CUPRINS

1. REZUMAT   

1.1. Descrierea pietei si a rolului firmei

1.2. Produsele ce urmeaza a fi oferite de noua firma

1.3.Echipa de conducere   

1.4. Prezentarea datelor financiare la firma S.C. ELDA S.A.

1.5.Suma necesara a fi imprumutata si modul de folosire si restituire a banilor

2. ISTORICUL FIRMEI S.C. "PAN " S.A.

2.1. Data infiintarii

2.2 Scopul firmei S.C. " PAN " S.A.

3. DESCRIEREA GENERALǍ A AFACERII

3.1 Obiective. Strategie. Tactici

3.2 Structura personalului

3.3 Competitia   

4. STRATEGIA   

5.DESCRIEREA PRODUSELOR SI MODUL DE FOLOSIRE

5.1 Ciclul produselor   

5.2 Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare

5.3 Schita de amplasare a firmei

5.4 Metoda de productie folosita

6. STRATEGIA DE MARKETING

6.1 Piata   

6.2 Avantajele firmei

6.3 Piata tinta   

6.4 Segmentarea pietei tinta

7. INFORMATII FINANCIARE

1. REZUMAT

1.1. Descrierea pietei si a rolului firmei

In ultimii ani, concurenta in domeniul produselor de panificatie a crescut vertiginos. Datorita ciclului foarte scurt de fabricatie al acestor produse si a cererii relativ stabile, intreprinzatorii privati au preferat sa investeasca in domeniu, astfel incat in prezent exista in judetul Iasi 176 de brutarii, din care mai mult de jumatate in municipiul Iasi.

Piata S.C. "PAN " S.A. reprezinta spatiul economico - geografic unde ea este prezenta cu produsele sale, cu prestigiul si influenta sa.

Societatea produce si comercializeaza anual pe piata interna peste 7000 de tone de faina de diverse tipuri, 3000 de tone de paine in diverse sortimente si 35 de tone de produse de patiserie.

Piata careia i se adreseaza S.C. "PAN " S.A. are un caracter local pe de o parte si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala

Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine PAN de pe raza municipiului Iasi si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Reteaua de distributie era constituita in 1993 din 17 magazine proprii de desfacere.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a produselor, in

prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor, facand de dorit utilizarea unor masini mai mici.

In 1999 numarul magazinelor proprii a crescut la 21, doua treimi din acestea fiind dotate cu vitrine frigorifice pentru pastrarea alimentelor. Toate magazinele au fost dotate cu case de marcat si cantare electronice. Personalul este calificat si bine pregatit pentru a asigura un comert civilizat.

Magazinele primesc, gestioneaza si vand produsele. Actele intocmite in magazine sunt predate biroului financiar-contabil, iar numerarul incasat se preda zilnic la casierie, putand fi utilizat chiar in ziua urmatoare in scopurile stabilite de societate.

Criteriile de selectie a modalitatii de distributie se bazeaza pe urmatoarele:

plata imediata;

volumul comenzii;

relatia anterioara.

Contractele de livrare practicate de S.C. PAN S.A. in calitate de furnizor contin prevederi asiguratoare referitoare la:

documentele si modalitatile de plata;

receptia marfii la sediul firmei;

garantie;

raspunderea contractuala.

S.C. PAN S.A. a participat la o licitatie organizata de S.C. ELDA PAN S.A. Iasi in decembrie 2002, achizitionand intreaga afacere ( prin contractarea de credit bancar ):

o moara de grau;

un atelier de panificatie;

o patiserie - pizzerie;

17 magazine de desfacere a produselor alimentare.

Vanzarile S.C. ELDA PAN S.A. se desfasurau sub urmatoarele forme:

vanzari en gros - 25%;

vanzari cu amanuntul - 33%;

vanzari prin reteaua proprie de magazine - 42%.

Evolutia vanzarilor zilnice este prezentata in tabelul urmator:

Cifra zilnica a vanzarilor a inregistrat o tendinta de crestere in primii 2 ani. In termeni reali, evolutia a fost ascendenta in perioada 1998- 1999 si descendenta in perioada 2000-2001.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul masinilor speciale pentru paine, aflate in dotarea societatii. Daca in urma cu cativa ani acestea corespundeau perfect nevoilor de distributie a produselor, in prezent scaderea productiei a redus eficienta utilizarii lor, facand de dorit utilizarea unor masini mai mici.

In 1999 ea detinea o treime din piata de desfacere a produselor de panificatie din judet, aceasta cota este in prezent de aproximativ 20%. Aceasta evolutie s-a suprapus pe o scadere generala a consumului, ceea ce a determinat si reducerea productiei unitatii.

Datorita scaderii productiei unitatii, firma S.C. PAN S.A. va prelua aceasta afacere.

1.2. Produsele ce urmeaza a fi oferite de noua firma

In urma realizarii unor chestionare, produsele cele mai cautate de clienti sunt:

faina alba tip 650;

faina alba tip 480;

gris;

tarate;

franzela "Neptun" (0,500 kg/buc.);

franzela "Pariziana" (0,400 kg/buc.);

colac moldovenesc (1 kg/buc.);

colacei moldovenesti (0,1 kg/buc.);

pateuri (0,050 kg/buc.);

saleuri - vrac;

minipateuri cu branza - vrac;

minipateuri cu ciuperci - vrac;

batoane cu lapte (0,100 kg/buc.);

cozonac cu stafide si cacao (0,800 kg/buc.).

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de baza, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere mai putin accentuata a consumului in conditii de inflatie.

1.3.Echipa de conducere

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere care decide asupra activitatii societatii si adopta politica economica si comerciala.

Societatea este administrata de Consiliul de Administratie, compus din 7 persoane alese de Adunarea Generala a Actionarilor pe o perioada de patru ani. Consiliul de Administratie este condus de un presedinte, care are si calitatea de director general.

Gestiunea societatii este verificata Comisia de Cenzori, formata din trei membri alesi de Adunarea Generala a Actionarilor.

Directorul general al societatii este ajutat de directorul executiv tehnic si de directorul executiv economic.

Directorul tehnic este conducatorul directiei productie.

Directorul economic (seful directiei economice) are in subordine urmatoarele compartimente:

biroul financiar-contabilitate-preturi;

oficiul de calcul;

biroul aprovizionare.

S.C. COMPAN S.A. are 230 de angajati, cu functii si calificari corespunzatoare, definite in fisa postului.

Compartimentul activitatii de productie este subordonat directorului general si indruma, conduce si raspunde de activitatea de productie, avand urmatoarele atributii:

asigura desfasurarea activitatii compartimentelor functionale din subordinea sa in scopul realizarii programelor de productie si a repararii dotarii;

ia masuri pentru elaborarea si respectarea indicatorilor tehnici si tehnologici cu privire la programarea, pregatirea si urmarirea productiei;

asigura respectarea normelor de tehnica a securitatii si protectia muncii, ia masuri impotriva celor care nu le respecta;

raspunde de activitatea de organizare a productiei si muncii in scopul cresterii productivitatii muncii, reducerii costurilor, cresterii rentabilitatii si beneficiului societatii.

Compartimentul comercial are atributiile:

asigura fundamentarea propunerilor pentru organigrama unitatii, schemei de personal, a atributiilor fiecarui sector de activitate, a veniturilor si cheltuielilor pentru activitatea de baza si a altor activitati, a tarifelor pentru prestatii etc.;

asigura contractele pentru prestatii, intocmeste facturi pentru activitatea de baza, asigura analizele economice pe sectii privind realizarea veniturilor si cheltuielilor si indeplinirea sarcinilor de catre conducere;

elaboreaza planul de prestatii, venituri si cheltuieli al unitatii pe structuri si activitati (de baza si alte activitati).

1.4. Prezentarea datelor financiare la firma S.C. ELDA S.A.

1.5.Suma necesara a fi imprumutata si modul de folosire si restituire a banilor

Suma necesara a fi imprumutata pentru dezvoltarea noii afaceri( S.C. ELDA S.A.)= 241 242

2. ISTORICUL FIRMEI S.C. "PAN " S.A.

2.1. Data infiintarii

S. C. PAN S.A. a luat fiinta in decembrie 1992. Este persoana juridica romana, are forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale in tara sau strainatate.

Sediul societatii este in Iasi, str. Soseaua Pacurari nr. 26. S.C. .PAN S.A. are codul fiscal R391847 si este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J22-64-193.

Capitalul social initial al societatii a fost de 78.215.000 lei, fiind impartit in 15.643 actiuni cu o valoare nominala de 5000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei, divizat in 125.144 actiuni a 16.401 lei fiecare. De la infiintare pana in prezent numarul actionarilor a scazut de la 2.132 la 1.318 datorita concentrarii detinerilor de actiuni.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

a.      productia, inclusiv aprovizionarea si importul pentru productie si desfacere pe piata interna si externa a produselor obtinute prin prelucrarea industriala a cerealelor, a produselor de panificatie si pastelor fainoase;

b.     comercializarea cu ridicata si amanuntul a produselor si marfurilor alimentare si nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau inchiriate, concesionate sau in locuri special amenajate - piete, targuri precum si in sistem ambulant, prin tonete, rulote, automagazine si altele de acest fel;

c.      operatiuni de import-export, exclusiv cele prevazute la punctul a., produse si servicii, operatiuni specializate de comert exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, licitatii, cooperare, gaj, ipoteca, barter, reprezentanta), precum si oricare alt gen de servicii de comert exterior;

d.     prestari de servicii in domeniul:

transportul de marfuri si persoane in trafic intern si international;

intermedieri mobiliare si imobilare in sistem de comision sau consignatie si reprezentanta comerciala;

intermedieri si cumparari de active si actiuni de catre actionarii S.C. PAN S.A.;

intermedierea cumpararii de active si actiuni de catre actionarii salariati si ii reprezentarea acestora fata de terti in astfel de actiuni.

e.      Concesionarea de terenuri arabile si creditarea proprietarilor de terenuri pentru productia de cereale;

f.       In realizarea obiectului de activitate societatea comerciala efectueaza orice alte operatiuni privind dezvoltarea, modernizarea si exploatarea capacitatii de productie, cumpararea de active si actiuni, avand dreptul de a cumpara, inchiria sau a dobandi prin alte mijloace si de a obtine orice fel si orice drepturi, privilegii sau orice avantaj asupra sau in legatura cu orice proprietati si orice constructii, cladiri, locuinte, ateliere, magazine, depozite, capacitati de productie, masini, echipamente, instalatii, motoare, material rulant, mijloace auto si orice proprietate imobiliara sau drepturi de orice fel.

Baza materiala a societatii este compusa din urmatoarele active principale:

o moara de grau - construita in 1912, a ajuns prin modernizari succesive la o capacitate de macinis de 124 de tone in 24 de ore; utilajele sunt de provenienta romaneasca (15 valturi tip Toplet) si turceasca (umidificatoare, masini de gris).

In urma procesului de macinare se pot obtine toate tipurile de faina, diferentiate in functie de continutul in cenusa si substante minerale;

cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt raspandite in tot orasul.

2.2 Scopul firmei S.C. " PAN " S.A.

Scopul firmei este de a produce si comercializa produsele de panificatie proprii.

Aspiram sa dobandim o reputatie pe piata ca fabricant si distribuitor de produse de panificatie. Putem obtine acest lucru prin dezvoltarea prompta a produselor, intelegerea clara a tendintelor si nevoilor de pe piata, comercializare si imbuteliere inovatoare si profitabile.

Pentru a ne atinge obiectivul, S.C. PAN S.A. are nevoie de capital, talent managerial, facilitati mai mari si mai eficiente.

3. DESCRIEREA GENERALǍ A AFACERII

3.1 Obiective. Strategie. Tactici

Produsul fabricat si oferit de firma fiind un produs final, va fi realizat pe piata consumatorului si este orientat persoanelor de toate varstele.

Clientii potentiali ai intreprinderii sunt persoanele de toate varstele.

Pentru ai determina pe clientii sa cumpere produsele fabricate de intreprindere, conducerea va pune accentul, in primul rand, pe calitatea deosebita a serviciilor prestate, pretul convenabil. Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului.

Preturile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor, reiesind din costurile de productie si din alte cheltuieli.

Reclama produselor va fi efectuata prin intermediul retelei mass-media, foi volante, standuri luminescente si pe automobilele care livreaza produsele firmei

3.2 Structura personalului

Structura personalului pe compartimente era la 31.12.2002 urmatoarea:

Din tabel se poate remarca ponderea importanta a personalului care lucreaza in cadrul compartimentelor de productie si comercializare, care au un rol esential in activitatea societatii.

In ceea ce priveste structura personalului in functie de gradul de calificare, aceasta se prezinta ca in tabelul urmator:

Se remarca preponderenta categoriilor muncitori calificati (48%) si personal cu studii medii (37%). Aceasta structura de personal este adecvata specificului activitatii societatii.

Structura personalului in functie de domeniul de activitate se prezinta astfel:

Se observa preocuparea pentru sporirea ponderii personalului direct productiv, corelata cu reducerea cheltuielilor administrative.

Fluxurile de informatii sunt urmatoarele:

sectii de productie/ birou de aprovizionare (rapoarte de productie, de gestiune, avize etc.) compartimentul financiar-contabil (verificare, avizare) oficiul de calcul (prelucrare, centralizare) compartimentul financiar-contabil note contabil

3.3 Competitia

Selectarea furnizorilor firmei se face pe urmatoarele criterii:

calitatea produselor;

pretul oferit;

facilitatile de plata;

distanta.

4. STRATEGIA

Strategia reprezinta acele mutatii organizationale si manageriale folosite pentru atingerea obiectivelor prin promovarea misiunii firmei.

Odata cu achizitionarea firmei S.C. ELDA S.A., S.C. PAN S.A. va opta pentru o diversificare a produselor, concretizata in fabricarea unui nou produs - pizza- .

Pentru pastrarea si largirea pozitiei pe piata intreprinderea va adopta o strategie indreptata spre:

ridicarea calitatii produsului;

largirea sortimentului produsului;

ridicarea nivelului de deservire post-vanzare;   

stabilirea unii pret convenabil pentru toate paturile sociale.

Se remarca faptul ca ponderea cea mai mare o au produsele alimentare de baza, caracterizate printr-o cerere putin elastica in raport cu pretul, ceea ce a determinat o scadere mai putin accentuata a consumului in conditii de inflatie. Unele din produse fac parte din clasa bunurilor Giffen, cererea lor crescand in conditiile scaderii veniturilor. Acest fapt constituie, in conditiile unei rate a inflatiei ridicate si ale scaderii veniturilor reale, un avantaj potential pentru societate. In acelasi timp, ciclul de fabricatie foarte scurt favorizeaza adaptarea rapida a preturilor de desfacere la variatiile costurilor materiilor prime.

Societatea realizeaza vanzari prin reteaua de magazine PAN de pe raza municipiului Iasi si prin intermediul unor firme private. Cu firmele private de distributie vanzarea se face pe baza de comenzi ferme si contracte.

Ca avantaje ale implementarii acestei strategii:

datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, firma poate obtine profituri mai mari;

aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

5.DESCRIEREA PRODUSELOR SI MODUL DE FOLOSIRE

5.1 Ciclul produselor

Produsele fabricate :

faina alba tip 650;

faina alba tip 480;

gris;

tarate;

franzela "Neptun" (0,500 kg/buc.);

franzela "Pariziana" (0,400 kg/buc.);

colac moldovenesc (1 kg/buc.);

colacei moldovenesti (0,1 kg/buc.);

pateuri (0,050 kg/buc.);

saleuri - vrac;

minipateuri cu branza - vrac;

minipateuri cu ciuperci - vrac;

batoane cu lapte (0,100 kg/buc.);

cozonac cu stafide si cacao (0,800 kg/buc.).

Procesul tehnologic a producerii painii consta din 5 etape principale:

Cernerea fainii si pregatirea maielei;

Malaxarea aluatului;

Divizarea si dospirea aluatului;

Coacerea;

Racirea si transportarea produselor gata.

In genere sectorul de panificatie este caracterizat prin intreprinderi cu procese tehnologice preponderent semi-automatizate. In afara ca acest moment contribuie la cresterea flexibilitatii si eficientei productiei, el permite mentinerea standardelor de calitate. Desigur situatia este diferita pentru brutariile mici, specializate in paine proaspata.

Inovatiile substantiale ale intreprinderilor de panificatie cer modificari ale procesului de productie. Dezvoltarea si perfectionarea ambalajelor nu este larg raspandita la noi in tara.

Neajunsurile tehnologice in comparatie cu practicile internationale

Prin utilizarea materialelor speciale de ambalare, este posibil de a perfectiona produsele atat in termeni de calitate cat si durata de pastrare. O tehnica noua pentru conservarea produselor de panificatie este atmosfera modificata, larg raspandita pentru paine (dar nu in tara noastra).

Firma noastra produce paine din faina de grau, un asortiment larg de produse de panificatie si covrigarie, biscuiti, produse din gofre, diverse tipuri de paste fainoase si pizza. Astazi aproape 1000 de intreprinderi sunt cumparatori ai nostri. Pentru comoditatea cumparatorilor productia se elibereaza in ambalaje. Se utilizeaza diferite materiale de ambalaj: carton, polipropilena. Impreuna cu beneficiarii elaboram tipuri speciale de ambalaj conform cerintelor clientilor nostri.
Toata productia se fabrica in stricta corespundere cu cerintele standardelor de stat cu utilizarea componentelor naturale curate biologic. Tehnologia de fabricare a productiei, calitatea ei se verifica permanent de catre organele de control corespunzatoare ale tarii. In conditiile concurentei inalte S. C. PAN S.A. nu numai ca a supravietuit, dar si-a stabilit prioritatea sa pe piata IASULUI. La intreprindere permanent se cauta noi domenii de activitate.
Este creata baza comerciala, ce executa cererile pentru partide de productie cu ridicata, atat fabricate de catre intreprindere, cat si de alti furnizori de marfuri alimentare.
Tehnologii firmei noastre depun toata abilitatea si experienta pentru calitatea inalta si gustul bun al productiei noastre de pe masa clientilor nostri.

5.2 Descrierea clientilor si a surselor de aprovizionare

Principalii clienti ai S.C. COMPAN S.A. sunt urmatorii:

Plata furnizorilor se face in termen de 30 de zile pentru furnizorii fara contract si in functie de data scadentei stabilite, pentru cei cu contract.

Principalii furnizori ai societatii sunt:

5.3 Schita de amplasare a firmei

S.C. RIGA PAN S.A.

Bl. T6

N N

Soseaua Pacurari

5.4 Metoda de productie folosita

Procesul tehnologic de obtinere a fainii cuprinde:

Pregatirea boabelor;

Macinarea propriu-zisa.

Pregatirea boabelor respecta urmatoarele operatii:

separarea impuritatilor mai mici sau mai mari decat boabele de grau;

separarea prafului si a altor impuritati de acest gen;

decojirea partiala a boabelor;

conditionarea (tratamentul hidrotermic) boabelor, urmata de un repaos pentru echilibrarea umiditatii in zona periferica a boabelor.

Macinarea propriu-zisa respecta urmatoarele operatii:

macinisul inferior din care se obtine 97,5%-99,5% din masa initiala, restul fiind pierderi;

macinisul superior care se aplica maselor purificate rezultand: crupe(particule mari), grisuri(particule intermediare), faina, tarate.

Procesul tehnologic de obtinere a painii cuprinde:

formarea loturilor omogene de faina;

cernerea fainii;

dozarea fainii;

dozarea apei si a drojdiei pentru prepararea maielei;

prepararea maielei;

framantarea maielei;

fermentarea maielei;

prepararea aluatului;

framantarea aluatului;

fermentarea aluatului;

dozarea aluatului;

predospirea bucatilor de aluat;

dospirea finala a aluatului;

pregatirea cuptorului;

pregatirea bucatilor de aluat;

coacerea aluatului;

racirea painii;

depozitarea painii;

ambalarea painii;

livrarea catre clienti.

6. STRATEGIA DE MARKETING

6.1 Piata

Asa cum am afirmat, piata firmei S.C. PAN S.A. are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de alta parte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Iasi, iar din punct de vedere al componentei este o piata traditional universala.

6.2 Avantajele firmei

datorita loialitatii clientilor si a disponibilitatii lor de a accepta preturi mai mari, firma poate obtine profituri mai mari;

aceeasi loialitate a clientilor asigura firmei o pozitie forte in fata competitorilor, o mai mare flexibilitate in relatiile cu furnizorii.

6.3 Piata tinta

In cazul nostru este greu de delimitat o piata tinta. Orice persoana este client al nostru, consumator de paine. Totusi pentru specialitatile noastre (covrigi, batoane, saleuri, pateuri ) principalii clienti ai nostri sunt copiii si adolescentii (marea majoritate a magazinelor noastre sunt amplasate in jurul gradinitelor, a liceelor).

Premisa esentiala a identificarii unei tinte de comunicare eficiente o constituie analiza corespunzatoare a pietei si a elementelor sale componente.

Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRI POTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE SǍ NE ADESǍM PENTRU A VINDE SAU A FACE SǍ SE VANDǍ PRODUSELE NOASTRE?

6.4 Segmentarea pietei tinta

7. INFORMATII FINANCIARE

CALCULE PREVIZIONARE PE 3 ANI

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential. De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiar-bancari, pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Atat analiza pe plan intern, cat si cea externa au ca obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final, a valorii intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de rezultate si anexa la bilant.

Structura bilantului se apropie tot mai mult de o prezentare functionala (pe activitati) a datelor contabile, in detrimentul unei prezentari dupa criteriile financiare de lichiditate si exigibilitate. De aceea este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa. In acest sens sunt utile detalierile care se fac in anexa la bilant privind lichiditatea activelor, indeosebi a creantelor si exigibilitatea pasivelor, mai cu seama a datoriilor intreprinderii. Se ajunge astfel la constructia unui "bilant financiar", in care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face exclusiv dupa criteriile de lichiditate si exigibilitate.

Pentru a respecta cat mai fidel criteriul lichiditatii, activele fixe se prezinta in urmatoarea succesiune:

imobilizarile

imobilizarile necorporale neamortizabile (de exemplu fondul de comert), care au o lichiditate foarte slaba;

imobilizarile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate slaba;

imobilizarile necorporale amortizabile (brevete, licente, cheltuieli de infiintare etc.) devin lichide pa masura repartizarii cheltuielilor ocazionate de acestea asupra mai multor perioade de gestiune;

imobilizarile corporale amortizabile, care devin lichide pe masura amortizarii lor;

participatiile, sub forma de actiuni sau parti sociale pe care intreprinderea le detine in permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita, in cadrul acesteia, o influenta predominanta.

alte imobilizari financiare (dobanzi calculate si cu scadenta amanata, imprumuturi de la terti, depozite si cautiuni).

Activele circulante sunt mai lichide decat activele fixe, putand fi rapid transformate in moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti alocate in aceste active este mai scurta si de aceea ele mai sunt numite si decalaje de plati nefavorabile.

Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv in doua mari categorii:

capitalurile proprii;

datoriile.

Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, intrucat capitalul mobilizat de la actionari sau conservat prin reinvestirea profiturilor este definitiv la dispozitia intreprinderii, pe toata durata ei de viata.

Analiza datoriilor, in functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru evaluarea riscului financiar pe care il implica indatorarea intreprinderii. Gruparea in datorii financiare (pe termen lung si mediu) si datorii de exploatare (pe termen scurt) se face in functie de scadenta obligatiilor de plata

Pentru S.C PAN S.A., bilanturile financiare pe anii 2003, 2004 si 2005 se prezinta astfel:

ACTIV - mii lei -

ACTIV CORECTAT - mii lei -

Pasiv Pasiv corectat

Analiza financiara urmareste sa evidentieze, pe de o parte, modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire, pe perioada considerata. Informatia comuna, care se intalneste in cele doua documente de sinteza, este rezultatul net (profitul sau pierderea), ca o reflectare a rentabilitatii intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a acesteia.

Diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta a intreprinderii, respectiv averea neta a actionarilor (activul neangajat in datorii).

SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII

Din desfasurarea ciclului de exploatare vor rezulta urmatoarele consecinte financiare:

intreprinderea va putea obtine amanari la plata furnizorilor (credite furnizor), ceea ce reprezinta un mijloc de finantare din afara;

din momentul cumpararii materiilor prime si pana in momentul vanzarii produselor finite, intreprinderea isi va imobiliza o parte din capitalul sau in stocuri create in fazele ciclului de exploatare (materii prime, productie neterminata, produse finite), astfel ca acestea genereaza un prim, si cel mai important, necesar de finantare a activelor circulante;

intreprinderea se va afla deseori in situatia de a acorda amanari la plata clientilor (credite clienti), astfel ca trebuie sa finanteze si aceste sume aflate in curs de incasare.

Necesarul financiar al exploatarii reprezinta diferenta dintre capitalul imobilizat in stocuri si formarea creantelor clienti si finantarea inglobata in datoriile catre furnizori, pe de alta parte. Nevoia de fond de rulment este expresia realizarii echilibrului pe termen scurt dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante:

NECESAR DE FD. DE RULMENT=ALOCARI CICLICE-SURSE CICLICE

=(Stocuri +Creante)- Datorii de exploatare

Necesarul de fond de rulment va inregistra valori pozitive, dar descrescatoare, ceea ce indica o evolutie favorabila societatii (un echilibru intre durata incasarilor si cea a platilor.)

Alocarile permanente (in imobilizari) vor fi, in principiu, acoperite din surse permanente (capitaluri proprii si datorii financiare). Cu cat sursele permanente vor fi mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea va dispune de o marja de securitate, care o va pune la adapost de evenimente neprevazute.

Acest surplus de surse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi "rulat" pentru reinnoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.

FOND DE RULMENT=SURSE PERMANENTE-ALOCARI PERMANENTE

Evolutia fondului de rulment evidentiaza o crestere a acestuia, urmata de o usoara scadere. Totusi, valoarea sa se mentine pozitiva, in concordanta cu cerintele gestiunii financiare. (O parte din capitalurile permanente trebuie sa acopere nevoile ciclice - temporare - reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare ale intreprinderii).

Marimea calculata anterior reprezinta fondul de rulment net. In legatura cu fondul de rulment se mai pot calcula urmatoarele marimi:

fondul de rulment brut, care cuprinde toate elementele de active circulante susceptibile de a fi transformate in bani intr-un termen mai mic de un an;

fondul de rulment propriu, care reprezinta excedentul capitalului propriu fata de activele imobilizate si arata autonomia de care dispune o intreprindere in finantarea investitiilor in active circulante. In cazul S.C. PAN S.A., fondul de rulment propriu coincide cu fondul de rulment net, deci societatea nu va avea datorii pe termen lung.

Nevoia de fond de rulment reprezinta nevoile temporare, dar reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale intreprinderii. Marimea sa trebuie sa fie egala sau inferioara fondului de rulment; in caz contrar calitatea necorespunzatoare a activitatii de exploatare conduce la un dezechilibru financiar care va afecta exercitiile financiare viitoare sau care pune in pericol integritatea capitalurilor proprii.

Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezoreria neta, care trebuie sa aiba o valoare pozitiva:

FR=NFR+TN

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

Se observa ca trezoreria neta va avea valori pozitive, in concordanta cu cerintele gestiunii financiare. Marimea sa va varia de la un an la altul, in functie de evolutia activitatii societatii.

Ratele si ceilalti indicatori folosesc la fixarea diagnosticului financiar al intreprinderii.

Prin definitie, diagnosticul este o apreciere facuta asupra unei intreprinderi sau asupra unei activitati a acesteia.

Diagnosticul financiar nu constituie decat o parte a diagnosticului intreprinderii. O apreciere globala a situatiei financiare si performantelor impune un diagnostic multidimensional asupra:

potentialului tehnologic;

potentialului comercial;

raporturilor umane;

organizarii si sistemului de gestiune;

situatiei si performantelor financiare.

Diagnosticul financiar are ca obiective: masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar, pentru a evalua gradul de risc (economic, financiar si de faliment) al intreprinderii.

Diagnosticul rentabilitatii se realizeaza prin intermediul a doua categorii de rate de eficienta:

rate de rentabilitate economica;

rate de rentabilitate financiara.

Diagnosticul riscului urmareste masurarea variabilitatii rezultatelor intreprinderii la modificarea pozitiei intreprinderii (a cifrei de afaceri si a structurii cheltuielilor ei fixe si variabile) la modificarea structurii capitalurilor (proprii si imprumutate) si a variabilitatii solvabilitatii intreprinderii, a capacitatii acesteia de a-si onora, la scadenta, obligatiile fata de terti. In ansamblul activitatii ei, intreprinderea comporta trei riscuri:

de exploatare (economic);

de finantare (financiar);

de faliment.

Situatia intreprinderii va fi apreciata ca pozitiva daca, in urma diagnosticului ei financiar, rezulta o rentabilitate acoperitoare pentru riscurile pe care investitorii (actionari si imprumutatori) si le-au asumat prin alocarea capitalurilor lor in activele intreprinderii.

Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment reprezinta trezoreria neta, care trebuie sa aiba o valoare pozitiva:

FR=NFR+TN

Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza succesul intreprinderii in viata economica si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei ei pe piata.

Se observa ca trezoreria neta are valori pozitive, in concordanta cu cerintele gestiunii financiare. Marimea sa variaza de la un an la altul, in functie de evolutia activitatii societatii.

Intreaga activitate desfasurata de intreprindere va cuprinde doua categorii de operatiuni: de gestiune si de capital. Operatiunile de gestiune sunt cele mai insemnate si cu caracter recurent, repetitiv in viata economica a intrepriderii. Ele cuprind mai departe operatiuni de exploatare a patrimoniului spre realizarea de produse si servicii vandabile, operatiuni financiare operatiuni exceptionale, accidentale si in afara activitatii curente. Rezultatul operatiilor de gestiune il constituie cash-flow-ul de gestiune, format din profitul net, amortizare si dobanzi:

CF gest. = EBE+Ven. fin+/- Rezultat exceptional - Impozit

La nivelul intreprinderii, cash-flow-ul disponibil este determinat de gestiune, dupa finantarea cresterii economice, respectiv dupa deducerea variatiilor, la sfarsitul anului, ale imobilizarilor (ΔIMO) si ale stocurilor si creantelor (nete de datoriile de exploatare aferente=ΔNFR):

CFD=CF gest. - ΔIMO -ΔNFR

ΔIMO+ΔNFR=cresterea economica

Daca bilantul exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns la incheierea exercitiului, contul de rezultate exprima, in parte, cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala finala. Contul de profit si pierderi sintetizeaza deci fluxurile economice, respectiv cheltuielile si veniturile perioadei de gestiune .

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii. Constructia in trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului +adaosul comercial) si incheind cu cel mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea de cascada a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare.

Relatiile de calcul ale soldurilor intermediare de gestiune sunt urmatoarele:

Valoarea adaugata = Productia exercitiului

Consumuri externe (de la terti)

Excedentul brut de exploatare = Valoarea adaugata

+ Subventii de exploatare

- Cheltuieli de personal

- Impozite, taxe, varsaminte asimilate

Profitul din exploatare = Excedent brut din exploatare

+ Reluari asupra provizioanelor

+ Alte venituri (din exploatare)

- Amortizari si provizioane calculate

- Alte cheltuieli

Profitul curent = Profitul din exploatare

+ Venituri financiare

- Cheltuieli financiare

5. Profitul net = Profitul curent

+ Rezultatul exceptional

- Participarea salariatilor

- Impozitul pe profit

Vom urmari in continuare evolutia acestor indicatori in cazul S.C. PAN S.A. pentru perioada analizata.

Evolutia valorii adaugate

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, energiei si serviciilor cumparate de la terti. Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:

personalul, prin salarii, indemnizatii si cheltuieli sociale;

statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate;

creditorii, prin dobanzi si comisioane platite;

actionarii, prin dividende platite;

intreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.

Se observa ca in cazul studiat valoarea adaugata s-a mentinut la un nivel relativ constant in termeni reali.

Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, stiind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea, pana la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), amortizarea si provizioanele calculate se regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut de exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari, provizioane si profit), de achitare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii). Excedentul brut de exploatare al S.C. PAN S.A. a inregistrat marimi relativ constante in termeni reali, societatea avand o buna capacitate de a-si remunera actionarii si de a restitui creditele bancare.

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile si a celor calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si a celor calculate).

Pentru calculele financiare de rentabilitate se calculeaza profitul inainte de dobanzi si impozit (earning before interests and taxes = EBIT). Acesta este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale (de exploatare, financiare si exceptionale) cu exceptia dobanzilor si a impozitului pe profit.

Se observa o evolutie asemanatoare cu cea a profitului din exploatare, fara influenta dobanzilor bancare.

Profitul inainte de dobanzi si impozit are, dupa deducerea impozitului pe profit (EBIT-Impozit) o semnificatie deosebita. Aceasta exprima potentialul (contabil) de remunerare a actionarilor cu dividende si a creditorilor (a bancilor) cu dobanzi. Marimea reala a acestei remunerari este data de cash flow-ul disponibil (CFD) dupa operatiunile de capital, de crestere economica a intreprinderii. In cazul S.C. PAN S.A., aceasta marime coincide cu profitul inainte de dobanzi si profit.

In cazul stocurilor, durata de rotatie se determina dupa relatia:

Durata de rotatie a stocurilor in cazul analizat va inregistrat o evolutie descrescatoare in primul an, dupa care - incepand din 2004 - a crescut destul de mult.

Determinarea lichiditatii se face pe baza mai multor indicatori:

lichiditatea curenta (globala) se calculeaza dupa relatia:

Indicatorul lichiditatii globale - "current ratio" in literatura anglo-saxona - reflecta posibilitatea tuturor componentelor patrimoniale curente ale intreprinderii de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Unul din principiile fundamentale ale echilibrului financiar al intreprinderii este acela potrivit caruia activele curente trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare decat obligatiile sau pasivele curente. Prin urmare, indicatorul lichiditatii globale trebuie sa aiba o marime supraunitara. In cazul S.C. PAN S.A. se observa ca aceasta conditie va fi indeplinita in toti anii.

Se observa o evolutie favorabila a indicatorului in toti cei 3 ani.

Lichiditatea in sens larg este cunoscuta si sub numele de lichiditate intermediara (sau de "quick test" sau "acid test" in literatura anglo-saxona). Se apreciaza ca acest raport a trebui sa tinda spre o marime unitara, deoarece orice operatie de transformare a stocurilor in mijloace banesti impune anumite cheltuieli (de publicitate, transport, vanzare etc.), care, in conditiile unei lichiditati subunitare, ar prejudicia echilibrul economic al intreprinderii.

Scoala financiara clasica apreciaza ca indicatorul lichiditatii intermediare trebuie sa fie de cel putin 0,5, valoarea optima fiind 1. Este ceea ce se numeste "regula prudentei financiare" (de unde si denumirea de "lichiditate financiara" data lichiditatii intermediare). Se observa ca in cazul S.C. PAN S.A., indicatorul se va situa la valorile optime.

- lichiditatea imediata, calculata astfel:

Lichiditatea imediata va inregistra o evolutie relativ constanta, cu exceptia anului 2004, in care sumele depuse de actionari in contul maririi capitalului social vor determina cresterea sa accentuata. In anul urmator, aceste disponibilitati vor fi folosite pentru activitatea curenta si de investitii a intreprinderii.

Bancile solicita in general un nivel al acestui raport de peste 20-30%. Aceasta conditie va fi indeplinita in cazul studiat pe intreaga perioada.

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) mai este cunoscuta si sub numele de rentabilitate financiara. Ea masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii intreprinderii prin distribuirea de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care, in fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Aceasta rata este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii de piata pentru a face atractive actiunile intreprinderii.

O modalitate de sintetizare a diagnosticului strategic al intreprinderii este reprezentata de analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats), care cuprinde pe de o parte analiza mediului (analiza externa) iar pe de alta parte analiza activitatii proprii (analiza interna).

Analiza mediului (analiza externa) scoate in evidenta tendintele pe plan macroeconomic, oportunitatile si constrangerile ce se intrevad, precum si impactul acestora asupra rentabilitatii societatii.

Oportunitati:

-cerere relativ constanta pentru produsele de baza, un avantaj in conditiile recesiunii economice;

-elasticitate redusa a cererii fata de pret si elasticitate negativa fata de venit;

-mediu economic mai favorabil intreprinderilor cu ciclu scurt de fabricatie.

Constrangeri

-reducerea veniturilor reale si a consumului populatiei;

-cresterea puternica a concurentei;

-oscilatiile foarte mari la preturile materiilor prime si calitatea necorespunzatoare a acestora (de ex. grau), precum si faramitarea proprietatilor agricole;

-costul foarte ridicat al resurselor financiare, care ingreuneaza activitatea de investitii;

-blocajul financiar si dificultatile in gasirea unor parteneri in conditii satisfacatoare de plata;

-preturile foarte ridicate ale produselor si serviciilor regiilor autonome (energie electrica, gaz, apa etc.);

-fiscalitatea foarte ridicata si existenta evaziunii fiscale.

Analiza activitatii proprii (analiza interna) trebuie sa identifice punctele tari si punctele slabe ale acesteia.

Puncte tari

-experienta indelungata in domeniu si existenta unui personal bine format;

-existenta unei retele proprii de distributie si diversificarea produselor desfacute prin intermediul acesteia;

-existenta unui actionariat relativ stabil;

-productia reprezentata de produse de baza, cu o cerere relativ stabila;

-potentialul de productie ridicat;

-ciclul foarte redus de fabricatie si calitatea produselor;

-rentabilitatea ridicata in toti anii de functionare;

-echilibrul financiar solid si solvabilitatea ridicata;

-conturarea mai precisa in ultima perioada a strategiei de vanzari;

-reputatia firmei si ponderea ridicata pe piata locala;

-inexistenta restantelor in platile fata de bugetul statului si cel al asigurarilor sociale;

-controlul strict al cheltuielilor si al fluxurilor de incasari si plati.

Puncte slabe:

-capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea consumului;

-activitatea de marketing insuficient dezvoltata;

-diversificarea insuficienta a productiei;

-lichiditatea in scadere;

-scaderea ponderii pe piata locala si lipsa extinderii pe alte piete.

Pentru valorificarea la maximum a oportunitatilor si punctelor tari si evitarea constrangerilor si eliminarea punctelor slabe ar fi de recomandat urmatoarele masuri (unele din ele deja in atentia societatii):

controlul strict al cheltuielilor si supravegherea permanenta a starii de lichiditate;

ridicarea calitatii produselor si in primul rand o adaptare mai buna la nevoile clientului;

o politica de vanzari mai agresiva si consolidarea pozitiei de lider pe piata;

urmarirea mai atenta a evolutiei concurentei;

stabilirea de relatii mai stabile cu furnizorii si clientii si afirmarea clara a cerintelor fata de acestia;