CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Contractul de franciza
Notiune, aparitie, parti, avantaje
1.1. Notiune
Pentru definirea conceptului, franciza ar trebui mai intai privita din perspectiva sa economica, cea mai in masura sa ofere o imagine fidela a ansamblului de operatiuni comerciale menite sa dezvolte o activitate economica francizata.
Functia definitorie a francizei consta in aptitudinea acesteia de a transpune pe o piata, in aceleasi conditii si parametri, o afacere care si-a oferit deja succesul pe o alta piata.
Potrivit definitiei sale legale, franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice si juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu .
Sediul materiei il constituie Ordonanta Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei si art. 7 pct. 14 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
1.2. Aparitie
Acest sistem de comercializare este o creatie a legislatiei nord-americane, care a interzis acum cateva decenii ca anumite produse sa fie comercializate direct de catre producatori, impunand utilizarea unor distribuitori specializati. In aceste conditii, comercializarea acelor produse a fost concesionata unor societati comerciale specializate in desfacere, carora le-a fost transmisa o anumita formula de comercializare, impreuna cu mijloacele si metodele susceptibile de a obtine cele mai bune conditii de rentabilitate .
Ulterior, contractul a cunoscut o mare dezvoltare in SUA, unde firme ca McDonald's, Coca Cola sau Hilton au obtinut o dezvoltare rapida prin practicarea acestui sistem de comercializare a produselor sau serviciilor lor.
1.3. Partile contractului
Partile contractului sunt francizorul si beneficiarul.
Avand in vedere prevederile art. 1 lit. b) din O.G. nr. 52/1997, francizorul este un comerciant, titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate, care ofera un ansamblu de produse si/sau servicii si/sau tehnologii, asigura beneficiarului o pregatire initiala si utilizeaza personal si mijloace financiare pentru promovarea marcii sale, asigurand dezvoltarea si viabilitatea produsului sau serviciului.
Conform art. 1 lit. c) din O.G. nr. 52/1997, beneficiarul este un comerciant, persoana fizica sau juridica, selectionat de francizor, care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza si care primeste dreptul de a exploata o anumita afacere, un produs sau un serviciu.
Ca efect al independentei juridice, beneficiarul este direct si singur raspunzator in raporturile cu clientii, fie pe baze contractuale, fie delictuale.
Prin intermediul francizei se creeaza o unitate economica simpla intre francizor si beneficiar, prin utilizarea unei marci de fabrica sau de comert in conditiile unor anumite formule sau metode de comercializare; aceasta legatura economica este bazata pe o colaborare stransa si continua intre partile contractuale, independente din punct de vedere financiar .
1.4. Avantaje
Prin incheierea si executarea contractului de franciza, ambele parti beneficiaza de o serie de avantaje economice si strategice.
Francizorul poate patrunde pe pietele externe, fara eforturi de investitii si in conditiile de maxima eficienta, putand crea un sistem de comercializare a produselor si serviciilor de dimensiuni mult mai mari decat i-ar permite mijloacele proprii.
Beneficiarul isi desfasoara activitatea beneficiind de reputatia marcii francizorului, asigurandu-si clientela si extinderea operatiunilor comerciale, precum si folosirea unor brevete sau a know-how-lui , puse la dispozitia sa de francizor.
Beneficiarii cuprinsi intr-o retea de franciza sunt independenti intre ei, fapt ce explica de ce o eventuala criza care afecteaza un beneficiar sau chiar o intreaga piata geografica dependenta de un subfrancizor, nu se va propaga si catre ceilalti membri ai retelei ori catre societatea francizoare .
2. Caracteristici
Contractul de franciza prezinta urmatoarele caracteristici:
este un contract sinalagmatic, intrucat se caracterizeaza prin interdependenta si reciprocitatea obligatiilor;
este un contract consensual, incheindu-se prin simplul acord de vointa al partilor;
este un contract oneros, intrucat ambele parti urmaresc obtinerea unui folos patrimonial;
este un contract comutativ, ambele parti cunoscand intinderea obligatiilor din momentul incheierii contractului;
este un contract intuitu personae, intrucat francizorul il selectioneaza pe beneficiar in considerarea capacitatii sale profesionale (se multiplica succesul afacerii francizate) si de a adera la principiul omogenitatii retelei de franciza.
Pe langa aceste caractere generale, franciza prezinta si urmatoarele trasaturi specifice:
♦ partile sunt independente din punct de vedere financiar, cu gestiune si contabilitate proprie, precum si cu personalitate juridica distincta ;
♦ intre parti se desfasoara o colaborare stransa si continua pentru promovarea afacerii, produsului sau serviciului concesionat;
♦ franciza se integreaza unei retele de franciza .
Asadar, reteaua de franciza poate fi privita, atat ca un ansamblu de raporturi contractuale (art. 1 lit. e) din Ordonanta), cat si ca un mecanism comercial format din francizor si beneficiari (art. 12 din Ordonanta ).
Art. 13 din Ordonanta identifica scopul retelei de franciza, in sensul ca "reteaua de franciza este formata de francizor si beneficiari. Prin organizare si dezvoltare, reteaua de franciza trebuie sa contribuie la ameliorarea productiei si/sau distributiei de produse si/sau servicii". Din aceste dispozitii se pot extrage omogenitatea, publicitatea, unitatea si coeziunea retelei de franciza.
Omogenitatea retelei de franciza - este o realitate comerciala evidenta; ea se poate constata comparand oricare dintre unitatile francizate din aceeasi retea, indiferent unde s-ar afla .
Publicitatea se realizeaza, in general, centralizat, prin intermediul francizorului caruia beneficiarii din retea ii platesc o taxa de publicitate reprezentand contributia acestora la suportarea cheltuielilor de publicitate.
Acest control asupra publicitatii se justifica prin necesitatea pastrarii unitatii retelei si promovarea imaginii unei marci in mod nediferentiat. Francizorul va fi responsabil fata de beneficiari de modul in care isi indeplineste aceasta obligatie .
Unitatea si coeziunea retelei este data, conform art. 1 lit. e) din O.G. nr. 57/1997, de scopul comun al partilor, adica "promovarea unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu".
Omogenitatea, unitatea si coeziunea retelei de franciza asigura repetarea succesului afacerii francizate; franciza fiind o modalitate de a reitera si multiplica o afacere reusita, reteaua de franciza este instrumentul acestei multiplicari .
3. Raporturi precontractuale
Incheierea unui contract de franciza este precedata de o perioada precontractuala in care partile se cunosc reciproc si cauta sa stabileasca cat mai exact care va fi cadrul de desfasurare a raporturilor lor viitoare.
De aceea, in perioada precontractuala, partile trebuie sa beneficieze de toate informatiile necesare pentru ca decizia lor de colaborare sa fie fundamentata pe o buna cunoastere a avantajelor si rigorilor francizei.
In aceasta faza are loc selectia beneficiarului de catre francizor, pe baza evaluarii performantelor sale economice sau a potentialului sau de integrare in reteaua de franciza.
In aceeasi perioada, francizorul trebuie sa transmita potentialului beneficiar informatiile despre experienta dobandita si transferabila, conditiile financiare ale contractului, respectiv redeventa initiala sau taxa de intrare in retea, redeventele periodice, redeventele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestarile de servicii si tarifele privind produsele, serviciile si tehnologiile, in cazul obligatilor contractuale de cumparare. De asemenea, francizorul trebuie sa transmita potentialului beneficiar elementele care permit acestuia sa realizeze calculul rezultatului previzionat si sa-si intocmeasca planul financiar. Francizorul transmite si obiectivele si aria exclusivitatii acordate, durata contractului, conditiile reinnoirii, rezilierii, cesiunii.
4. Efectele contractului. Obligatiile partilor
Obligatiile francizorului
Francizorul isi asuma urmatoarele obligatii:
a) sa detina si sa exploateze o activitate comerciala, pe o anumita perioada, anterior lansarii retelei de franciza;
b) sa fie titularul drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industriala;
c) sa asigure beneficiarilor sai o pregatire initiala, precum si asistenta comerciala si/sau tehnica permanenta, pe toata durata existentei drepturilor contractuale;
d) sa transmita beneficiarului dreptul de a utiliza firma, emblema sau sigla sa, marca produselor, serviciilor sau tehnologiilor, precum si orice alte drepturi de proprietate intelectuala sau industriala necesare exploatarii comerciale a afacerii;
e) sa transmita concesionarului un ansamblu de informatii practice (know-how) rezultand din experienta sa si verificate de el, privind prezentarea produselor in vederea vanzarii, transformarea produselor in legatura cu prestarea de servicii, relatiile cu clientela, gestiunea administrativa si financiara, procesele de fabricatie si de distributie ale unei marfi sau ale unui serviciu;
f) sa asigure aprovizionarea ritmica cu o gama omogena de produse, servicii si/sau tehnologii.
Pentru realizarea operatiunii, francizorul trebuie sa informeze pe beneficiar asupra rentabilitatii investitiilor, sa supravegheze activitatea comerciala a concesionarului, sa organizeze campania publicitara si sa acorde asistenta tehnica. De cele mai multe ori, francizorul asigura si exclusivitatea operatiunilor pe un anumit teritoriu.
El are dreptul sa controleze respectarea de catre beneficiar a tuturor elementelor constitutive ale imaginii marcii sale.
Obligatiile beneficiarului
Beneficiarul are urmatoarele obligatii:
a) sa dezvolte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si reputatia acesteia;
b) sa furnizeze francizorului orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a situatiei reale financiare, precum a asigura o gestiune eficienta in legatura cu franciza;
c) sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata durata contractului de franciza, cat si ulterior;
d) sa respecte regulile si politicile comerciale stabilite de francizor privind desfacerea produselor sau prestarea serviciilor;
e) sa plateasca concedentului o taxa de intrare pentru admiterea in afacere si o redeventa, care se calculeaza in procente sau intr-o cota fixa, in functie de desfacerile realizate;
f) sa restituie francizorului sau, dupa caz, sa inceteze utilizarea oricarui bun corporal sau incorporal apartinand acestuia.
5. Incetarea contractului
Contractul de franciza inceteaza prin ajungerea la termen si reziliere. Fiind un contract intuitu personae, atunci cand este incheiat pe o perioada nedeterminata, el poate fi denuntat oricand, de catre oricare dintre parti.
De asemenea, el inceteaza prin decesul, incapacitatea ori falimentul persoanei fizice sau lichidarea ori falimentul persoanei juridice.
Definitia legala a fost criticata pe motiv ca legiuitorul a lasat in afara ei elementele esentiale ale francizei, si anume: know-how tehnic si/sau comercial, asistenta tehnica si comerciala, folosinta de catre beneficiar a insemnelor de atragere a clientelei francizorului (A se vedea Gh. Gheorghiu, G.N. Turcu, Operatiunile de franciza, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 11).
Ordonanta Guvernului nr. 52/1997 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997, aprobata cu modificari prin Legea nr. 79/1998 (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 13 aprilie 1998) si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 14 mai 1998.
Sistemul, numit franchising, isi imprumuta denumirea de la termenul francez franc, semnificand autorizatie, licenta (Gh. Gheorghiu, G. Turcu, op. cit., p. 12).
Conform disp. art. 1 lit. d) din O.G. nr. 52/1997 "know-how-ul este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, procedeelor si al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea si comercializarea unui produs".
Contractul are natura comerciala, dintr-o dubla perspectiva: este un act obiectiv de comert, intrucat are ca obiect un sistem de comercializare si este un act subiectiv de comert, intrucat legea cere ca atat francizorul, cat si beneficiarul sa aiba calitatea de comerciant, astfel incat contractul reprezinta o obligatie asumata de comercianti si, potrivit art. 4 C. com. se bucura de prezumtia de comercialitate.
Dincolo de independenta institutionala si juridica dintre francizor si beneficiar, exista intre cei doi raporturi contractuale specifice de natura a limita considerabil libertatea comerciala a beneficiarului, mijloc prin care se creeaza veritabile raporturi de dependenta intre francizor si beneficiar.
Art. 1 lit. e) din O.G. nr 57/1997 defineste reteaua de franciza ca "un ansamblu de raporturi contractuale intre un francizor si mai multi beneficiari, in scopul promovarii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum si pentru dezvoltarea productiei si distributiei unui produs sau serviciu".
Art. 12 din O.G. nr. 57/1997 prevede ca "reteaua de franciza este formata din francizor si beneficiari".
La Bucuresti sau la New York unitatile francizate dintr-o retea se infatiseaza consumatorilor in mod identic: acelasi nume comercial, aceleasi marci, aceeasi oferta. Cu toate acestea, principiul omogenitatii francizei nu contravine adaptarii unor oferte ale francizorului la specificul pietei pe care activeaza beneficiarul (Gh. Gheorghiu, G.N. Turcu, op. cit., p. 57).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2544
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved