiile prevazute in contract, iar in lipsa unor stipulatii speciale potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face. Avand in vedere caracterul aleatoriu al contractului, in lipsa acordului creditorului, debitorul nu se poate libera de executarea obligatiei de intretinere oricat de oneroasa ar fi pentru el (viata lunga a creditorului) si chir daca s-ar obliga sa retransmita in patrimoniul creditorului bunul sau capitalul primit fara a pretinde restituirea contravalorii intretinerii prestate.

Locul executarii intretinerii. In situatia in care partile au locuinte distincte, stiind ca locuirea in comun nu este de esenta, ci numai - cel mult - de natura contractului de intretinere, se admite ca (prin derogare de la regula executarii obligatiei la domiciliului debitorului, art.1104 alin. 3 Cod civil), ea urmeaza sa se execute la domiciliul creditorului intretinerii - plata fiind cherabila iar nu portabila - daca nu s-a stipulat altfel, sau daca din imprejurari nu rezulta un alt loc al executarii intretinerii.

Rezolutiunea[6] contractului pentru neexecutarea obligatiei de intretinere. In cazul neexecutarii culpabile[7] a obligatiei de intretinere , trebuie aplicat art. 1020-1021 Cod civil, caz in care creditorul poate opta intre a cere executarea contractului sau rezolutiunea lui pentru neexecutare, sau art.1647 Cod civil, unde in materia contractului de renta viagera, ca regula generala, interzice rezolutiunea contractului pentru neexecutare.

Precizam totodata ca, datorita caracterului alimentar al prestatiei la care se obliga debitorul si care trebuie sa fie efectuata in mod succesiv, in general termenele stipulate pentru executare au caracter esential, debitorul fiind de drept in intarziere (art.1079, pct. 3 Cod civil) si in caz de neexecutare creditorul poate cere rezolutiunea, fara a se putea da debitorului termen de gratie pentru plata.

Deoarece dreptul la intretinere este un drept personal, si ca atare, netransmisibil prin succesiune, stingandu-se la sucombarea beneficiarului, mostenitorii nu pot cere ca prestatia sa continue in persoana lor sau ca prestatia neefectuata in timpul vietii beneficiarului sa fie executata asupra persoanei lor.

Efectele rezolutiunii pentru neexecutarea obligatiei de intretinere[10]. Ca efect al rezolutiunii pentru neexecutare, este incontestabil ca dreptul de proprietate asupra bunului prestat de catre beneficiarul intretinerii va fi redobandit de catre el; in schimb, valoarea intretinerii prestate, datorita caracterului aleatoriu al contractului, nu trebuie restituita.

In ceea ce priveste efectele rezolutiunii contractului fata de terti, se aplica dreptul comun. Odata cu desfiintarea contractului, drepturile dobandite de catre terta in virtutea contractului desfiintat raman fara suport juridic, desfiintandu-se si ele cu efect retroactiv (resolute iure dantis, resolvitur ius accipientis).

Transformarea in bani a obligatiei de intretinere. Daca nu se executa obligatia de intretinere, creditorul are posibilitatea, dar si nu obligatia, de a cere rezolutiunea contractului. Conform regulilor generale, art. 1021 Cod civil, el are posibilitatea sa opteze pentru executarea contractului. In cazul in care creditorul a optat in acest sens, dar executarea in natura a intretinerii este imposibila datorita atitudinii culpabile a debitorului[11] si pentru ca, in caz de neplata, creditorul sa aiba posibilitatea executarii silite fara a introduce o actiune pentru transferarea in bani a obligatiei de intretinere in natura neexecutate, instanta, la cererea creditorului, poate stabili obligatia de intretinere printr-o suma de bani platibila la epocile de catre parti, cu titlu de despagubiri echivalente (art. 1075 Cod civil) sub forma unor prestatii periodice .

Trasformarea in bani a obligatiei de intretinere este posibila si prin consimtamantul partilor. Daca s-a realizat o asemenea intelegere, efectul principal al contractului de novatie este acela al stingerii vechii obligatii existente intre creditor si debitorul sau si inlocuirea acesteia cu o noua obligatie.

Transformarea in bani a obligatiei de intretinere printr-o hotarare judecatoreasca, fara acordul partilor, nu valoreaza novatie, raporturile dintre parti fiind guvernate in continuare, de catre regulile aplicabile contractului de intretinere, si nu de renta viagera. Asadar, in caz de neexecutare, creditorul poate cere rezolutiunea contractului de intretinere, bucurandu-se de "garantia" acestei sanctiuni si de alte eventuale garantii prevazute in contract; doar daca obligatia a fost transformata de catre conventia dintre parti, ea valoreaza o novatie, noua datorie "se substituie celei vechi care se stinge"(art. 1128 Cod civil), ca si cum ar fi fost executata .