ECONOMIE EUROPEANA - STIINTE ECONOMICE

ECONOMIE EUROPEANA - STIINTE ECONOMICE

Uniunea Europeana este o constructie cu totul speciala in peisajul grupurilor    integrationiste.

a). este cea mai mare dimensiune economica

b). are cele mai puternice elemente de supranationalitate

c). este cel mai mare progres pe calea integrarii politice

d). este singura grupare cu mecanisme proprii de redistribuire

U.E. are atributele unui stat federal cu anumite trasaturi particulare :

a). este prin excelenta o putere civila fara prerogative si influenta in domeniile care reclama puterea militara si forta coercitiva

b). este un stat reglementar

Factorii generali ai constructiei europene

Consolidarea pacii unei natiuni aflate in urma

Contracararea amenintarii sovietice

Sporirea influentei exercitate pe plan international de statele membre in contraponderea hegemoniei politice si culturale a SUA.

Construirea unei piete de mari dimensiuni si cresterea competitivitatii economiilor statelor participante

Construirea unei confederatii europene cu identitate proprie.

Jaloanele parcursului integrationist in Europa

Tratatul de la Paris(18 aprilie 1951) prevedea crearea Comunitatii Europene A Carbunelui si Otelului (CECO) ( Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg)

Obiectivele acestui tratat erau:

obiective generale pentru dezvoltarea celor doua industrii

institutii interventioniste in caz de criza

control absolut asupra concentrarilor economice din ramurele respective

impozitul de CA a tuturor inteprindereilor din ramurele respective constituiau venituri directe

Tratatul de la Roma (25 martie 1957) prevedea:

crearea a doua comunitati : Comunitatea Economica Europeana si Comunitarea Economica pentru energie atomica.

Uniunea vamala intre membri

Infiintarea unor mecanisme supranationale ( Curtea de Justitie si Comisia de Justitie)

Formularea si aplicarea de politici comune in anumite domenii

Tratatul de Fuziune(1965)

unifica institutiile create de tratatele anterioare avand drept obiectiv Unificarea celor trei comunitati

In 1979 s-a formulat un cadru prin care s-a lansat sistemul monetar european care stabiliza cursurile de schimb printr-o moneda numita ECO.

La mijlocul anilor 80 dupa 3 decenii de la Tratatul de la Roma, CEE progresase foarte neuniform pe calea integrarii economice. In acest context, procesul integrationist a cunoscut un puternic impuls prin desavarsirea pietei interne publice. Acest proiect a fost trasat prin CARTEA ALBA (1985).

In februarie 1986 - Prima revizuire substantiala a CE prin asa numitul "Act unic european" care avea urmatoarele elemente de noutate:

a). stabilirea explicita a votului cu majoritate calificata pentru luarea deciziilor

b). introducerea sistemului monetar European si cooperarea in materie de politica externa.

c).extinderea competentelor in politica ecologica si sociala

In februarie 1992 are loc Tratatul de la Maastricht unde s-au introdus noi amendamente si s-au pus bazele unui nou concept de UE.

Acest tratat a pus bazele crearii    economice si monetare a UE. A intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993.

Tratatul de la Amsterdam (octombrie 1997)

Tratatul de la Nissa(2001)

Jaloanele extinderii CEE

Cuprinderea limitata la scara europeana a comunitatilor europene din 1950 are explicatii multiple cum ar fi:

includerea tarilor est-europene in lagarul sovietic

limitarea optiunilor de politica

Au aderat:

1951- Franta, Germania, Italia, Tarile de Jos, Belgia, Luxemburg

1973- Irlanda, Regatul Unit, Danemarca

1981- Grecia

1986- Spania, Portugalia

1995- Finlanda, Suedia, Austria

2004- Polonia, Slovenia, Ungaria, Malta, Cipru, Letonia, Estonia, Lituania, Republica Ceha, Slovacia

2007-Romania,Bulgaria.

Forme de integrare economica

Se refera la eliminarea frontierelor economice intre tari astfel incat existenta frontierelor nationale sa nu mai influenteze alocarea resurselor.

Acesta este un deziderat ambitios deoarece frontierele nationale nu delimiteaza doar teritorii unde functioneaza legi diferite ci si spatii geografice caracterizate prin diferite aspecte de la limba, cultura, obiceiuri.

Integrarea economica europeana este un proces avand 2 coordonate :

in adancime prin cresterea numarului de domenii reglementare la nivel supranational

in largime prin cresterea numarului de membri.

Forme de integrare:

Zona De Liber Schimb

Uniunea Vamala

Piata Comuna

Uniunea Economica si Monetara

Integrarea Economica Totala

ZONA DE LIBER SCHIMB elimina barierele comerciale prin eliminarea taxelor vamale aplicand restrictii asupra fluxului comercial reciproc.

Fiecare parte isi pastreaza independenta respective regimul comercial al tarilor membre.

UNIUNEA VAMALA este zona de liber schimb unde membrii au o politica comerciala comuna fata de terti ; tarif vamal comun, masuri de profit fata de terti; negocierea si punerea in comun de acorduri comerciale cu tarile terte.

PIATA COMUNA -reprezinta un progres al integrarii economice

-exista o liberalizare totala a circulatiei marfurilor

-este libera pentru toti factorii de productie

-obstacolele dispar in interiorul fiecarei tari

-norme tehnice comune; norme sanitare,fitosanitare si veterinare; reglementari fiscale comune; practici anticoncurentiale comune; acordarea de drepturi exclusive comune; acordarea de suventii comune.

UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA

Un standard foarte dezvoltat de informare in care politicile economice si o buna parte din politicile sociale sunt complet unificate sau strans coordonate.

Ex: In plan monetar in functie de strigenta gradului de armonizare se poate merge de la simpla coordonare a cursului de schimb pana la adoptarea unei monede comune.

Din punct de vedere analitic distingem 4 variabile ale fenomenului integrationist:

a). Fluxuri economice vizate - pt produse

- pentru factorii de productie

Exista in principiu sfera de cuprindere de la un stadiu la altul, de regula servicile si factorii de productie ajung sa fie cuprinsi in cadrul tarilor membre numai in ultimul stadium de integrare.

b). Tipuri de bariere acordate - bariere la frontiere

- bariere in interiorul frontierelor nationale

Masurile care actioneaza la frontiera (taxe vamale, rest. de impozit etc) au un impact restrictiv asupra ... , in schimb masurile interne nu pot fi considerate fara reserve ca bariere in calea schimburilor. Avem pe de-o parte probleme de perceptie: exportatorii sunt tentati sa gaseasca alte cai protectioniste iar pe de alta parte unele masuri interne pot fi utilizate prin considerente legitime care nu au de-a face cu limitarea impozitului.

c). Modalitati de integrari utilizate

Integrarea negociaza prin eliminarea obstacolelor existente si obtinerea de la aplicarea de noi obstacole in calea fluxurilor economice

Integrare pozitiva- interventia activa a autoritatilor pentru a evita aparitia de obstacole in calea fluxurilor economice reciproce care decurg din existenta unor regimuri nationale.

d). Nivelul de decizie in cadrul grupurilor integrationiste

-Interguvernamental

-Supranational

Interguvernamental - este larg raspandit; majoritatea grupurilor intergrationiste nu au alt nivel de decizie decat cel amintit.

Supranational - elementele de supranational existente in anumite grupuri sunt aplicabile doar anumitor domenii ; in UE statele isi pastreaza un drept de decizie distinct de celelalte state comunitare.

In UE competenta exclusive supranationala exista in urmatoarele domenii :

politica comerciala

politica de concurenta

politica vamala

conservarea resurselor biologice ale marii in cadrul politicii comunitare in domeniul pescuit

politicile monetare pentru tarile din zona euro

Efectele integrarii economice intre tari

EFECTE STATICE - sunt efecte asupra alocarii resurselor care se realizeaza prin:

v    Crearea de comert -inlocuirea productiei autohtone scumpe cu produse importate ieftine provenite din tarile partenere reprezinta un castig de bunastare pentru economia in cauza.

v    Deturnarea de comert - se intelege inlocuirea importurilor din restul lunii mai ieftine cu importuri mai scumpe din tari partenere ceea ce reprezinta o pierdere de bunastare in cauza ; efectul de deturnare este resimtit negative de catre tarile membre

v    Stimularea consumului- scaderi ale pietei interne ca urmare a .. de import , consumul va creste acest surplus al consumului - reprezinta un castig de bunastare pentru tara importatoare.

v    Pierderea de incasari din taxe vamale - acest fenomen are loc ca urmare a eliminarii taxelor vamale si ca urmare a fenomenului de deturnare de comert.

U.E. este singura grupare integrationista care are un sistem de redistribuire consist. intre membrii sai. Efectele concrete au un ansamblu de factori, unii actionand in directia maxima a efectelor pozitive iar alti factori in directia minima a efectelor negative.

Efectul de deturnare de comert este minim, atunci cand tarile partenere sunt parteneri comerciali nationali apropiati geografic, dotati cu resurse complexe reciproce.

In aceasta situatie, partenerii nu au prea mult de castigat prin crearea de comert, dar sunt pierderi din incasarile vamale mai importante.

EFECTE DINAMICE - decurg din stimulentele pe care le creeaza, grupari integrationiste in directia cresterii productivitatii muncii.

Cresterea productivitatii muncii (W) poate fi obtinuta ca urmare economica de scara adica comertul mai mare permite productivitatea muncii sa isi mareasca volumul productiei cu constanta valorificarii unor efecte de invatare.

Intensificarea caracterului concurential al pietelor

Existenta mai multor concurente face mai dificila realizarea intelegerilor anticoncurentiale cum ar fi cartelurile.

INSTITUTIILE COMUNITARE

COMISIA EUROPEANA

Este o autoritate supranationala care are urmatoarele functii:

Initiativa legislativa - nicio propunere legislativa nu poate fi concretizata daca comisia nu decide sa si-o insusiasca si sa o introduca in procesul legislativ.

In practica, comisia exercita aceasta functie dand curs unor solicitari exprese pentru a pune in aplicare angajamente asumate prin acorduri internationale pentru amendarea legislatiei existente si pentru a aplica dispozitii ale tratatelor sau ale altor acte normative.

Depozitar al interesului comun - comisia este cea mai bine plasata pentru a identifica si proteja interesul comun din 2 motive :

n     impartialitatea sa

n     competenta sa

In mod traditional statele membre mai mici au in Comisia Europeana un aparator al intereselor lor.

Organism de administrare a politicilor publice

-este o functie pe care comisia o exercita in mod neuniform in diferitele domenii de competenta.

-acest palier este realizat de servicile pe care le are comisia unde lucreaza 15 mii de oameni.

4. Este organism de reprezentare in exterior

-acesta functie este indeplinita doar cu privire la acele domenii in care Comisia Europeana are competente.

Organizare Si Desemnare

La ora actuala, Comisia este constituita din 25 membrii, fiecare fiind propus de un stat membru; pana in 2004 statele membre mari desemnau cate 2 membrii potrivit tratatului de la Nissa, acest angajament urmeaza sa fie revizuit odata ce uniunea are 27 state membre pentru ca numarul membrilor comisiei sa devina mai mic decat al statelor membre.

Tratatul Constitutional prevede ca incepand din 2014, nr comisarilor sa reprezinte 2/3 din cel al statelor membre, desemnarea urmand a se face potrivit unui principiu de rotatie.

Membrii comisiei au prin tratat obligatia de a nu cere si a nu primi instructiuni de la autoritatile statului lor de origine.

Caracterul colegial al deciziilor in cadrul comisiei intareste independenta si dubla minimizare a membrilor comisiei.

Incepand cu tratatul de la Maastricht, procedura desemnarii membrilor comisiei este data de P.E. si presedintele comisiei.

Parlamentul este consultat cu privire la desemnarea presedintelui si trebuie sa dea votul de investitura intregului colegiu.

Ceilalti membrii ai comisiei sunt desemnati de statele membre, dar presedintele desemnat trebuie consultat in privinta lor.

P.E. are dreptul de cenzura si poate demite intreaga comisie printr-un vot de neincredere. Individual, membrii comisiei pot fi demisi sau retrasi de Curtea de Justitie.

CONSILIUL U.E. (CONSILIUL DE MINISTRII)

Potrivit tratatului C.E., Consiliul U.E. asigura coordonarea politicii economice generale ale statelor membre. Consiliul U.E. este constituit din reprezentanti la nivelul de ministrii ai statelor membre si se reuneste in sesiuni inchise publicului cu participarea membrului comisiei care are responsabilitati in problematica abordata.

Din punct de vedere legal, exista un singur Consiliu in practica insa el se reuneste in 9 formatii diferite in functie de problematica abordata.

Nu toate formatiile Consiliului au aceeasi greutate. Cea mai importanta formatie este cu participarea ministrilor de externe, reuniti sub denumirea de Consiliul Afacerilor Generale si Relatii Externe care are responsabilitatea de a coordona activitatea Consiliului in ansamblul sau.

Tratatul Constitutional prevede scindarea intr-un Consiliu de Afaceri General distinct de cel dedicat relatiilor externe.

Alte formatiuni importante ale consiliului sunt cele ale ministrilor economici, ministrii finantelor si respectiv ministrii agriculturii.

Aceste formatiuni se reunesc de regula lunar. Celelate formatiuni se intalnesc de cca. 2 pana la 4 ori/an : justitie si afaceri interne, politica sociala, sanatate, telecomunicatii, energie, educatie, mediu, tineret, cultura.

Secretariatul Consiliului - organism neutru alcatuit din functionari internationali care ofera sprijinul tehnic, logistic si administrativ.

Comitetul Reprezentantilor Permanenti

reprezentantii Statelor membre pe langa institutile comunitare

La acest nivel are loc cea mai mare parte a negocierilor care preced realizarea acordurilor asupra punctelor de pe agenda diverselor reuniuni ale consiliului.

Un rol important il joaca presedintia Consiliului care este detinuta prin rotatie pentru perioade de cate 6 luni de catre fiecare stat membru. Presedintele decide asupra prioritatilor in programul de lucru si are un rol important asupra documentelor supuse dezbaterii. Presedintele trebuie sa fie impartial si pentru a nu abuza de pozitia avuta pentru a-si promova propriile interese.

In cazul in care problemele de pe agenda Consiliul European necesita adoptarea prin vot a unei decizii, functioneaza 2 reguli :

Pentru deciziile care necesita o majoritate simpla

Pentru deciziile care necesita o majoritate calificata

Activitatea Consiliului U.E.

Desi potrivit definitiilor clasice ale termenilor, Consiliul U.E. ar trebui calificat drept entitate supranationala.

a). In realitate, este mai degraba exponent al interguvernamentalismului. Au existat multe dispute intre Comisia Europeana si Consiliul European asupra sferei de competenta in cadrul carora Consiliul a sustinut teza minimalista.

b). Intre statele    membre intervin numeroase intelegeri privind utilizarea puterii de vot. Nu exista un tipar al aliantelor ci ele se configureaza in functie de interesele concrete legate de fiecare decizie.

c). Luarea deciziilor in procesele colective se fac prin anumite fidelitati fata de anumite familii politice.

CONSILIUL EUROPEAN

Este o institutie speciala neprevazuta initial de tratatelor constitutive. Reprezinta o uniune a sefilor de stat sau de guvern care a capatat acest nume in 1974 la Paris.

Particularitatile C.E. il fac mai potrivit pentru rolul de orientare generala, pentru demararea de noi proiecte pentru Uniune decat pentru cel de adjudecare a unor probleme sensibile care nu au fost posibile realizarea de acorduri la niveluri mai joase de decizie.

PIATA INTERNA UNICA C.E.E.

Raportul care a precedat constituirea Comunitatii Europene se referea la fuziunea pietelor. Aceasta constructie speciala, distincta, presupune o zona de liber schimb si o uniune vamala a membrilor C.E.E. Actul unic european a introdus in tratat termenul de piata interna incepand din 31 decembrie 1992.

Practic, incepand cu aceasta data Comunitatea Europeana are un spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a bunurilor, persoanelor, servicilor si capitalurilor este asigurata.

Comertul care se realizeaza intre tarile comunitare se numeste comert intracomunitar. Nediscriminarea - este un principiu in cadrul Tratatului Comunitatii Europene care interzice orice discriminare pe baza nationala. Ele acopera atat cazurile de discriminare explicita, in functie de nationalitate si pe cele de discriminare marcata, cum ar fi diferentieri legate de locul de resedinta, limba, experienta.

Interzicerea restrictiilor (accesul la piata )

Acest principiu este indreptat catre abolirea tuturor obstacolelor care decurg din existenta frontierelor, indiferent cat de mici sunt ele. Cu alte cuvinte in cadrul comunitatii, orice agent economic comunitar are drept la piata interna si poate actiona liber, in cautare de client. Integrarea europeana are cea mai intensa forma de integrare si se numeste integrare pozitiva care nu poate functiona decat intre state, care au o capacitate administrativa, corespunzatoare, impartasesc valori comune si intre care exista o mare incredere reciproca .

Integrarea are 2 forme - Recunoasterea Reciproca

- Armonizarea

Recunoasterea Reciproca

Porneste de la premize ca statele membre au obiective echivalente in ceea ce priveste reglementarile emise pentru protejarea unor valori importante, precum viata si sanatatea persoanelor, mediul inconjurator.

Recunoasterea reciproca are marele avantaj ca asigura o liberalizare substantiala cu un efort minim de reglementare, putand depasi constrangerile inerente care afecteaza legiferarea la nivel comunitar.

Armonizarea

Presupune adaptarea legislatiilor nationale, de asemenea maniera si intru asemenea grad incat comertul intra-comunitar sa nu mai poata fi stanjenit.

Este solutia alternativa recunoasterii mutuale care trebuie colectata prin reglementari.

Un alt principiu important care asigura    . de cei a proportionalitatii de functionare a pietei interne unice (PIU) este principiul transparentei. Regulile de baza ale PIU sunt inscrise in tratatele CE, dupa cum urmeaza :

interzicerea restrictiilor aplicate importurilor si exporturilor

interzicerea discriminarii si a restrictilor in calea liberei circulatii a muncitorilor

interzicerea restrictiilor la adresa dreptului de stabilire a societatii si a persoanelor cu activitati independente pe teritoriul oricarui alt stat membru decat cel de origine

interzicerea restrictiilor in calea circulatiei capitalurilor intre statele membre, libera circulatie a capitalurilor (adica au voie sa circule capitalurile)

Varietatea obstacolelor care pot aparea in calea miscarii transfrontiera a bunurilor este practic nelimitata, restrictiile se pot exercita in mai multe feluri:

prin limitarea cantitatii de bunuri importate

prin cresterea costurilor legate de aducerea pe piata a importurilor etc.

Impactul restrictiv poate fi implementat in mai multe feluri :

prin practici publice

prin instigarea de catre autoritati a unor practici private

Aceste obstacole pot actiona in locuri diferite cum ar fi :

la frontiera(acest obstacol a fost eliminat in cadrul comertului intracomunitar)

in interiorul tarii importatoare

Foarte multe politici interne au repercursiuni asupra importurilor. Aceste politici interne pot sa fie impozite, subventii, politici de concurenta, achizitii publice, reglementari tehnice. Obstacolele tehnice decurg din influentarea vanzarii unor bunuri pe anumite piete, prin specificarea anumitor cerinte referitoare la caracteristicile lor si ale procesului de productie, prin care au fost realizate.

Exista o distinctie intre standardele tehnice si normele tehnice.

Standardul - specificatie care se refera la caracteristicile unui produs sau ale produsului sau de productie sau ale modului sau de prezentare. Nu orice specificatie tehnica este un standard.

Definitia ISO accentueaza necesitatea ca existenta si continutul standardelor sa fie documentate iar utilizarea lor sa fie constanta si repetata. Intre standarde si norme tehnice exista urmatoarele diferente:

standardele au caracter voluntar iar normele sunt obligatorii

standardele sunt stabilite prin implicare voluntara a persoanelor interesate pe cand normele tehnice sunt impuse de lege

Exista mai multe modalitati concrete de manifestare a impactului restrictiv a normelor tehnice in piata unica europeana.

Exista deosebiri intre standarde si norme tehnice aplicate in diferite tari.

Exemplu: Sistemul metric vis-a-vis de sistemul imperial de masuri.

Exista norme tehnice care au un impact sever asupra importurilor. Fie de jure(discriminare explicita) fie de facto(discriminare implicita). Exista norme care au un nivel de exigenta mai inalt decat cel larg acceptat pe plan international.

Normele europene au obiective economice si non-economice urmarite de Comunitatea Europeana.

Spre deosebire de barierele comerciale complet interzise si neaplicate intre tarile membre U.E.,obstacolele tehnice exista in principiu cu scopul de a permite atingerea unor obiective care nu s-ar putea realiza intr-o logica de piata.

Ex.: mentinerea sanatatii publice, protectia mediului.

Eliminarea unor asemenea reglementari este imp. Aceasta ar genera pierderi sociale disproportionate in raport cu castigurile economice. In consecinta, eforturile trebuie concentrate pentru a gasi mijlocul de a reduce impactul restrictiv asupra schimburilor comerciale.

In U.E., acest demers are 3 etape :

I. Vechea abordare - programul de eliminare a barierelor tehnice in comertul intra-comunitar adoptat in 1968 cu aplicare in 1969.

Ca si tinta avem armonizarea completa prin adoptarea de reglementari detaliate la nivel de produse si chiar d componente. Aceasta optiune a dus la facilitarea comertului intra-comunitar si a promovat procesul de integrare in general. In prezent, directivele care tin de vechea abordare acopera cca. 30% din productia industriala a comunitatii si se refera la produse chimice periculoase, produc cosmetice si farmaceutice, vehicule cu motor, echipamente electrice si instrumente de masura. Tot ca modalitate prevazuta de vechea abordare au fost tratate si anumite produse alimentare dar in aceste cazuri armonizarea a vizat doar aspecte de etichetare, ambalare, prezentare si reclama.

II. Recunoasterea reciproca - presupune transferul autoritatii de reglementare dinspre jurisdictia tarii de destinatie al produsului catre jurisdictia tarii de origine.

Principiul care sta la baza sa este acela ca un bun poate fi comercializat si in cealalta jurisdictie.

Aplicarea ascestui principiu al recunoasterii reciproce are urmatoarele avantaje:

n     o piata interna unica in acest caz poate fi realizata mult mai simplu si mult mai repede.

n     Initiativa de a suprareglementa la nivel national este puternic descurajata deoarece ar duce la penalizarea propriilor agenti economici

n     reglementarile privesc numai probleme esentiale si nu detalii minore dispensabile

Pentru a beneficia de libera circulatie in virtutea principiului recunoasterii reciproce un bun trebuie sa indeplineasca 2 conditii :

a). Sa fie pus in vanzare in mod legal pe piata tarii membre exportatoare

b).Sa indeplineasca intr-o masura echivalenta cerintele legitime ale reglementarilor din alte tari

Recunoasterea reciproca are si aspecte negative care tin in principal de costurile ridicate de informare si tranzactie.

a). Acest principiu este dependent de existenta unor structuri institutionale care sa permita recunoasterea echivalentei reglementarilor tehnice nationale

b).caracterul abstract al principiului inseamna ca nu exista proceduri clare de contestare a unor decizii din partea autoritatilor nationale, toate sunt actiuni care le judeca Curtea Europeana.

c). Este aplicabil in CE pentru cca 25% din productia industriala.

III. Noua abordare

PARLAMENTUL EUROPEAN

- si-a schimbat foarte mult caracteristicile in decursul timpului. De la o componenta reprezentata de membrii P. Nationale la una rezultata din alegeri directe incepand din 1979. Se interzice mandatul dublu din 2004, un membru al legislatiei nationale nu mai poate fi membru al P.E.

-uniformizarea sistemului de vot in toate tarile membre,se aplica principiul reprezentantei proportionale

-de la un rol limitat care l-a avut P.E. in procesul de luare a deciziilor s-a trecut la introducerea de amendamente ale actelor legislative care nu pot fi respinse decat prin vot unanim al Consiliului, s-a trecut la legiferarea prin procedura de codecizie.

Prerogativele de legiferare au crescut, P.E. este ales pentru legislaturi de 5 ani si este condus de un presedinte pentru un mandat de 2,5 ani.

Parlamentul European exercita urmatoarele functii :

LEGIFERARE - Parlamentul are rolul de a adopta actele legislative comunitare ca sfera de competenta politica comerciala si politica de concurenta

INITIATIVA LEGISLATIVA

PREROGATIVE IN MATERIE BUGETARA

rol sa respinga bugete, sa opereze modificari in buget in cadrul unor limite determinate

rol de a descarca comisia pe baza unui raport favorabil al Curtii de Conturi

Prerogative legate de numirea si demiterea C. Europene si de supraveghere a actului Consiliului European

In ceea ce priveste luare decizilor in P.E. exista 2 proceduri :

Prin majoritate simpla ale membrilor prezenti

Prin majoritate absoluta in raport cu nr. total de europarlamentari

Tot Parlamentul European are o serie de neajunsuri :

P.E. are 785 membrii ceea ce reprezinta un nr. mult prea mare pentru o functionare eficienta

P.E. are 3 sedii: unul la Strasbourg pentru sesiuni, unul la Bruxelles pentru acreditarea in comitete si unul la Luxemburg pentru administrare - iar activitatea trebuie desfasurata in toate sediile.

Comitetele specializate joaca un rol foarte important iar presedintia lor este larg disiminata. Reporterii au foartemare influenta si libertate de actiuni.

CURTEA DE JUSTITIE A CONSILIULUI EUROPEAN ( CEE DE JUSTITIE)

-solutioneaza cazurile introduse de institutiile comunitare ale statelor membre si apelurile la deciziile tribunalului de prima instanta; toate aceste se realizeaza la nivelul superior al curtii

La nivel intermediar: Tribunalul de prima instanta care este competent sa solutioneze toate cazurile initiate de alte entitati interesate.

La nivel de baza : Paneluri judecatoresti care au fost prevazute in tratatul de la Nissa ce judeca disputele declansate de persoanele private cu privire la domenii specifice ale legislatiei comunitare

C.E.E. de Justitie este compusa dintr-un nr de judete egal cu nr. Statelor membre desemnate de comun acord de catre aceste state si numiti pentru un mandat de 6 ani.

Activitatea Curtii Europene de Justitie are un caracter colegial, deliberarile sunt secrete, deciziile se pot lua prin vot iar existenta opiniilor separate nu este dezvaluita public.

Curtea Europeana de Justitie are un dublu mandat:

de a interpreta legislatia comunitara

de a asigura punerea ei in aplicare efectiva

Tipurile de cazuri pe care Curtea le poate solutiona sunt:

-actiuni initiate de Comisia Europeana impotriva statelor membre care isi incalca obligatile.

-actiuni initiate cu un stat membru impotriva altui stat membru

-actiuni pentru sanctionarea neaplicarii unei decizii anterioare a Curtii

-controlul egalitatii unor acte demise de institutiile Comunitare

-emiterea de decizii de indrumare la solicitarea tribunalelor nationale

-actiuni referitoare la raspunderea institutiilor comunitare

Curtea Europeana de Justitie a stabilit niste principii fundamentale aplicate ca si jurisprudenta:

Efectul direct - Curtea a statuat ca hotararile produc efecte directe si creaza drepturi individuale pe care tribunalele nationale trebuie sa le protejeze

Suprematia legislatiei comunitare asupra celor nationale

CURTEA EUROPEANA DE CONTURI

-este o institutie infiintata prin tratatul bugetar din 1975

-compusa din 27 membri numiti pentru mandate de cate 6 ani de catre Consiliul European

-membrii actioneaza ca un organism colegial si iau decizii cu majoritatea simpla a membrilor

-membrii Curtii    sunt absolut independenti in activitatea lor

-acestora li se interzice sa primeasca instructiuni de la guvernele statelor membre

-nu pot fi eliberati sau suspendati decat de Curtea Europeana de Justitie

Curtea Europeana de Conturi are urmatoarele functii :

Auditarea conturilor tuturor institutiilor comunitare pentru a constata legalitatea tranzactilor efectuate

Evaluarea modului de gestiune a bugetului Curtii trebuie sa intocmeasca un raport anual care sta la baza deciziei Parlamentului de a descarca de gestiune bugetara Comisia Europeana.

AGENTIILE SPECIALIZATE

In U.E dupa 90 s-au creat agentiile europene. Au prerogative mai putin extinse, ele actionand ca niste vehicule de colectare a informatiilor, stimulare a dezbaterilor si formulare de opinii.

Autoritatea limitata a agentiilor europene se explica prin 2 consideratii. Pe de-o parte aplicarea reglementarilor este o prerogativa nationala iar pe de alta parte Comisia Europeana s-a opus in general delegarii competentelor sale catre agentii autonome.

Cele mai cunoscute agentii comunitare sunt :

Agentia Europeana de Mediu

Agentia Europeana a Produselor Medicinale

Agentia Europeana pentru siguranta si sanatate la locul de munca

Practic exista 15 asemenea agentii.

Comitologia - o parte importanta a deciziilor in cadrul U.E., nu se ia la nivelul institutiilor comunitare ci la un nivel inferior, adica in comitete tehnice.

Distingem urmatoarele tipuri de comitete:

-comitete de experti

-grupuri de lucru al Consiliului

-comitete compuse din oficiali nationali si functionari ai comisiei (asa numitele comitete de comitologie)

Comitetele de Comitologie si-au facut aparitia la inceputul anilor 1960 si pe parcurs s-au extins si dezvoltat.

Exista in prezent 3 tipuri de comitete de comitologie:

Comitete de Gestiune - rol de a supraveghea activitatea comisiei care formuleaza propuneri de masuri. Acestea trebuie aprobate de comisiile respective prin vot.

Comite de Reglementare - infiintate mai tarziu (1968) initial aveau ca domenii : vamal, veterinar, siguranta alimentelor

Comitete Consultative - comisia obligata sa se consulte cu aceste comitete dar    nu au nici o obligatie de a da curs reglementarilor primite.

Ca si problematica, aceste comitete au aspecte legate de dezvoltarea UE in anumite domenii , probleme concrete de punere in aplicare.

Luarea deciziilor in cadrul UE

Desi au existat mai multe tentative de perfectionare a procesului luarii deciziilor in UE, acest proces este fragmentat si complicat. Problemele cu care se confrunta sunt:

distributii diferite ale competentelor intre institutiile comunitare

proceduri diferite de luarea deciziilor in functie de domeniul de reglementare

reguli diferite de vot

Distributia competentelor

Fiind un sistem multinivel, se confrunta cu problema impartirii competentelor.La ora actuala tratatele UE nu definesc domeniile de competenta exclusiva si nici pe cele unde aceste competente trebuie impartite cu statele membre. Tendinta a fost de extindere a domenilor in care institutiile comunitare pot exercita atributii. Aceasta extindere a competentelor s-a facut prin mai multe mijloace. Unul dintre ele este amendarea tratatelor constitutive. Mai frecvent utilizate au fost adoptarea de legislatie secundara, jurisprudenta Curtii Europene de Justitie care a formulat o serie de principii pentru a extinde posibilitatile de actiune ale institutiilor comunitare .

Aceste principii sunt:

Caracterul dinamic si evoluptiv

Paralelismu in cazurile in care legislatia comunitara a conferit institutiilor comunitare prerogative destinate atingerii unui anumit obiectiv

Competentele externe implicite

Competenta comunitara este exclusiva in domeniile in care exista reguli comune interne a caror aplicare ar putea fi afectata negativ prin acorduri internationale ale statelor membre.

Domenii de competenta exclusiv a comunitatii:

-in politica comerciala

-in politica de concurenta

-in politica vamala

-in politica monetara in zona Euro

Domenii de competenta mixta:

-politica agricola

-politica de mediu

-politica in domeniul transporturilor

-plitica de coeziune economica si sociala si protectia consumatorului

Domenii unde statele membre sunt competente sa actioneze fara ingradiri:

-industrie

-impozitare

-sanatate

-cultura

-educatie

-asigurari

SUBSIDIARITATEA

Tendinta de extindere a prerogativelor comunitare a generat si reatii negative in pricipal din urmatoarele considerente :

-caracterul arbitral al extinderii

-absenta unor justificari convingatoare pentru adoptarea de masuri legislative la nivel comunitar mai ales in domenii sensibile pe plan intern,limitarea vitezei, purtarea centurii de siguranta, etichetarea tigaretelor, incertitudinea si confuzia si suprasolicitarea resurselor limitate ale institutiilor comunitare de aceea s-a conturat conceptul de subsidiaritate potrivit caruia nivelul de luare a deciziilor trebuie sa fie acela care este cel mai adecvat (adica la nivelul de jos)

Proceduri de luare a deciziilor

In functie de nivelul de competente deciziile se iau :

a). Prin mecanismul interguvernamental

b). Prin asa numita metoda comunitara (domeniul exclusiv al comunitatii)

Mecanismul interguvernamental se refera la adoptarea deciziilor prin consens de catre guvernele statelor membre fara implicarea altor institutii comunitare precum Comisia Europeana si Parlamentul European.

Printre cele mai importante decizii adoptate prin acest mecanism se numara cele inferioare la aderarea de noi membri si cele referitoare la proiectul de buget multinational.

Metoda Comunitara este cea care a facut posibila adancirea continua a procesului intergrationist si presupune participarea institutiilor comunitare potrivit unor reguli bine definite si roluri cu cea mai mare influenta

Proceduri :

1.Consultarea -este cea mai veche procedura, singura utlizata pana la adoptarea Actului Unic European.

-presupune ca Parlamentul sa-si exprime opinia cu privire la un proiect legislativ al Comisiei inainte ca acesta sa fie dezbatut in Consiliul European.

Nu exista nici o obligatie a Consiliului European de a tine seama de opinia Parlamentului.

In prezent, procedura de consultare este aplicata in domenii cum ar fi : politca externa, securitatea comuna, incheierea de acorduri si de cooperare.

2.Cooperarea - poate respinge sau amenda proiectele legislative emise de comisii care nu mai pot fii adoptate in foma initiala decat daca consiliul le aproba cu unanimitate de voturi.

3. Codecizia -este intrata prin tratatul de la Maastricht

-si-a extins continuu sfera de aplicabilitate ajungand sa reprezinte principala procedura decizionala in cadrul U.E.

Un text nu poate fi adoptat decat daca este votat in aceeasi forma si de Parlament si de Consiliu.

Reguli de vot in Consiliul European

Votul este modalitatea standard de luare a deciziilor.

Unanimitatea - se regaseste in destul de putine domenii dar au o importanta foarte mare si anume : impozitarea, politica externa si securitate comuna, aspecte ale politicii sociale, alocarea de fonduri structurale, acorduri internationale si amendarea tratatelor constitutive.

Majoritatea Calificata - utilizarea acestei reguli de vot consta in aceea ca luarea deciziilor este facilitata prin faptul ca nu mai sunt posibile tactici de blocaj si nu mai sunt necesare tratatele indelungate pentru a obtine acordul tuturor partilor.

-recurgerea la votul cu majoritate calificata are si repercursiuni asupra mecanismelor politicii externe din statele membre.

-autoritatiile executive au o marja mai larga de manevra decat in conditiile existentei unui drept de veto.

-regula majoritatii calificate reclama si o alta tinta a eforturilor de loby.

-daca in conditiile unanimitatii era suficient sa infiinteze un singur stat care putea sa blocheze o anumita initiativa loby-ul poate sa fie exercitat asupra mai multor state si formare a unor aliante transnationale.

Cadrul Normativ Al UE

Legislatia comunitara pentru statele membre poate fi urmarita pe mai multe paliere :

a). Transpunerea in legislatia nationala    - legislatia comunitara trebuie sa fie transpusa in legislatia nationala, statele membre au obligatia de a prelua normele in legislatia nationala.

b). Asigurarea corectitudinii transpunerii in legislatia nationala sau a legislatiei nationale care transpune legislatia comunitara.

Comunitatea Europeana nu are prerogativele pentru a urmarii felul in care statele membre isi indeplinesc obligatiile de aplicare a legislatiei comunitare. Aceaste obligatii le revine exclusiv statelor membre.

Actele normative care guverneaza UE sunt clasificate in 2 mari categorii :

-Legislatia primara

-Legislatia secundara

Legislatia primara consta in tratate despre sursa suprema a mandatului conferit, de care se bucura institutiile comunitare.

Legislatia secundara include actele emise de institutiile comunitare potrivit prerogativelor pe care le au potrivit tratatelor in vederea reglementarii diferitelor aspecte care tin de comunitate.

Legislatia secundara este constituita din 3 categorii de acte normative:

-regulamente - sunt opozabile tuturor subiectilor de drept din statele membre

- sunt aplicabile in dreptul intern, direct si nemijlocit fara sa existe vreo

transpunere

-directive    - pot fi adresate atat tuturor statelor membre fara diferentiere dar si anumitor state

membre

- necesita transpunere in legislatia nationala

- stabileste obiectivele urmarite, principiile care stau la baza in acel domeniu

-deciziile    - acte aplicabile nemijlocit adresate precis unor state sau entitati de drept care

trebuie sa le conformeze neconditionat.