A. Introducere: CE ESTE SOMAJUL?

Somajul este acea situatie in care se afla unele persoane care au incetat involuntar sa munceasca si/sau nu se pot angaja din cauza imposibilitatii de a-si gasi un loc de munca.

Din punct de vedere juridic, somajul se caracterizeaza prin rezilierea sau absenta unui contract de munca intre patron si salariat.

Somerul este o persoana fara contract de munca, apt de munca, disponibil pentru o slujba remunerabila, care cauta loc de munca, independent de faptul ca este inregistrat sau nu la ofciul fortelor de munca.

Populatia se poate imparti in oamenii ce se inscriu in forta de munca si oamenii ce nu se inscriu in forta de munca. La randul ei, prima categorie se imparte in angajati si someri. Somajul se masoara cu ajutorul ratei somajului, ce se defineste ca raportul dintre someri si persoanele ce se inscriu in forta de munca.

Este important sa se inteleaga faptul ca rata somajului este limitata, deoarece ea reflecta proportiile unui grup care, la un moment dat, doreste sa munceasca, dar nu este angajat. Indivizii care nu cauta de lucru si cei care cauta, dar fara succes si apoi renunta, nu se numara printre someri. Statisticile asupra somajului nu spun nimic despre castigurile celor ce muncesc si daca depasesc nivelul de saracie. O parte substantiala a somerilor provin de la familii unde altii castiga si someri nu sunt,deseori, prima sursa pentru intretinerea familiei. O parte din someri primesc ajutor de somaj. Rata somajului ne informeaza despre someri, dar nu ne spune nimic de angajati. Cu toate aceste neajunsuri, rata somajului ramane un important indicator economic.

B. Tipuri de Somaj:

1. SOMAJUL FRICTIONAL

Somajul frictional se creeaza deoarece pietele de munca sunt inerent dinamice, deoarece fluxurile de informatii sunt imperfecte si deoarece dureaza ca somerii si intreprinzatorii sa se gaseasca. Caracterele ce disting somajul frictional de alte tipuri de somaj:

presupunem ca exista destule slujbe pentru somerii frictionali, adica este o cerere de munca adecvata;

presupunem ca somerii frictionali sunt apti pentru locurile de munca disponibile;

presupunem ca perioada de cautare este relativ scurta.

Presupunem ca o piata competitiva este in echilibru, in sensul ca, la salariul mediu de pe piata, oferta de munca si cererea de munca sunt egale. Chiar in aceasta situatie (echilibru pe piata sau ocupare completa), vor fi someri frictionali, adica persoane ce se afla intre slujbe.

Chiar daca marimea fortei de munca este constanta, intotdeauna vor fi noi-veniti pe piata muncii cautand de lucru, in timp ce alti indivizi, angajati sau someri, parasesc forta de munca. Unii isi vor parasi slujba pentru a cauta o alta. Schimbarile in cererile firmelor, vor sili unele firme sa demita salariati, in timp ce altele vor cauta sa angajeze noi muncitori. Deoarece informatiile despre pregatirea celor ce cauta de lucru si natura slujbelor ce se ofera nu pot fi cunoscute si evaluate imediat. Dureaza pana cand somerii vor gasi slujba potrivita. De aceea, chiar in cazul existentei egalitatii intre cererea si oferta de munca va exista somajul frictional.

Nivelul somajului frictional intr-o economie este determinat de fluctuatiile indivizilor in si in afara pietei muncii si rapiditatea cu care somerii gasesc slujbe.

Astfel, cauza somajului frictional este informarea imperfecta. Somerul frictional nu va avea loc de munca, chiar daca este calificat exact pentru locul de munca vacant, deoarece nici una din parti nu stie de cealalta. In lumea reala, informatia este insuficienta. Atat somerii, cat si intreprinzatorii vor cauta informatii ce-I vor ajuta sa faca alegeri mai bune.

Cei care cauta un nou muncitor, rar il vor angaja pe primul venit. Ei vor sa-l gaseasca pe "cel mai bun disponibil" pentru a umple golul. Costa sa angajezi oameni care nu lucreaza bine. Astfel, firmele cheltuie timp si resurse analizandu-I pe cei ce se prezinta si-I vor alege doar pe cei ce au calificarile dorite.

Deasemenea, somerii ce cauta o slujba de obicei nu o accepta pe prima oferita. Si ei cauta printre potentialele alternative, cautand cea mai buna optiune. Cautand castig personal, somerii incearca sa descopere o slujba cu un salariu mai bun.

Somajul frictional este somajul asociat cu urmatoarele tipuri de cautare de locuri de munca.

1. Muncitori ce au motive financiare sau personale pentru a parasi o slujba in favoarea alteia. In procesul de mutare de la o slujba la alta, o persoana poate lipsi cateva zile sau saptamani de la munca fara cosecinte personale sau serioase. Din contra, cei care cauta de munca si vor gasi slujbe mai satisfacatoare si mai bine platite acest rezultat al cautarii va fi atat in beneficiul lor, cat si in al economiei.

2. Studentii care intra pentru prima data pe piata muncii, nuv or gasi de lucru in momentul in care termina facultatea. Nici nu trebuie sa accepte primul post, doar pentru ca e vacant. Daca acesti studenti vor cauta un post pe o perioada mai lunga de timp, vor gasi ceva care sa le placa. Perioada de cautare a slujbei iti ofera ocazia de a afla ce feluri de slujbe sunt disponibile, ce aptitudini necesita si ce salarii ofera.

O scurta perioada de cautare a slujbei, facuta de acele persoane care intra pe piata muncii va aduce beneficii atat persoanei implicate, cat si economiei.

Somajul frictional poate fi asemanat cu jocul muzical al scaunelor: sunt destule scaune de marime buna pentru fiecare persoana ce participa si persoanele danseaza in jurul lor o perioada scurta de timp.

2. SOMAJUL STRUCTURAL

Somajul structural este cauzat de schimbarile in economie ce impiedica "potrivirea" slujbelor cu muncitorii. Nu este intotdeauna usor sa se faca diferenta intre somajul frictional si somajul structural. In ambele cazuri, exista locuri disponibile de munca si potentiali muncitori ce cauta de lucru. Diferenta importanta intre cele doua tipuri este ca, in cazul somajului frictional, somerii poseda aptitudinile necesare pentru a ocupa locurile de munca, iar in cazul somajului structural, nu poseda aceste aptitudini. Aptitudinile somerului structural sunt depasite de schimbarile conditiilor pietei si tehnologiei. Somerul structural este in fata a doua alternative: sa-si schimbe orientarea profesionala sau sa intre in somaj prelungit. Introducerea de noi produse sau de noi metode productive pot modifica substantial cerintele pentru angajare si sansele de castig, chiar cele ale salariatilor foarte buni, mai ales daca aptitudinile nu pot fi folosite usor in alta indudstrie, cum ar fi, de exemplu, minerii.

Daca salariile ar fi complet flexibile si costurile mobilitatilor geografice si de ocupare ar fi scazute, ajustarile pietei ar elimina rapid acest tip de somaj. Totusi, in practica aceste conditii pot sa nu dea rezultate.

In reprezentarile grafice de mai jos, este prezentat somajul structural, datorat salariilor inflexibile si costurilor adaptarii.

piata de munca a piata de munca b

Salariu    O_0A Salariu

C_0A O_0B

C_1B

C_1A    C_0B

S_0A     S_1B

S_0B

L_1A L_0A Locuri de munca L_0B L_1B Locuri de munca

Piata A este pentru muncitori in industria alimentatiei, iar piata B pentru programatori si presupunem ca amandoua au fost initial in echilibru.

Presupunem ca cererea pentru muncitorii din industria alimentara scade la C_1A ca rezultat al concurentei din import, in timp ce cererea pentru programatori creste la C_1B , ca rezultat al faptului ca folosirea calculatoarelor capata amploare. Daca salariile reale sunt inflexibile in piata A, datorita previziunilor contractelor cu sindicatela, normelor sociale si legislatiei guvernamentale, angajarea muncitorilor va scade la L_1A. Angajarea si salariile pe piata B vor creste la L_1B si la S_1B.

Daca somerii de pe piata A ar putea deveni programatori fara costuri, acestia s-ar muta pe piata B, unde presupunem ca salariile sunt flexibile si astfel somajul ar fi eliminat.

Somajul structural apare oricum, atunci cand costurile de adaptare sunt suficient de mari pentru a prevedea schimbarile in economie ce genereaza acest tip de somaj. Costul de a pregati in alt domeniu indivizi cu varsta intre 50-60 de ani se poate dovedi foarte mare, avand in vedere orizontul limitat de timp pe care il au inainte.

Cu ajutorul acelorasi grafice, poate fi analizat somajul structural generat de imobilitatea geografica.

orasul a    orasul b

Salariu    O_0A Salariu

C_0A O_0B

C_1B

C_1A    C_0B

S_0A     S_1B

S_0B

L_1A L_0A Locuri de munca L_0B L_1B Locuri de munca

Ambele grafice se refera la acelasi tip de munca. Cand cererea scade in A si somajul crestedatorita faptului ca salariile nu sunt complet flexibile, acesti someri pot continua sa astepte slujbe in orasul lor, din cel putin trei motive:

fluxurile informationale sunt imperfecte si somerii nu afla de slujbele disponibile la sute de kilometri distanta;

costul unei asemenea mutari, incluzand costurile mutarii si costurile tranzactilor pentru a cumpara si vinde o casa sunt mari;

costul psihologic al unei mutari la o asemenea distanta este substatial, deoarece se va renunta la prietenii si vecinii.

Acesti factori inhiba migratia geografica, care tinde sa scada odata cu inaintarea in varsta. Costurile mutarilor sunt suficient de mari pentru ca multi din cei ce raman someri ca urmare a inchiderilor fabricilor sa nu exprime nici un interes pentru cautarea de slujbe in afara imprejurimilor apropiate.

3. SOMAJUL CICLIC

Acest tip de somaj rezulta din fluctuatiile activitatii economice. Cand economia este in faza de boom (expansiune), somajul scade, iar cand se afla in recesiune, somajul creste.

Devreme ce mai putine bunuri sunt produse, mai putini salariati vor fi necesari pentru a le produce. Reducerea neasteptata in cererea de bunuri si servicii este cauza majora a somajului ciclic. Intr-o lume in care fluxurile informationale sunt imperfecte, ajustari ale declinului neasteptat in cerere sunt dureroase. Muncitorii nu vor sti atunci cand vor fi concediati daca este valabil pe termen lung sau scurt. Vor cauta o slujba, sperand sa gaseasca acelasi nivel al salariului sau apropiat. Daca recesiunea este de scurta durata, muncitorii vor gasi curand slujbesimilare vechilor slujbe. Cand este o scadere de lunga durata in cerere, muncitorii vor cauta in zadar; durata somajului va fi anormal de lunga.

4. SOMAJUL SEZONIER

Este o forma de somaj considerata oarecum "normala", in agricultura, constructii, turism,etc.. Cauza principala o reprezinta obiceiul publicului de a cumpara, obicei ce este corelat cu schimburile anotimpurilor intr-un an. Fluctuatiile in cererea de munca, ce cauzeaza somajul sezonier, pot fi anticipate in mod regulat.

Astfel, cererea de munca in agricultura scade dupa semanat si ramane scazuta pana la recoltare. Cererea de munca creste in statiunile maritime doar pe parcursul lunilor de vara.

Fluctuatiile sezoniere se ridica, deasemenea, si din partea ofertei pe piata de munca. Rata somajului in cadrul studentilor creste rapid in vara, cand acestia cauta slujbe temporare.

5. SOMAJUL TEHNOLOGIC

Somajul tehnologic este o forma de somaj care rezulta in urma aplicarii unor metode noi de productie, ce determina micsorarea numarului salariatilor. Rezulta si in urma fuzionarii unor firme, ceea ce are ca efect scaderea numarului total de salariati. Daca productia creste in aceeasi masura sau mai mult decat productivitatea muncii, ceea ce are loc in perioade destul de lungi, chestiunea somajului tehnologic nu se pune. Problema apare atunci cand un lucrator concediat ca urmare a inovatiei tehnice, nu-si poate gasi alt loc de munca, deoarece nu sunt create suficiente noi locuri de munca. In aceasta situatie, respectivul este somer ca urmare a inovatiei tehnologice sau ca urmare a unei cereri insuficiente?

BIBLIOGRAFIE

Didier, Michel "Economia-regulile jocului"

ed. Humanitas, Bucuresti, 1994

Ehrenberg, Ronald "Modern Labor Economics: Theory

Smith, Robert and Public Policy"

ed. Scott Foresman, 1988

Simon, Ilie "Civilizatia salariului"

ed. Eficient, Bucuresti, i997

Colander, David "Macroeconomics"

ed. Homewood, Irwin, 1993

Gwartney, James "Macroeconomics: Private

Stroup, Robert and Public Choice"

ed. Harcourt Brace Jovanovech,

San Diego, 1990