"CONSUMATOR ROMAN, CONSUMATOR EUROPEAN"

LICEUL COMERCIAL "SPIRU HARET"

PIATRA NEAMT

TITLUL STUDIULUI:

"CONSUMATOR ROMAN, CONSUMATOR EUROPEAN

LUCRARE TEMATICA

CONSUMATOR ROMAN - CONSUMATOR EUROPEAN

Consider ca acest subiect reprezinta una dintre problemele pe care le ridica perioada in care traim.

Antiteza-atat de bine sesizata-intre consumatorul roman si cel European,ajuta,intr-un fel,sa intelegem diferentele majore dintre ceea ce se petrece in Europa.si in Romania!

Din continutul materialelor si informatiilor atasate,se detaseaza o diferenta care ,din punctual meu de vedere,va reprezenta mai tarziu,un punct de plecare si de afirmare a romanilor.

Accesul la informatie si expunerea problemei,asa cum este ea,nu va face decat sa ne ajute,pe noi,consumatorii,sa intelegem ca sanatatea noastra este mai importanta decat orice ambalaj frumos colorat,ca drepturile noastre,ca si consumatori,reprezinta un fel de indatorire fata de noi insine:sa ne cunoastem drepturile,sa ne respectam drepturile si sa cerem la randul nostru,respectarea drepturilor noastre de catre cei care comercializeaza produse si presteaza servicii.

   

Comertul modern si campaniile de educare a consumatorilor incearca sa aduca piata romaneasca a sapunului si a gelurilor de dus mai aproape de trendurile occidentale.

Spre desosebire de tarile vestice, cu o cultura a igienei bine pusa la punct, in care gelul de dus, peeling-ul de dus si uleiul de dus sunt preferate altor produse de curasare si hidratare, in Romania consumatorii sunt reticenti in utilizarea acestor produse. 'Evolutia pietei romanesti de ingrijire a corpului urmeaza un trend crescator - trebuie mentionat insa ca in cazul sapunurilor solide se inregistreaza o dinamica mult mai mica decat in cazul gelurilor de dus. In categoria sapunurilor, cele lichide au evolutii mai mari, mai ales in cadrul canalului de comert modern', sustin surse interne Beiersdorf Romania.

Ideea este continuata de Ioana Enache, directoarea biroului de marketing Alai SRL Brasov: 'Sunt preferate in continuare sapunurile solide in defavoarea celor lichide, explicatia regasindu-se in nivelul scazut de educatie in igiena personala a majoritatii consumatorilor, precum si in lipsa de informare in privinta atuurilor gelurilor de dus, a peeling-ului sau a uleiului de dus.

Ideea e ca un gel de dus crema nu numai curata, dar si hidrateaza, ca un ulei de dus suplineste rolul cremelor de corp si chiar ajuta in refacerea celulelor pielii si ca peeling-ul de dus ofera un gomaj eficient pielii si ii regenereaza structura. Aceste informatii nu au fost asimilate de piata, rezultatul fiind pastrarea ca prima optiune a sapunului solid, chiar daca in unele cazuri acesta duce la descuamarea pielii'. O cauza a acestei situatii ar fi gradul scazut de penetrare a acestor produse in randul gospodariilor si faptul ca mai bine de jumatate din populatia tarii nu are acces la canalizare si apa curenta. 'Faptul ca in Romania inca se fac anual circa 6.800 tone de sapun de casa nuanteaza foarte bine nivelul de trai scazut al populatiei Romaniei', conchide ea.

Tendintele anului 2007 pentru aromele gelurilor de dus se grupeaza in doua concepte: 'luxury' si 'back to nature'

Jucatorii cu vechime in piata surprind existenta unor trenduri in ceea ce priveste aromele. De exemplu, reprezentantul companiei Alai Brasov afirma ca in urma cu doi ani au fost preferate aromele puternice, tip 'aroma-terapie', in 2006 s-a pus accent pe parfumurile inspirate din zona 'gourmet' ( iaurt, caise, lapte de cocos etc.), pentru anul in curs afirmandu-se tendintele 'luxury' (perle, casmir, matase) si conceptul 'back to nature' (cofeina, ghimbir etc.).

'Piata din Romania se aliniaza tendintelor globale, principalul motiv fiind acela ca marii jucatori pe acest segment sunt importatori si urmeaza liniile trasate de producatorii externi care dicteaza directia pietei', crede sursa Alai. 'Segmentul a cunoscut o crestere foarte rapida, datorita dezvoltarii formelor de comert modern si a ofertei actorilor de pe piata, consumatorii de gel de dus fiind sensibili la noutati', constata Liliana Caimacan, Category Manager Dove la Unilever South Central Europe

Deoarece consumatorul roman e tentat sa incerce variante si arome noi, producatorii incearca sa-si creasca rata de inovatie a produselor de la an la an.

Dezvoltarea pietei a cunoscut pana acum cresteri de 20-50% anual. Perspectivele sunt optimiste in continuare. Piata cremei de branza este abia la inceput, mica din punctul de vedere al dimensiunii si concentrate ca numar de jucatori. Primii trei mari producatori detin, potrivit Doinei Cavache, Corporate Affairs Manager la Kraft Foods Romania, peste 90% din volumul pietei.Situata pe pozitia intai, Hochland are o cota de piata de peste 70% la crema de branza, dupa cum afirma Bianca Popa, Brand Manager Hochland Romania. Hochland a fost si pionierul acestei piete, formand aceasta piata in anul 2000 prin lansarea produselor Almette, sustin reprezentantii companiei. Ca jucatori cu influenta au urmat Unilever, cu marca Rama Creme Bonjour, si Kraft Foods, cu marca Philadelphia. Compania Hochland si-a completat portofoliul in anul 2004 prin introducerea cremelor de branza Hochland Creme.

Concentrare puternica pe piata cremei de branza

Piata are o dinamica semnificativa, cu cresteri spectaculoase de 20-50% anual, dupa informatiile primite de la Kraft Foods Romania, insa trebuie sa tinem cont ca vorbim despre o piata in formare. Cresterea pietei este conditionata de puterea de cumparare, aceasta din urma imprimand pietei o evolutie pozitiva in ultimii ani.

Specialistii considera ca aplicarea cotei unice de impozitare, adoptata la inceputul acestui an, a avut un efect benefic asupra puterii de cumparare, ducand la cresterea pietei bunurilor de larg consum si, in particular, a celei de branzeturi. In plus, vanzarile la crema de branza sunt sustinute si de modificarea obiceiurilor nutritionale: consum orienttat catre produse naturale, migrarea treptata de la consumul orientat aproape in exclusivitate spre carne catre produsele lactate, afirma Bianca Popa. 'Piata actuala mai poate asimila foarte multe sortimente de branzeturi, in special pe cele orientate catre natural, sanatos, cu continut redus de grasime', adauga reprezentanta Hochland.

Crema de branza nu este inca pe lista produselor preferate de consumatorul roman: 'Din experienta noastra, care producem din anul 2000 diferite creme de branza, a rezultat ca piata romaneasca prefera branzeturile topite de diferite feluri, calitati si arome, dar accepta mai greu cremele de branza', afirma Ada Victoria Tura, director general Eurochees Productie.

Motivul il constituie intrarea relativ recenta a cremei de branza pe piata romaneasca, unde consumatorii sunt inca obisnuiti cu branzeturile traditionale. Exista insa o disponibilitate pentru a incerca ceva nou, ne spune Bianca Popa: 'Consumatorii din Romania sunt inca loiali branzeturilor traditionale: telemeaua, cascavalul, branza topita, dar sunt dispusi sa incerce si noile categorii de branzeturi, specialitatile, aparute de curand pe piata locala: cremele de branza, branzeturile cu mucegaiuri, branzeturile de tip Feta, branzeturile naturale (Emmentaler, Maasdamer, Gouda etc.) si altele. Deocamdata, nivelul consumulului este sub media inregistrata in statele europene, insa cresterile de la an la an promit cel putin sa reduca foarte mult din diferenta. Un motor pentru cresterea consumului il reprezinta si diversificarea gamei sortimentale.

Cea mai mare pondere in vanzari o detin sortimentele clasice, simple. Pe locul doi se afla variantele cu verdeata sau ierburi aromatice. Pretul este unul din factorii importanti care dicteaza decizia de cumparare, insa incepe sa fie devansat de calitatea produsului. Si pentru ca decizia se ia in ultima instanta la raft prezentarea produsului poate avea o influenta considerabila. 'Motivele care deter-minaalegerea unui produs pot fifoarte diferite, insa cum decizia de cumparare se ia in cele mai multe cazuri la raft, impactul vizual si descrierea cat mai clara a produsului pe ambalaj pot face diferenta', este de parere reprezentanta Hochland.

Insa promovarea joaca si ea un rol important in procesul de 'convingere' a consumatorului sa cumpere. 'In fiecare an dezvoltam noi mecanisme promotionale pentru fidelizarea consumatorilor, testam noi sortimente de crema de branza, dezvoltam strategii de mercantizare si pozitionare a produselor in magazine, pregatim promotii specifice, atat pentru retail cat si pentru retelele internationale de hiper/supermarketuri, afirma Bianca Popa. Bineinteles ca si anul 2006 se caracterizeaza printr-o activitate promotionala sustinuta si prin testarea unor produse inovative in acest segment'.
Profilul cumparatorului de creme de branza este urmatorul: femei active, intre 20 si 50 de ani, din mediul urban, cu venituri medii si mari si studii medii si superioare, deschise catre noutate si confort.

Dupa aderare, lupta de concurenta a constat in consolidarea pozitie deja detinute de producatorii deja existenti

Din punct de vedere geografic, intre vanzarile inregistrate in diferite locatii din tara nu exista diferente mari. Variatiile au in vedere diferenta de putere de cumparare, spune Doina Cavache: 'Inregistram vanzari mai mari in orasele unde consumatorul are o putere de cumparare mai mare. Categoria este concentrate in magazinele si lanturile de magazine mari (Key Accounts), acestea asigurand peste 60% din vanzarile de crema de branza la nivel national'.

Eurocheese pregateste o noua capacitate de productie pentru 2007

Sensibilitatea la temperature a cremelor de branza este un criteriu restrictiv pentru magazine. In perioada verii, acest produs poate fi comercializat doar de magazinele care au intradevar conditii de pastrare, temperatura optima pentru crema de branza fiind cuprinsa intre +2 si +8 grade Celsius.

Deoarece crema de branza este un produs alimentar din gama branzeturilor, iar acestea, prin traditie, in Romania se mananca constant, vanzarile la crema de branza nu sunt sezoniere. Insa, 'ca evolutie generala pe piata cremelor de branza, in perioada de vara se observa o usoara scadere a volumelor de vanzare', precizeaza Bianca Popa.
Eurocheese anunta pregatirea unei noi capacitati de productie, compania considerand-o necesara pentru a se adapta cerintelor pietei.

Kraft Foods isi va sustine puternic marca de crema de branza Philadelphia prin activitati ATL si BTL in acest an

Drepturile consumatorului, conform legii

Art. 27. - Consumatorii beneficiaza de urmatoarele drepturi:

a) de a fi protejati impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le aduca atingere drepturilor si intereselor legitime;

b) de a fi informati complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor, precum si de a fi educati in calitatea lor de consumatori;

c) de a avea acces la piete care le asigura o gama variata de produse si servicii de calitate;

d) de a fi despagubiti in mod real si corespunzator pentru pagubele generate de calitatea necorespunzatoare a

produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloace prevazute de lege;

e) de a se organiza in asociatii ale consumatorilor, in scopul apararii drepturilor si intereselor lor;

f) de a refuza incheierea contractelor care cuprind clauze abuzive, conform prevederilor legale in vigoare;

g) de a nu li se interzice de catre un operator economic sa obtina un beneficiu prevazut in mod expres de lege.

Art. 28. - Se interzice refuzul vanzarii unui produs sau prestarii unui serviciu catre un consumator fara un motiv justificat conform prevederilor legale in vigoare.