Piata monetara si componenta masei monetare

Obiective

componentele pietei monetare

cererea de moneda

oferta de moneda

politica monetara

Ca piata specifica, piata monetara difera atat de piata bunurilor de consum personal cat si de cea a factorilor de productie. Obiectul tranzactiilor pe o asemenea piata il formeaza moneda, numerar si bani, scripturali. Piata monetara detine un rol tot mai insemnat, aceasta decurgand din semnificatia tot mai mare pe care o are moneda in economia nationala. Piata monetara consta din ansamblul tranzactiilor cu moneda, din confruntarea specifica dintre cererea si oferta de moneda in functie de pretul ei (rata dobanzii).

Problema definirii monedei a fost dificila si foarte controversata. Aceasta deoarece moneda a fost in realitate receptata de oameni ca un instrument multidimensional. Un mod de a defini moneda a pornit de la ideea de libertate si lichiditate. Dupa parerea adeptilor, aceste idei, moneda ar fi un bun sau simplu semn care da detinatorului puterea de a se elibera de o datorie, de a asigura o plata.

1. Componentele pietei monetare

Privita ca stoc, masa monetara consta din totalitatea instrumentelor banesti de care dispune sectiunea monetar-financiara intr-o economie nationala la un moment dat, destinate achizitionarii de bunuri si servicii achitarii datoriei, constituirii economiei in vederea investitiilor si a altor plasamente.

Privita ca flux, masa monetara reprezinta masa medie de bani care circula intr-o anumita perioada de timp (un trimestru, un semestru sau un an). De-a lungul timpului s-au conturat doua componente ale masei monetare componente care se deosebesc calitativ intre ele:

a)      dispozitii banesti propriu-zise (bani gheata, bani lichizi). Aceasta disponibilitate constau din acele instrumente monetare caracterizate prin lichiditate perfecta. Inseamna ca ele sunt in masura sa stinga imediat o datorie sau sa mijloceasca direct o tranzactie comerciala fara ca detinatorul lor sa cheltuiasca timp si fara diminuarea resurselor sale banesti. Aceste instrumente se caracterizeaza prin lichiditate perfecta sau lichiditate prin excelenta.

b)      disponibilitati semimonetare (,,aproape bani"). Aceste disponibilitati sunt formate din acele instrumente monetare care necesita una sau mau multe operatii pentru ca posesorul lor sa ajunga la bani lichizi. Aceasta presupune consum de timp pentru efectuarea operatiilor fara a exista riscul diminuarii cantitatii de moneda detinuta de el.

Analiza masei monetare se realizeaza cu ajutorul conceptului de agregat monetar. Acest agregat monetar desemneaza o parte constitutiva a masei monetare si semimonetare. Criteriul de departajare si de includere a instrumentelor de plata in agregatele monetare il constituie capacitate lor de a asigura lichiditate baneasca, de a ajunge la bani lichizi.

Primul agregat monetar este simbolizat cu litera M₁. Este format din urmatoarele elemente:

a)      numerarul in circulatie bani de hartie si moneda divizionara)

b)      conturile bancare operabile prin cecuri apartinand rezidentilor non-finaciari

c)      cecurile la purtator sau de calatorie

M₂ reprezinta masa monetara in sens mai larg, cuprinzand in plus fata de elementele de la M₁ urmatoarele:

a)      depozitele sau depunerile de economii la vedere aflate in conturile bancare neoperabile prin cecuri

b)      depunerile la CEC

c)      depunerile pe timp scurt la banci intrate in gestiunea acestora

d)      actiuni ale fondului de ajutor reciproc ce pot face obiectul unor tranzactii monetare

Diferenta dintre M₂ si M₁ notata cu m₂ reprezinta disponibilitati ale rezidentilor nonfinanciari gestionate de organizatiile financiar-bancare. Aceasta diferenta mai poate fi numita masa semimonetara.

M₃ cuprinde in plus fata de M₂ lichiditati pe timp scurt care nu pot fi incadrate in masa semimonetara (m₂). Diferenta M₃ - M₂ este m₃ si este formata din urmatoarele componente:

a)      depunerile pe termen limitat si bonurile de economii

b)      depunerile si titlurile de comert in monede straine convertibile

c)      bonurile de tezaur si certificatele de subscriere imprumutate de stat, precum si bonuri negociabile

d)      bonuri de economii P.T.T.R

Componentele m₂ si m₃ luate impreuna, adica M₃ - M₁ formeaza economiile lichide depuse pe termen scurt.

Al patrulea agregat L cuprinde pe langa cele incluse in M₃ economiile contractuale depuse pe termen si diferite alte plasamente si titluri negociabile ca si titlurile de valoare emise de agentii nonbancari.

Numarul agregatelor monetare ca si denumirea componentelor lor nu sunt aceleasi in toate tarile.

In concluzie, piata monetara este o piata specifica in care actioneaza ca pe orice alta piata, cererea si oferta. Aici insa opereaza cererea si oferta de moneda    care determina masa monetara.

2. Cererea si oferta de moneda

Masa monetara in circulatie din fiecare tara este puternic influentata de cererea si oferta de moneda.

Cererea de moneda este influentata la randul ei atat de factori obiectivi cat si de factori subiectivi.

Valoarea totala a schimburilor mijlocite efectiv de moneda si de viteza de rotatie a acestora

Masa monetara M se afla in raport direct proportional cu volumul banesc al bunurilor economice schimbate. Acest volum banesc rezulta din inmultirea volumului fizic al bunurilor si serviciilor vandute - cumparate (T) inmultit cu nivelul preturilor (P). In acelasi timp, M evolueaza in raport invers proportional cu viteza de rotatie a monedei (V); V = numarul de activitati de schimb pe care le inlesneste o unitate monetara in perioada de timp pentru care se calculeaza masa monetara.

unde

T - volumul fizic al bunurilor si serviciilor vandute

P - nivelul preturilor

V - viteza de rotatie

Amploarea creditului

Masa monetara depinde de acest factor, adica de raportul intre vanzare pe datorie si platile facute in contul creditelor ajunse la scadenta in perioada de referinta.

Comportamentul agentului economic fata de moneda

J.M.Keynes sintetiza acest comportament al agentului economic prin expresia ,, intensitatea inclinatiei spre lichiditate"

Aceasta inclinatie are scopuri concrete:

a)      mobilul venitului sigur (de a pastra bani lichizi, de a nu-i cheltui pe masura incasarilor)

b)      mobilul afacerilor. Ca orice om de afaceri, agentul economic vizeaza un plasament bun in viitor a capitalului sau

c)      mobilul prudentei: pentru viitoarele situatii neprevazute

d)      mobilul speculatiei: banii lichizi sunt superiori titlurilor de valoare de credit.

Stocul de moneda in circulatie, moneda existenta la agentul economic ca si cea folosita intr-un anumit orizont de timp se masoara prin conceptul de lichiditate monetara. Se exprima in marimi absolute si marimi relative.

In marimi relative, lichiditatea monetara se exprima prin rata lichiditatii. Aceasta reprezinta raportul intre nivelul mediu anual al sumei agregatelor monetare si nivelul tranzactiilor economice mijlocite de moneda.

Inversul ratei lichiditatii il reprezinta viteza de circulatie a monedei. Sporirea acesteia duce la reducerea necesarului de lichiditate monetara in timp ce scaderea ei reprezinta simptomul formarii unor structuri monetare inactive.

Oferta de moneda inseamna punerea diferitelor instrumente monetare in circulatie. Aceasta oferta este facuta de:

a)      Bancile comerciale

b)      Trezoreria

c)      Banca Nationala Romana

Banca Comerciala creeaza moneda in cont (moneda scripturala prin acordarea de credite agentilor economici). Astfel, bancile comerciale isi coreleaza activitatea cu BNR creand moneda prin asa zisa ,,expansiune" a depozitelor la vedere.

Trezoreria ofera moneda prin imprumuturile pe care le contracteaza la banca comerciala sub forma obligatiilor emise si negociate.

Banca Nationala Romana(BNR) creeaza oferta de moneda prin urmatoarele directii:

biletele sale de banca intra in ,,scena" sau alimenteaza nevoile de resurse financiare ale statului.

Cand bugetul este intocmit cu deficit, trezoreria subordonata BNR emite bonuri de trezorerie. Sunt titluri de credit transmisibile scontabil purtatorilor de dobanda sunt pe termen scurt pentru a acoperi cheltuielile administrate de stat.

BNR modifica masa monetara naturala, in functie de nevoile de valuta convertibila.

Astfel BNR sporeste masa monetara cand cumpara devizele straine obtinute de agentii economici prin raportul de marfuri.

Totodata BNR diminueaza masa monetara cu ocazia vanzarii devizelor pentru a finanta importurile pe care le fac agentii economici.

Biletele de banca intra in circulatie in situatia in care bancile comerciale au nevoie de surse suplimentare pentru a face fata retragerilor mai mari decat depunerile clientelei lor.

Echilibrul pietei monetare (echilibrul dintre cerere si oferta de moneda) este o functie foarte importanta in special a BNR. Echilibrul pietei monetare poate fi considerat cand la un anumit nivel al ratei dobanzii, cantitatea de moneda oferita sa fie egala cu cantitatea de moneda ceruta.

Oferta de moneda creste pe masura cresterii ratei dobanzii. Cererea de moneda sporeste odata cu diminuarea ratei dobanzii.

Politica monetara

Piata monetara se afla sub incidenta politicii monetare. Politicile monetare sunt actiuni exercitate de autoritatile monetare (BNR, trezorerie) asupra masei monetare si asupra activelor financiare in vederea orientarii economiei spre stabilitate pentru deschiderea economiei nationale spre exterior. Literatura economica arata ca obiectivele urmarite prin politica monetara de agentii monetari pot fi grupate in doua obiective:

a)      organizarea activitatii bancare si protectia deponentilor, prevenirea riscului si gestiunea corespunzatoare a resurselor.

b)      reglarea masei monetare prin conditii si mijloace care sa favorizeze realizarea obiectivelor generale ale politicii economice

Pe plan international, aceasta politica trebuie sa asigure reglarea cererii si ofertei de moneda, iar pe plan extern echilibrul balantei de plati. Instrumentele clasice ale politicii monetare sunt in numar de 4:

manevrarea taxei scontului si a rescontului

cumpararea si vanzarea de titluri de valoare pe piata deschisa

variatiile cotelor rezervelor obligatorii pe care BNR le controleaza

rata de refinantare bancara

Manevrarea taxei scontului si a rescontului

Banca centrala joaca un rol important in crearea de moneda prin tehnica indirecta a rescontarii titlurilor de credit. Aici se aplica scontarea taxei scontului si taxa rescontului. Scontul este o operatie de credit, de cumparare a efectelor de comert care nu au ajuns la scadenta    (bilete de ordin). Rescontarea este operatia efectuata de banca centrala a unei tari in vederea aprovizionarii cu mijloace banesti lichide a bancii comerciale.

Pe baza vanzarii la banca centrala a unui portofoliu de cambii scontate de ele, bancile comerciale obtin in schimb mijloace banesti inainte de scadentele cambiilor respective. In acest fel rescontul apare ca o operatie de refinantare de catre banca centrala, iar creditele de rescont constituie o parghie de actiune asupra circulatiei monetare.

2) Cumpararea si vanzarea de titluri de valoare pe piata deschisa (open market)

Acest instrument este folosit mai ales in SUA intrucat tranzitia intre banca comerciala genereaza fie un excedent, fie un deficit global de lichiditati, banca de emisiune intervine pentru ,,a reteza" excedentul respectiv si pentru ,,a completa" deficitul dupa caz.

In prima situatie, banca de emisiune cedeaza pe piata monetara o fractiune din efectele publice (creante asupra trezoreriei) sau din cele private. Astfel, prin cumparaturile pe care le efectueaza agentii economici, diminueaza masa monetara. In cazul opus, banca de emisiune achizitioneaza pe piata o parte a efectelor publice sau private detinute de banca comerciala.

Se pun astfel in circulatie cantitati sporite de moneda. Aceasta politica inseamna ca interventia sa, BNR ,,deschide" piata care in stadiul sau nu functioneaza doar pe baza tranzitiei intre bancile comerciale.

3) Acest instrument trebuie folosit cu multa precautie de catre BNR.

Rata de refinantare bancara - BNR furnizeaza lichiditati societatilor bancare solicitante in conformitate cu obiectivele de politica monetara. Este o operatie de creditare pe timp scurt (circa 90 de zile) prin linii de credit create de BNR prin creditul de lichiditate.

Politica banilor ieftini. Daca echilibrul BNR este realizat la un anumit nivel care este insotit de somaj, de folosire incompleta a capacitatii de productie urmeaza sa se recurga la politica banilor ieftini.

Ea consta in setul de masuri care sa faca creditul ieftin si usor de obtinut. Pentru sporirea ofertei de bani, banca centrala va face:

a)      cumparari de hartii de valoare de la banci si populatie si piata deschisa

b)      reducerea ratei legale de rezerva

c)      reducerea taxei scontului

Urmare a unor asemenea masuri are loc sporirea rezultatelor suplimentare ale sistemului bancii comerciale.

Politica banilor scumpi. Daca un asemenea nivel al PNB genereaza inflatie prin cerere se recurge la aceasta politica monetara. Consta in reducerea posibilitatilor de a obtine credit si in cresterea costurilor lui. Actiuni intreprinse:

a)      vinderea de hartii de valoare de catre trezorerie pe piata deschisa catre institutiile de depozit si catre populatie.

b)      Ridicarea ratei legale de rezerva

c)      Ridicarea ratei dobanzii: institutiile isi reduc afacerile curente si nu acorda noi imprumuturi

Astfel, oferta de bani se reduce ceea ce antreneaza cresterea ratei dobanzii. Aceasta crestere duce in final la restrangerea investitiilor, la limitarea inflatiei prin cerere.

Concepte cheie

• Piata monetara   
• Cererea de moneda
• Oferta de moneda
• Echilibrul monetar
• Masa monetara
• Agregate monetare

Teste grila

1. Este posibila diminuarea masei monetare atunci cand?

a)    creste masa bunurilor marfare;

b)   bugetul de stat este deficitar;

c)    rata dobanzii este constanta;

d)   bugetul de stat este excedentar;

e)    volumul    creditelor acordate de catre banci este mai mic decat cel al creditelor scadente;

f)     Banca Centrala vinde mai multa valuta decat cumpara;

g)    Banca Nationala cumpara mai multa valuta decat vinde.

2. Cresterea masei monetare se asigura prin:

a)    diminuarea rezervei obligatorii instituite de Banca centrala;

b)   retragerea de pe piata a banilor fara acoperire in marfuri si servicii;

c)    realizarea de imprumuturi de la populatie;

d)   restrangerea operatiunilor de creditare;

e)    fluctuatiile conjuncturale ale dobanzii.

Formarea si dinamica masei monetare se afla in stransa legatura cu:

a) oferta de moneda;

b) cererea de moneda;

c) cererea de bunuri de consum;

d) oferta de bunuri de consum.

4. Ofertantii de moneda pot fi:

a) agenti economici care au prisos de disponibilitati banesti;

b) casele de economii;

c) societatile de asigurari;

d) bancile;

e) firmele.

5. Dupa modul de implicare a patrimoniului firmei care solicita imprumutul, operatiunile de pe piata monetara se clasifica:

a) operatii cu garantie;

b) operatii de finantare;

c) operatii de refinantare;

d) operatii fara garantie.

Titluri de referate si de lucrari complexe

1. Pe baza datelor statistice oficiale, analizati dinamica si structurile masei monetare in Romania in perioada 1995 - 2000
2. Politica monetara sau fiscala? Realizati un studio de caz pe exemplul unei tari, respective pentru o anumita perioada.