GHID CU PRIVIRE LA PREVEDERILE CAPITOLULUI XI-2 DIN ANEXA LA CONVENTIA

GHID CU PRIVIRE LA PREVEDERILE CAPITOLULUI XI-2 DIN ANEXA LA CONVENTIA
INTERNATIONALA PENTRU SIGURANTA VIETII OMENESTI PE MARE,
1974 AMENDATA, SI PARTEA A DIN ACEST COD

    1 INTRODUCERE

    Generalitati

   1.1. Preambulul prezentului Cod indica faptul ca, capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod stabilesc noul cadru international al masurilor pentru cresterea securitatii maritime si prin care navele si facilitatile portuare pot coopera pentru detectarea si impiedicarea actelor care ameninta securitatea sectorului de transport maritim.

   1.2. Aceasta introducere prezinta, intr-o maniera concisa, procesele pe care le implica stabilirea si implementarea masurilor si aranjamentelor necesare pentru a atinge si a mentine conformitatea cu prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod si identifica principalele elemente pe baza carora este oferit ghidul. Ghidul este prevazut in paragrafele de la 2 la 19. De asemenea, sunt stabilite aspectele esentiale care ar trebui luate in considerare atunci cand se are in vedere aplicarea ghidului referitor la nave si facilitati portuare.

   1.3. Chiar daca interesul cititorului este legat numai de nave, este insa imperios recomandat ca prezenta Parte din Cod sa fie citita in intregime, in special sectiunile referitoare la facilitatile portuare. Acelasi lucru se aplica si acelora pentru care interesul primar este in legatura cu facilitatile portuare; acestia ar trebui de asemenea sa citeasca sectiunile referitoare la nave.

   1.4. Ghidul prevazut in sectiunile urmatoare are legatura in primul rand cu protectia navei atunci cand aceasta se afla la facilitatea portuara. Cu toate acestea, ar putea exista situatii in care nava poate prezenta o amenintare pentru facilitatea portuara, de exemplu, o data intrata in facilitatea portuara, nava ar putea fi folosita ca baza de lansare a unui atac. Atunci cand se au in vedere masurile de securitate corespunzatoare pentru a raspunde amenintarilor la securitate avand ca baza nava, aceia care efectueaza Evaluarea Securitatii Facilitatii Portuare sau care intocmesc Planul de Securitate a Facilitatii Portuare ar trebui sa analizeze posibilitatea unor adaptari corespunzatoare ghidului dat un sectiunile urmatoare.

   1.5. Cititorul este sfatuit ca nimic din prezenta Parte a Codului nu ar trebui citit sau interpretat in opozitie cu oricare din prevederile fie din capitolul XI-2, fie din partea A din prezentul Cod si ca prevederile mentionate prevaleaza intotdeauna si se extind peste orice inconsistenta neintentionata care poate sa fi fost din neglijenta exprimata in prezenta Parte din Cod. Ghidul prevazut in aceasta Parte din Cod ar trebui intotdeauna citit, interpretat si aplicat intr-o maniera care sa fie comparabila cu scopurile, obiectivele si principiile stabilite in capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod.

    Responsabilitatile Guvernelor Contractante

   1.6. Guvernele Contractante, conform prevederilor capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod, au numeroase responsabilitati, care, printre altele, includ:

   - stabilirea gradului aplicabil de securitate;

   - aprobarea Planului de Securitate a navei si amendamentele relevante la un plan aprobat anterior;

   - verificarea conformitatii navelor cu prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod si emiterea catre nave a Certificatului International de Securitate a Navei;

   - determinarea caror facilitati portuare localizate pe teritoriul lor li se cere desemnarea unei persoane desemnate insarcinate cu securitatea facilitatii portuare care va fi responsabil cu pregatirea Planului de Securitate a Facilitatii Portuare;

   - asigurarea efectuarii si aprobarii Evaluarii Securitatii Facilitatii Portuare si a oricaror amendamente ulterioare aduse unei evaluari aprobate anterior;

   - aprobarea Planului de Securitate a Facilitatii Portuare si a oricaror amendamente ulterioare la un plan aprobat anterior; si

   - exercitarea controlului si a masurilor de conformitate;

   - testarea planurilor aprobate; si

   - comunicarea informatiilor catre Organizatia Maritima Internationala si catre industriile navale si portuare.

 1.7. Guvernele Contractante pot numi sau stabili Autoritati Desemnate in cadrul Guvernului, care sa stabileasca, referitor la facilitatile portuare, atributiuni de securitate conform capitolului XI-2 si partea A din prezentul Cod si sa permita Organizatiilor de Securitate Recunoscute sa efectueze anumite activitati referitoare la facilitatile portuare, dar decizia finala asupra acceptarii si aprobarii acestor activitati ar trebui luata de catre Guvernul Contractant sau Autoritatea Desemnata. Administratiile pot delega, de asemenea, stabilirea anumitor atributii referitoare la securitate, in legatura cu navele, catre Organizatiile de Securitate Recunoscute. Urmatoarele atributii sau activitati nu pot fi delegate catre o Organizatie de Securitate Recunoscuta:

   - stabilirea gradului de securitate aplicabil;

   - determinarea caror facilitati portuare localizate pe teritoriul unui Guvern Contractant li se cere sa desemneze o persoana desemnata insarcinata cu securitatea facilitatii portuare si sa pregateasca un Plan de Securitate a Facilitatii portuare;

   - aprobarea unei Evaluari a securitatii facilitatii portuare sau a oricaror amendamente ulterioare la o evaluare anterior aprobata;

   - aprobarea unui Plan de securitate a facilitatii portuare sau a oricaror amendamente ulterioare la un plan anterior aprobat;

   - exercitarea controlului si a masurilor de conformitate; si

   - stabilirea cerintelor pentru Declaratia de Securitate.

    Stabilirea gradului de securitate

   1.8. Stabilirea gradului de securitate care se aplica in orice moment este responsabilitatea Guvernelor Contractante si se poate aplica navelor si facilitatilor portuare. Partea A din prezentul Cod defineste trei grade de securitate pentru utilizare internationala. Acestea sunt:

   - Gradul de securitate 1, normal; gradul la care navele si facilitatile portuare opereaza in mod normal;

   - Gradul de securitate 2, sporit; gradul care se aplica atata timp cat exista un risc ridicat de incident de securitate; si

   - Gradul de securitate 3, exceptional; gradul care se aplica pentru perioada de timp in care exista un risc probabil sau iminent de incident de securitate.

    Compania si nava

   1.9. Orice Companie care opereaza nave pentru care se aplica capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod, trebuie sa nomineze o persoana desemnata insarcinata cu securitatea Companiei si o persoana desemnata insarcinata cu securitatea navei pentru fiecare din navele sale. Atributiile, responsabilitatile si cerintele de instruire ale acestor persoane desemnate si cerintele pentru antrenamente si exercitii sunt definite in partea A din prezentul Cod.

   1.10. Responsabilitatile persoanei desemnate insarcinata cu securitatea Companiei includ, pe scurt, printre altele, asigurarea ca evaluarea securitatii navei este efectuata corespunzator, ca Planul de securitate a navei este intocmit si transmis spre aprobare catre sau in numele Administratiei si ca acesta se afla la bordul fiecarei nave pentru care se aplica partea A din prezentul Cod si pentru care acea persoana a fost numita persoana desemnata insarcinata cu securitatea Companiei.

   1.11. Planul de securitate a navei ar trebui sa indice masurile de securitate operationale si fizice pe care insasi nava ar trebui sa le adopte pentru a se asigura ca aceasta opereaza intotdeauna la gradul de securitate 1. Planul ar trebui, de asemenea, sa indice masurile de securitate suplimentare sau intensificate pe care nava insasi le poate adopta pentru a se transfera si a opera la gradul de securitate 2 atunci cand este instruita sa procedeze astfel. Mai mult, planul ar trebui sa indice actiunile pregatitoare posibile pe care nava le-ar putea adopta pentru a permite raspunsul prompt la instructiunile ce pot fi transmise navei de aceia care raspund la gradul de securitate 3 unui incident de securitate sau amenintare.

   1.12. Navele pentru care se aplica cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod si care sunt operate in conformitate cu acestea este necesar sa detina un Plan de securitate a navei aprobat de catre Administratie sau in numele acesteia. Persoana desemnata insarcinata cu securitatea Companiei si a navei ar trebui sa monitorizeze eficienta si relevanta permanenta a planului, inclusiv efectuarea auditurilor interne. Amendamentele la oricare din elementele unui plan aprobat, pentru care Administratia a determinat ca este necesara aprobarea, trebuie transmise pentru analiza si aprobare inaintea incorporarii in planul aprobat si a implementarii de catre nava.

  1.13. Nava trebuie sa detina un Certificat International de Securitate a Navei care sa indice ca aceasta este in conformitate cu cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod. Partea A din prezentul Cod include prevederile referitoare la verificarea si certificarea conformitatii navei cu aceste cerinte in baza verificarii initiale, a verificarii de innoire si a verificarii intermediare.

 1.14. Atunci cand o nava se afla in port sau se indreapta spre un port al unui Guvern Contractant, Guvernul Contractant are dreptul, conform prevederilor reglementarii XI-2/9, sa exercite diferite controale si masuri de conformitate in legatura cu nava respectiva. Nava face subiectul inspectiilor referitoare la Controlul Statului Portului, dar astfel de inspectii nu vor fi extinse in mod normal asupra examinarii Planului de securitate a navei decat in circumstante specifice. Nava poate, de asemenea, sa fie subiectul unor masuri de control suplimentare, daca Guvernul Contractant care exercita controlul si masurile de conformitate are motive sa creada ca securitatea navei sau facilitatea portuara pe care aceasta a servit-o a fost compromisa.

   1.15. Nava trebuie, de asemenea, sa detina la bord informatii pentru a fi puse la dispozitia Guvernelor Contractante la cerere, care sa indice cine este responsabil cu decizia de angajare de personal pe nava si cu decizia diferitelor aspecte in legatura cu angajarea navei.

    Facilitatea portuara

   1.16. Fiecare Guvern Contractant trebuie sa asigure efectuarea unei Evaluari a securitatii facilitatii portuare pentru fiecare facilitate portuara, localizata pe teritoriul acestuia, care serveste navele angajate in voiaje internationale. Guvernul Contractant, o Autoritate Desemnata sau o Organizatie de Securitate Recunoscuta pot efectua aceasta evaluare. Evaluarea securitatii facilitatii portuare trebuie sa fie aprobata de catre Guvernul Contractant sau de catre Autoritatea Desemnata in cauza. Aceasta aprobare nu poate fi delegata. Evaluarile securitatii facilitatii portuare ar trebui revazute periodic.

   1.17. Evaluarea securitatii facilitatii portuare este, in mod fundamental, o analiza a riscurilor a tuturor aspectelor legate de operarea unei facilitati portuare pentru a determina care parte (parti) din aceasta sunt mai susceptibile si/sau mai posibil de a fi subiect al atacului. Riscul de securitate reprezinta o functie a amenintarii unui atac alaturi de vulnerabilitatea tintei si consecintele unui atac.

    Evaluarea trebuie sa includa urmatoarele componente:

   - amenintarea perceputa fata de facilitatile portuare si infrastructura trebuie sa fie determinata;

   - vulnerabilitatile potentiale identificate; si

   - consecintele incidentelor calculate.

    La incheierea analizei, aceasta este posibil sa produca o evaluare totala a gradului de risc. Evaluarea securitatii facilitatii portuare va ajuta sa determine care dintre facilitatile portuare sunt solicitate sa numeasca o persoana desemnata insarcinata cu securitatea facilitatii portuare si sa pregateasca un Plan de securitate a facilitatii portuare.

   1.18. Facilitatile portuare care trebuie sa indeplineasca cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod sunt solicitate sa desemneze o persoana desemnata insarcinat cu securitatea facilitatii portuare. Atributiile, responsabilitatile si cerintele de instruire ale acestor persoane desemnate si cerintele pentru antrenamente si exercitii sunt definite in partea A din prezentul Cod.

   1.19. Planul de securitate a facilitatii portuare ar trebui sa indice masurile de securitate fizica si operationala pe care facilitatea portuara ar trebui sa le ia pentru a se asigura ca aceasta opereaza intotdeauna la gradul de securitate 1. Planul ar trebui de asemenea sa indice masurile de securitate suplimentare sau intensificate pe care facilitatea portuara le poate lua pentru a se transfera si opera la gradul de securitate 2 atunci cand este instruita sa procedeze astfel. Mai mult, planul ar trebui sa indice actiunile pregatitoare posibile pe care le-ar putea intreprinde facilitatea portuara pentru a permite un raspuns prompt la instructiunile care pot fi emise de catre aceia care raspund la gradul de securitate 3 unui incident de securitate sau unei amenintari.

   1.20. Facilitatile portuare care trebuie sa indeplineasca cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod sunt solicitate sa detina si sa opereze in conformitate cu un plan de securitate a facilitatii portuare aprobat de catre Guvernul Contractant sau de catre autoritatea desemnata implicata. Persoana desemnata insarcinata cu securitatea facilitatii portuare ar trebui sa implementeze prevederile sale si sa monitorizeze eficienta continua si relevanta planului, inclusiv comandarea auditurilor interne ale modului de aplicare a planului. Amendamentele la oricare din elementele unui plan aprobat, pentru care Guvernul Contractant sau Autoritatea desemnata implicata a determinat ca este necesara o aprobare, trebuie transmise pentru analiza si aprobare inaintea incorporarii in planul aprobat si implementarii la facilitatea portuara. Guvernul Contractant sau autoritatea desemnata implicata pot testa eficienta planului. Evaluarea securitatii facilitatii portuare care acopera facilitatea portuara sau pe care s-a bazat dezvoltarea planului ar trebui revazuta periodic. Toate aceste activitati pot conduce la amendarea planului aprobat. Orice amendamente la elementele specifice ale unui plan aprobat vor trebui transmise spre aprobare catre Guvernul Contractant sau de catre autoritatea desemnata implicata.

   1.21. Navele care folosesc facilitati portuare pot fi subiectul inspectiilor de Controlul Statului Portului si al masurilor de control suplimentare definite in regula XI-2/9. Autoritatile relevante pot solicita prevederea informatiilor referitoare la nava, incarcatura sa, pasageri si personalul navei inainte de intrarea navei in port. Pot exista circumstante in care intrarea in port poate fi refuzata.

    Informarea si comunicarea

   1.22. Capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod solicita Guvernelor Contractante sa prevada anumite informatii catre Organizatia Maritima Internationala si ca aceste informatii sa fie facute disponibile pentru a permite comunicarea efectiva intre Guvernele Contractante si intre persoanele desemnate insarcinate cu securitatea companiei/navei si persoana desemnata insarcinata cu securitatea facilitatii portuare.

    2 DEFINITII

   2.1. Nici o indrumare nu este prevazuta cu referire la definitiile stabilite in capitolul XI-2 sau in partea A din prezentul Cod.

   2.2. In scopul prezentei Parti din Cod:

   - 1 'sectiune' inseamna o sectiune a partii A din Cod si este indicata ca 'sectiunea A/urmata de numarul sectiunii';

   - 2 'paragraf' inseamna un paragraf din prezenta Parte a Codului si este indicat ca 'paragrafurmat de numarul paragrafului'; si

   - 3 'Guvern Contractant', atunci cand este folosit in paragrafele de la 14 la 18, inseamna 'Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara' si include o referire la 'Autoritatea Desemnata'.

    3 APLICARE

    Generalitati

   3.1. Ghidul dat in prezenta Parte din Cod ar trebui luat in considerare atunci cand se implementeaza cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod.

   3.2. Cu toate acestea, ar trebui recunoscut ca extinderea pentru care se aplica acest ghid va depinde de tipul navei, incarcatura sa si/sau pasagerii, modalitatile de comert si caracteristicile facilitatilor portuare vizitate de catre nava.

   3.3. In mod similar, in legatura cu ghidul asupra facilitatilor portuare, extinderea pentru care se aplica aceste ghid va depinde de facilitatile portuare, tipurile de nave care utilizeaza facilitatile portuare, tipurile de marfa si/sau pasageri si de modalitatile de comert ale navelor care viziteaza facilitatile.

   3.4. Prevederile capitolului XI-2 si din partea A din prezentul Cod nu intentioneaza sa se aplice facilitatilor portuare desemnate si utilizate in principal in scopuri militare.

    4 RESPONSABILITATILE GUVERNELOR CONTRACTANTE

    Securitatea evaluarilor si planurilor

   4.1. Guvernele Contractante ar trebui sa se asigure ca sunt aplicate masurile corespunzatoare pentru a evita dezvaluirea sau accesul neautorizat la materialele referitoare la securitate in legatura cu evaluarile securitatii navei, planurile de securitate a navei, evaluarile securitatii facilitatii portuare si planurile de securitate a facilitatii portuare si cu planurile sau evaluarile individuale.

    Autoritatile desemnate

   4.2. Guvernele Contractante pot identifica o autoritate desemnata in cadrul Guvernului pentru a indeplini atributiile acestora de securitate in legatura cu facilitatile portuare, dupa cum este stabilit in capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod.

    Organizatiile de securitate recunoscute

   4.3. Guvernele Contractante pot autoriza o organizatie de securitate recunoscuta (OSR) sa efectueze anumite activitati de securitate, care includ:

   - 1 aprobarea Planurilor de securitate a navei sau a amendamentelor la acestea, in numele Administratiei;

   - 2 verificarea si certificarea conformitatii navelor cu cerintele capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod, in numele Administratiei; si

   - 3 efectuarea evaluarilor de securitate a facilitatilor portuare cerute de catre Guvernul Contractant.

   4.4. O OSR poate, de asemenea, sa ofere consultanta si asistenta companiilor sau facilitatilor portuare pe probleme de securitate, inclusiv Evaluarile securitatii navei, planurile de securitate a navei, evaluarile securitatii facilitatii portuare si planurile de securitate a facilitatilor portuare. Acest lucru poate include efectuarea unei evaluari sau a unui plan al securitatii navei sau o evaluare sau un plan al securitatii facilitatii portuare. Daca OSR a procedat astfel referitor la evaluarea sau planul de securitate a navei, acel OSR nu ar trebui sa fie autorizata sa aprobe acel plan de securitate a navei.

   4.5. Atunci cand autorizeaza o OSR, Guvernele Contractante ar trebui sa analizeze competenta unei astfel de organizatii. OSR ar trebui sa fie capabila sa demonstreze:

   - 1 experienta in aspectele relevante de securitate;

   - 2 cunostinte corespunzatoare despre nava si operatiunile portuare, inclusiv cunoasterea structurii si constructiei navei, daca aceasta asigura servicii referitoare la nave si cunoasterea structurii si constructiei portului daca asigura servicii referitoare la facilitatile portuare;

   - 3 capacitatea lor de a evalua riscurile probabile de securitate care ar putea aparea in timpul operarii navei si facilitatii portuare inclusiv interfata nava/port si de a minimiza astfel de riscuri;

   - 4 abilitatea lor de a mentine si imbunatati experienta personalului;

   -5 abilitatea acestora de a monitoriza corectitudinea permanenta a personalului lor;

   - 6 abilitatea lor de a mentine masurile corespunzatoare pentru a evita dezvaluirea sau accesul neautorizat la materialele referitoare la securitate;

   - 7 cunoasterea cerintelor capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod, a legislatiei relevante si a cerintelor de securitate nationale si internationale;

   - 8 cunoasterea amenintarilor curente si modalitatilor de amenintare a securitatii;

   - 9 cunostintele in a recunoaste si a detecta armele, substantele si dispozitivele periculoase;

   - 10 cunostintele in a recunoaste, pe o baza nediscriminatorie, trasaturile si comportamentul persoanelor care par a ameninta securitatea;

   - 11 cunostintele referitoare la tehnicile utilizate pentru sustragerea de la masurile de securitate; si

   - 12 cunostintele despre echipamentele si sistemele de securitate si supraveghere si limitarile operationale ale acestora.

    Atunci cand deleaga anumite atributiuni catre OSR, Guvernele Contractante, inclusiv Administratiile, ar trebui sa se asigure ca OSR are competentele necesare pentru efectuarea sarcinii.

   4.6. O organizatie recunoscuta, dupa cum este definita in regula I/6 si care indeplineste cerintele reglementarii XI-1/1, poate fi numita ca OSR daca detine experienta referitoare la securitate corespunzatoare prezentata in paragraful 4.5.

   4.7. O Autoritate portuara sau un operator al facilitatii portuare pot fi numiti OSR daca detin experienta referitoare la securitate corespunzatoare prezentata in paragraful 4.5.

    Stabilirea gradului de securitate

   4.8. In stabilirea gradului de securitate, Guvernele Contractante ar trebui sa ia in considerare informatiile generale si specifice referitoare la amenintari. Guvernele Contractante ar trebui sa stabileasca gradul de securitate care se aplica navelor sau facilitatilor portuare la unul din urmatoarele trei grade:

   - Gradul de securitate 1: normal, gradul la care navele si facilitatile portuare opereaza in mod normal;

   - Gradul de securitate 2: sporit, gradul care se aplica atata timp cat exista un risc crescut de incident de securitate; si

   - Gradul de securitate 3: exceptional, gradul care se aplica pentru perioada de timp in care exista un risc probabil sau iminent de incident de securitate.

   4.9. Stabilirea gradului de securitate 3 ar trebui sa fie o masura exceptionala care se aplica numai acolo unde exista informatii credibile ca un incident de securitate este probabil sau iminent. Gradul de securitate 3 ar trebui sa fie stabilit numai pe durata amenintarii de securitate identificate sau a incidentului de securitate existent. Din moment ce gradele de securitate se pot schimba de la gradul de securitate 1, prin gradul de securitate 2 la gradul de securitate 3, este de asemenea posibil ca gradele de securitate sa se schimbe direct din gradul de securitate 1 in gradul de securitate 3.

   4.10. Permanent, comandantul navei detine responsabilitatea definitiva pentru siguranta si securitatea navei. Chiar si la gradul de securitate 3, comandantul poate clarifica si amenda instructiunile emise de aceia care raspund la un incident de securitate sau la o amenintare, daca exista motive sa creada ca, conformitatea cu orice instructiune poate pune in pericol siguranta navei.

   4.11. Persoana desemnata cu securitatea companiei (OSC) sau persoana desemnata cu securitatea navei (OSN) se va pune in legatura cu prima ocazie cu persoana desemnata cu securitatea facilitatii portuare (OSFP), a facilitatii portuare in care nava intentioneaza sa intre, pentru a stabili gradul de securitate care se aplica pentru nava respectiva la facilitatea portuara. Avand stabilit un contact cu o nava, OSFP va avertiza nava in legatura cu orice schimbare ulterioara in gradul de securitate al facilitatii portuare si va furniza navei orice informatii relevante referitoare la securitate.

   4.12. In timp ce pot exista situatii in care o nava individuala poate opera la un grad de securitate mai inalt decat cel al facilitatii portuare in care intra, nu vor exista situatii in care o nava sa poata avea un grad de securitate mai mic decat cel al facilitatii portuare in care intra. Daca o nava are un grad de securitate mai inalt decat al facilitatii portuare pe care intentioneaza sa o viziteze, OSC sau OSN ar trebui sa il anunte imediat pe OSFP. OSFP ar trebui sa efectueze o evaluare a situatiei respective consultandu-se cu OSC sau OSN si sa se puna de acord asupra masurilor de securitate corespunzatoare navei, care pot include incheierea si semnarea unei Declaratii de securitate.

   4.13. Guvernele Contractante ar trebui sa ia in considerare modalitatile prin care informatiile referitoare la schimbarile gradelor de securitate sa fie promulgate rapid. Administratiile pot dori sa utilizeze mesajele NAVTEX sau apelurile catre navigatori ca metoda de notificare a unor astfel de schimbari in gradele de securitate catre nava, OSC si OSN. Sau, acestea pot dori sa ia in considerare alte metode de comunicare care asigura o acoperire si o viteza echivalenta sau mai mare. Guvernele Contractante ar trebui sa stabileasca mijloace de notificare a OSFP asupra schimbarilor gradelor de securitate. Guvernele Contractante ar trebui sa adune si sa mentina detaliile de contact pentru o lista a acelora care trebuie sa fie informati asupra schimbarilor gradelor de securitate. In timp ce gradul de securitate nu trebuie sa fie privit ca fiind deosebit de sensibil, informatiile fundamentale referitoare la securitate pot fi foarte sensibile. Guvernele Contractante ar trebui sa acorde o atentie deosebita tipului si detaliilor informatiilor transmise si metodei prin care acestea sunt transmise catre OSN, OSC si OSFP.

    Punctele de contact si informatiile referitoare la planurile de securitate a facilitatii portuare

   4.14. Acolo unde o facilitate portuara are un plan de securitate a facilitatii portuare (PSFP), acest lucru trebuie comunicat catre Organizatie si, de asemenea, aceasta informatie trebuie sa fie disponibila pentru persoanele desemnate cu securitatea companiei si a navei. Nici un detaliu ulterior al PSFP nu trebuie publicat, in plus fata de ceea ce este la fata locului. Guvernele Contractante ar trebui sa ia in considerare fie puncte de contact regionale sau centrale, fie alte mijloace pentru a asigura informatii actualizate asupra locatiilor in care se gasesc PSFP, precum si detalii de contact pentru OSFP relevant. Existenta unor astfel de puncte de contact ar trebui data publicitatii. Guvernele Contractante asigura, de asemenea, informatii referitoare la organizatiile de securitate recunoscute numite sa actioneze in numele Guvernului Contractant, impreuna cu detalii ale responsabilitatilor si conditiilor specifice ale autoritatii delegate pentru astfel de organizatii de securitate recunoscute.

   4.15. In cazul in care un port nu detine un PSFP (si deci nu are un OSFP), punctul de contact regional sau central ar trebui sa fie capabil sa identifice la tarm o persoana calificata corespunzator care sa poata aranja sa se aplice, daca este necesar, masurile de securitate corespunzatoare pe durata vizitei navei.

   4.16. Guvernele Contractante ar trebui, de asemenea, sa furnizeze detaliile de contact ale functionarilor guvernamentali carora OSN, OSC si OSFP sa le poata raporta problemele referitoare la securitate. Acesti ofiteri guvernamentali ar trebui sa evalueze aceste rapoarte inainte de a intreprinde actiunile corespunzatoare. Astfel de probleme de securitate pot avea legatura cu masurile de securitate aflate sub jurisdictia unui alt Guvern Contractant. In acest caz, Guvernele Contractante ar trebui sa aiba in vedere contactul cu partea echivalenta din celalalt Guvern Contractant pentru a discuta daca actiunea de remediere este adecvata. In acest scop, detaliile de contact ale functionarilor guvernamentali ar trebui comunicate catre Organizatia Maritima Internationala.

   4.17. Guvernele Contractante ar trebui, de asemenea, sa procedeze astfel incat informatiile indicate in paragrafele de la 4.14 la 4.16 sa fie disponibile la cererea altor Guverne Contractante.

    Documente de identificare

   4.18. Guvernele Contractante sunt incurajate sa emita documente de identificare corespunzatoare catre oficialitatile guvernamentale indreptatite sa urce la bordul navelor sau sa intre in facilitatile portuare atunci cand isi exercita atributiile oficiale si sa stabileasca proceduri prin care sa poata fi verificata autenticitatea unor astfel de documente.

    Platforme fixe si plutitoare si unitati mobile de foraj marin on location

   4.19. Guvernele Contractante ar trebui sa aiba in vedere stabilirea masurilor de securitate corespunzatoare pentru platformele fixe si plutitoare si unitatile mobile de foraj marin pentru a permite interactiunea cu navele care trebuie sa indeplineasca prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod

) Se refera la Stabilirea masurilor corespunzatoare pentru a spori securitatea navelor, facilitatilor portuare, unitatilor mobile de foraj marin si platformelor fixe si mobile care nu sunt acoperite de capitolul XI-2 al Conventiei SOLAS 1974 adoptata de catre Conferinta asupra Securitatii Maritime prin Rezolutia 7.

    Nave care nu trebuie sa fie in conformitate cu partea A din prezentul Cod

   4.20. Guvernele Contractante ar trebui sa aiba in vedere stabilirea masurilor de securitate corespunzatoare pentru sporirea securitatii navelor pentru care nu se aplica prezentul capitol XI-2 si partea A din prezentul Cod si pentru a se asigura ca orice prevederi referitoare la securitate care se aplica pentru astfel de nave permit interactiunea cu nave pentru care se aplica partea A din prezentul Cod.

    Amenintari pentru nave si alte incidente pe mare

   4.21. Guvernele Contractante ar trebui sa furnizeze ghid general asupra masurilor, considerat ca fiind adecvat pentru a reduce riscul de securitate pentru navele care arboreaza pavilionul lor atunci cand se afla pe mare. Acestea ar trebui sa asigure consultanta specifica asupra actiunilor care vor fi intreprinse in conformitate cu gradele de securitate de la 1 la 3 daca:

   - 1 exista o schimbare in gradul de securitate care se aplica navei in timp ce aceasta se afla pe mare, de exemplu datorita ariei geografice in care opereaza nava sau in legatura cu nava insasi; si

   - 2 exista un incident sau amenintare la securitate care implica nava in timp ce aceasta este pe mare.

    Guvernele Contractante vor stabili cele mai bune metode si proceduri in acest scop. In cazul unui atac iminent, nava va cauta sa stabileasca o comunicare directa cu cei responsabili sa raspunda incidentelor de securitate in statul pavilion.

   4.22. Guvernele Contractante vor stabili, de asemenea, un punct de contact pentru consultanta referitoare la securitate pentru orice nava:

   - 1 indreptatita sa arboreze pavilionul lor; sau

   - 2 care opereaza in marea lor teritoriala sau care si-a comunicat intentia de a intra in marea lor teritoriala.

   4.23. Guvernele Contractante vor oferi consultanta navelor care opereaza in marea lor teritoriala sau care si-au comunicat intentia de a intra in marea lor teritoriala, care poate include informatii ca:

   - 1 sa-si schimbe ruta sau sa intarzie intentia de trecere;

   - 2 sa navige pe o anumita ruta sau sa inainteze spre un anumit loc;

   - 3 disponibilitatea oricarui tip de personal sau echipamente care ar putea fi plasate pe nava;

   - 4 sa coordoneze trecerea, sosirea in port sau plecarea din port, sa permita escortarea de catre o ambarcatiune de patrulare sau de una aeriana (cu aripi fixe sau elicopter).

    Guvernele Contractante trebuie sa aminteasca navelor care opereaza in marea lor teritoriala sau care si-au comunicat intentia de a intra in marea lor teritoriala, orice zone restrictionate temporar pe care le-au dat publicitatii.

   4.24. Guvernele Contractante ar trebui sa recomande navelor care opereaza in marea lor teritoriala sau care si-au comunicat intentia de a intra in marea lor teritoriala sa implementeze rapid, pentru protectia navei respective si a altor nave din apropiere, orice masuri de securitate in legatura cu care a avertizat Guvernul Contractant.

   4.25. Planurile pregatite de catre Guvernele Contractante in scopurile prezentate in paragraful 4.22 vor include informatii referitoare la punctul de contact corespunzator, disponibil in permanenta, din cadrul Guvernului Contractant, inclusiv Administratia. Aceste planuri vor include, de asemenea, informatii referitoare la circumstantele in care Administratia analizeaza posibilitatea de a solicita asistenta din partea statelor costiere si procedura de legatura dintre persoanele desemnate cu securitatea facilitatilor portuare si cele insarcinate cu securitatea navei.

    Acorduri de securitate alternative

   4.26. Guvernele Contractante, in analizarea modului de implementare a capitolului XI-2 si a partii A din prezentul Cod, pot incheia unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe Guverne Contractante. Scopul unui astfel de acord se limiteaza la voiajele internationale scurte pe rute fixe intre facilitatile portuare de pe teritoriul partilor. Atunci cand incheie un acord si ulterior, Guvernele Contractante trebuie sa consulte alte Guverne Contractante si Administratii interesate de efectele acordului. Navele care arboreaza pavilionul unui stat care nu este parte la acord trebuie numai sa le fie permis sa opereze pe rutele fixe acoperite prin acord daca Administratiile lor sunt de acord ca nava sa fie in conformitate cu prevederile acordului si solicita navei sa procedeze astfel. In nici un caz un astfel de acord nu poate compromite gradul de securitate al altor nave si facilitati portuare care nu sunt acoperite de respectivul acord si, in mod specific, toate navele acoperite de un astfel de acord nu pot efectua activitati nava-nava cu nave care nu sunt acoperite de respectivul acord. Orice interfata operationala efectuata de navele acoperite de acord ar trebui sa fie acoperita de acesta. Operarea fiecarui acord trebuie sa fie in mod continuu monitorizata si amendata atunci cand este nevoie si, in orice caz, ar trebui analizata la fiecare 5 ani.

    Masuri echivalente pentru facilitatile portuare

   4.27. Pentru anumite facilitati portuare specifice cu operari limitate sau speciale, dar cu un trafic mai mult decat ocazional, poate fi adecvat sa se asigure conformitatea prin masuri de securitate echivalente cu cele prescrise in capitolul XI-2 si in partea A din prezentul Cod. Acesta poate fi, in particular, cazul terminalelor cum ar fi cele anexate fabricilor sau al cheurilor fara operari frecvente.

    Gradul de echipare a navei

   4.28. In stabilirea echipajului minim de siguranta al navei, Administratia trebuie sa ia in considerare ) ca prevederile referitoare la echipajul minim de siguranta stabilite in regula V/14 ) se refera numai la navigatia sigura a navei. Administratia trebuie sa ia in considerare, de asemenea, orice rezultate aditionale care pot rezulta din implementarea planului de securitate a navei si sa se asigure ca nava este echipata suficient si eficient. Cand procedeaza astfel, Administratia trebuie sa verifice ca navele sunt capabile sa implementeze orele de odihna si alte masuri referitoare la oboseala care au fost promulgate prin legea nationala, in contextul tuturor responsabilitatilor la bord atribuite diferitelor categorii de personal de la bordul navei.

) Se refera la Lucrarile ulterioare ale Organizatiei Maritime Internationale referitoare la Sporirea Securitatii Maritime, adoptate de catre Conferinta asupra Securitatii Maritime prin Rezolutia 3, care invita Organizatia, printre altele, sa revada Rezolutia A.890(21) a Adunarii asupra principiilor echipajului minim de siguranta. Aceasta analiza poate conduce, de asemenea, la amendarea Reglementarii V/14.

) Asa cum era in vigoare la data adoptarii prezentului Cod.

    Masuri ) de control si conformitate

) Se refera la Lucrarile ulterioare ale Organizatiei Maritime Internationale referitoare la Sporirea Securitatii Maritime, adoptate de catre Conferinta asupra Securitatii Maritime prin Rezolutia 3, care invita Organizatia, printre altele, sa revada Rezolutiile A.787(19) si A.882(21) ale Adunarii asupra procedurilor de Control al Statului Portului.

   Generalitati

   4.29. Regula XI-2/9 descrie masurile de control si conformitate aplicabile navelor conform capitolului XI-2. Aceasta este impartita in trei sectiuni distincte; controlul navelor care se afla deja in port, controlul navelor care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant si prevederi suplimentare aplicabile ambelor situatii.

   4.30. Regula XI-2/9.1, controlul navelor in port, implementeaza un sistem de control al navelor in timp ce se afla in portul unei tari straine in care ofiterii corespunzator autorizati ai Guvernului Contractant (ofiteri corespunzator autorizati) au dreptul sa urce la bordul navei pentru a verifica daca certificatele solicitate sunt in ordine. Apoi, daca exista motive clare sa se creada ca nava nu este in conformitate, ca pot fi luate masuri de control cum ar fi inspectii suplimentare sau retinerea. Acest lucru reflecta sistemele curente de control ). Regula XI-2/9.1 este conceputa pentru astfel de sisteme si permite masuri suplimentare (inclusiv ca expulzarea unei nave din port sa fie luata ca o masura de control) atunci cand ofiterii corespunzator autorizati au motive bine intemeiate sa creada ca o nava nu este in conformitate cu cerintele capitolului XI-2 sau ale partii A din prezentul Cod. Regula XI-2/9.3 descrie masurile de siguranta importante care promoveaza implementarea corecta si proportionata a acestor masuri suplimentare.

   4.31. Regula XI-2/9.2 aplica masuri de control pentru a asigura conformitatea navelor care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant si introduce un concept complet diferit de control in cadrul capitolului XI-2, care se aplica numai in cazul securitatii. Conform acestei reglementari, masurile pot fi implementate inainte de intrarea navei in port, pentru o mai buna asigurare a securitatii. La fel ca si in regula XI-2/9.1, acest sistem de control suplimentar este bazat pe conceptul unor motive clare pentru a crede ca nava nu este in conformitate cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod si include masuri de siguranta importante in reglementarile XI-2/9.2.2 si XI-2/9.2.5, precum si in regula XI-2/9.3.

   4.32. Motivele clare ca nava nu este in conformitate inseamna probe sau informatii sigure ca nava nu corespunde cu cerintele capitolului XI-2 sau ale partii A din prezentul Cod, tinand cont de ghidul dat in prezenta Parte din Cod. Astfel de probe sau informatii sigure pot reiesi din observatiile si judecata profesionala a ofiterului corespunzator autorizat obtinute in timp ce verifica Certificatul International de Securitate a Navei respective sau Certificatul International Interimar de Securitate a Navei emis in conformitate cu partea A din prezentul Cod (certificat)sau din alte surse. Chiar daca la bord se afla un certificat valabil, ofiterul corespunzator autorizat poate avea in continuare motive clare sa creada ca nava nu este in conformitate, in baza judecatii sale profesionale.

) A se vedea Regula I/19 si Regula IX/6.2 din SOLAS'74, articolul 21 al LOADLINE 66 asa cum a fost modificat prin Protocolul LOADLINE din 1998, articolele 5 si 6, reglementarea 8A a Anexei I, reglementarea 15 din Anexa II din MARPOL 73/78 amendat, articolul X din STCW'78 amendata si Rezolutiile Adunarii IMO A.787(19) si A.882(21).

   4.33. Exemple de motive clare conform reglementarii XI-2/9.1 si XI-2/9.2 pot include, cand sunt relevante:

   - 1 dovada in urma verificarii ca certificatul nu este valabil sau ca acesta a expirat;

   - 2 probe sau informatii sigure ca exista deficiente serioase in echipamentul de securitate, documentatia sau aranjamentele cerute prin capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod;

   - 3 primirea unui raport sau a unei reclamatii care, in judecata profesionala a persoanei corespunzator autorizata, contine informatii sigure care indica in mod clar ca nava nu este in conformitate cu cerintele capitolului XI-2 sau ale partii A din prezentul Cod;

   - 4 dovada sau observarea de catre persoana corespunzator autorizata, care foloseste judecata profesionala, ca, comandantul sau personalul navei nu sunt familiarizati cu procedurile esentiale de securitate la bord sau nu pot efectua antrenamente cu privire la securitatea navei sau ca astfel de proceduri sau antrenamente nu au fost efectuate;

   - 5 dovada sau observarea de catre persoana corespunzator autorizata, care foloseste judecata profesionala, ca membrii-cheie ai personalului navei nu sunt capabili sa stabileasca o comunicare corespunzatoare cu orice alt membru-cheie al personalului navei cu responsabilitati de securitate la bordul navei.

   - 6 probe sau informatii sigure ca nava a imbarcat persoane sau a incarcat provizii sau bunuri la o facilitate portuara sau de la alta nava si, fie facilitatea portuara, fie cealalta nava violeaza capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod, iar nava in chestiune nu a completat Declaratia de securitate, nici nu a adoptat masurile de securitate corespunzatoare, speciale sau suplimentare sau nu a mentinut procedurile corespunzatoare de securitate a navei;

   - 7 probe sau informatii sigure ca nava a imbarcat persoane sau a incarcat marfuri in magazii sau bunuri la o facilitate portuara sau de la alta sursa (ex: alta nava sau prin transfer cu elicopterul), si, fie facilitatea portuara, fie celeilalte surse nu i se cere sa fie in conformitate cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod, iar nava nu a luat masurile de securitate corespunzatoare, speciale sau suplimentare sau nu a mentinut procedurile corespunzatoare de securitate a navei; si

   - 8 daca nava detine un Certificat International Interimar de Securitate a Navei emis ulterior, in mod consecutiv dupa cum este descris in sectiunea A/19.4 si daca, conform judecatii profesionale a persoanei corespunzator autorizata, unul din scopurile navei sau ale Companiei pentru a solicita un astfel de certificat este acela de a evita conformitatea totala cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod dincolo de perioada certificatului interimar initial dupa cum este descris in sectiunea A/19.4.4.

   4.34. Implicatiile legislatiei internationale ale reglementarii XI-2/9 sunt relevante in mod particular, iar regula ar trebui implementata tinand cont de regula XI-2/2.4, dupa cum exista potentialul de a aparea situatii in care trebuie analizate fie masurile care vor fi luate sunt in afara scopului capitolului XI-2, fie drepturile navelor afectate, in afara capitolului XI-2. De aceea, regula XI-2/9 nu prejudiciaza Guvernul Contractant in a adopta masuri avand ca baza si fiind conforme cu legislatia internationala, pentru a asigura siguranta sau securitatea persoanelor, navelor, facilitatilor portuare si a altor proprietati in cazurile in care nava, desi este in conformitate cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod, este in continuare considerata ca prezinta un risc de securitate.

   4.35. Atunci cand un Guvern Contractant impune masuri de control asupra navei, Administratia trebuie sa fie contactata, fara intarziere, cu suficiente informatii care sa ii permita sa fie in legatura completa cu Guvernul Contractant.

CURSUL 5

    Controlul navelor in port

   4.36. Acolo unde non-conformitatea este fie un aspect deficient al echipamentelor, fie documentatia gresita care conduce la retinerea navei si non-conformitatea nu poate fi remediata in portul de inspectie, Guvernul Contractant poate permite navei sa navige catre alt port, presupunand ca toate conditiile convenite intre Statele port si Administratie sau comandant sunt indeplinite.

    Nave care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant

   4.37. Regula XI-2/9.2.1 prezinta informatiile pe care Guvernele Contractante le pot solicita de la nava ca o conditie de intrare in port. Un aspect al informatiilor prezentate il reprezinta confirmarea oricaror masuri speciale sau suplimentare luate de catre nava in timpul ultimelor 10 escale la o facilitate portuara. Exemple pot include:

   - 1 inregistrari ale masurilor luate pe timpul stationarii la facilitatea portuara aflata pe teritoriul unui Stat care nu este Guvern Contractant, in special acele masuri care, in mod normal, ar fi prevazute de catre facilitatile portuare aflate pe teritoriile Guvernelor Contractante; si

   - 2 orice declaratii de securitate care au fost intocmite cu facilitatile portuare sau cu alte nave.

   4.38. Un alt aspect al informatiilor prezentate, care poate fi solicitat ca o conditie de intrare in port, este confirmarea ca proceduri corespunzatoare de securitate a navei au fost mentinute pe timpul activitatii nava-nava realizata in perioada ultimelor 10 escale la o facilitate portuara.

    In mod normal, nu se va solicita sa se includa inregistrari ale transferului pilotilor, ale vamilor, imigrarii, persoanelor oficiale insarcinate cu securitatea, nici aprovizionarea cu combustibil, alimbarea, aprovizionarea si descarcare a deseurilor de catre nava in cadrul facilitatilor portuare, deoarece acestea, in mod normal, cad sub incidenta planului de securitate a facilitatii portuare. Exemple de informatii care ar putea fi date includ:

   - 1 inregistrarea masurilor luate in timpul angajarii unei nave in activitati cu o alta nava care arboreaza pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant, in special acele masuri care, in mod normal, ar fi prevazute de nave care arboreaza pavilionul Guvernelor Contractante;

   - 2 inregistrarea masurilor luate in timpul angajarii unei nave in activitati cu o alta nava care arboreaza pavilionul unui Guvern Contractant, dar care nu trebuie sa indeplineasca prevederile capitolului XI-2 si ale partii A din prezentul Cod, cum ar fi o copie a oricarui certificat de securitate emis pentru acea nava conform altor prevederi; si

   - 3 in cazul in care persoane si bunuri salvate de pe mare se afla la bord, toate informatiile cunoscute in legatura cu astfel de persoane sau bunuri, inclusiv identitatea acestora cand este cunoscuta si rezultatele oricaror verificari efectuate in numele navei pentru a stabili starea de securitate a celor salvati. Intentia capitolului XI-2 si a partii A din prezentul Cod nu este aceea de a intarzia sau preveni transportarea celor aflati in primejdie pe mare catre un loc sigur. Unica intentie a capitolului XI-2 si a partii A din prezentul Cod este aceea de a asigura Statelor informatii corespunzatoare suficiente pentru mentinerea integritatii securitatii lor.

   4.39. Exemple de alte informatii referitoare la securitatea practica care pot fi solicitate ca o conditie de intrare in port in vederea asistentei pentru a asigura securitatea si siguranta persoanelor, facilitatilor portuare, navelor si a altor proprietati includ:

   - 1 informatii continute in jurnalul 'Registrul Sinoptic Permanent';

   - 2 localizarea navei in momentul in care este facut raportul;

   - 3 ora probabila a sosirii navei in port;

   - 4 lista echipajului;

   - 5 descrierea generala a marfurilor aflate la bordul navei;

   - 6 lista pasagerilor; si

   - 7 informatii care trebuie sa fie detinute conform reglementarii XI-2/5.

   4.40. Regula XI-2/9.2.5 permite comandantului navei, dupa ce a fost informat ca portul va implementa masurile de control conform reglementarii XI2/9.2, sa retraga intentia navei de a intra in port. In cazul in care comandantul retrage intentia, regula XI-2/9 nu se mai aplica, iar orice alti pasi care se fac trebuie sa se bazeze si sa fie in conformitate cu legislatia internationala.

    Prevederi suplimentare

   4.41. In toate cazurile in care unei nave ii este refuzata intrarea sau este expulzata dintr-un port, toate faptele cunoscute trebuie comunicate autoritatilor statelor relevante. Aceasta comunicare trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte, atunci cand sunt cunoscute:

   - 1 numele navei, pavilionul sau, numarul de identificare al navei, indicativul de apel, tipul navei si incarcatura;

   - 2 motivul pentru refuzul intrarii sau expulzarea din port sau zonele portuare;

   - 3 daca este relevant, natura oricarei neconformitati de securitate;

   - 4 daca este relevant, detaliile oricaror incercari de a rectifica o neconformitate, inclusiv orice conditii impuse navei pentru voiaj;

   - 5 portul (porturile) de escala anterioare si urmatorul port de escala declarat;

   - 6 ora plecarii si ora estimata de sosire in acele porturi;

   - 7 orice instructiuni date navei, cum ar fi raportarea rutei;

   - 8 informatiile disponibile asupra gradului de securitate la care nava opereaza in mod curent;

   - 9 informatii referitoare la orice comunicari pe care Statul portului le-a avut cu Administratia;

   - 10 punctul de contact in cadrul Statului portului care intocmeste raportul in scopul obtinerii de informatii ulterioare;

   - 11 lista echipajului; si

   - 12 orice alte informatii relevante.

   4.42. Statele relevante pentru contact trebuie sa includa aceste informatii pe parcursul deplasarii navei catre urmatorul sau port, in mod special daca nava intentioneaza sa intre in marea teritoriala a acelui Stat costier. Alte State relevante vor include porturile de escala anterioare, astfel incat pot fi obtinute informatii ulterioare si probleme de securitate in legatura cu porturile anterioare din care s-a plecat.

   4.43. In exercitarea controlului si a masurilor de conformitate, persoanele corespunzator autorizate trebuie sa se asigure ca orice masuri sau etape impuse sunt proportionate. Astfel de masuri sau etape trebuie sa fie rezonabile si de o severitate si durata minima necesare pentru a rectifica si reduce neconformitatea.

   4.44. Cuvantul 'intarziere' din regula XI-2/9.3.5.1 se refera, de asemenea, la situatiile in care, conform actiunilor intreprinse in baza acestei reglementari, nava nu este complet respinsa sa intre in port sau nava nu este complet expulzata din port.

    Nave non-parti si nave inferioare prevederilor Conventiei

   4.45. Referitor la navele care arboreaza pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant la Conventie si care nu este parte la Protocolul ) SOLAS 1988, Guvernele Contractante nu trebuie sa mai acorde tratament favorabil unor astfel de nave. Astfel, cerintele reglementarii XI-2/9 si ghidul prevazut in prezenta parte din Cod trebuie aplicate acestor nave.

) Protocolul din 1988 in legatura cu Conventia Internationala pentru Siguranta Vietii Omenesti pe Mare, 1974.

   4.46. Navele inferioare prevederilor Conventiei sunt subiectul masurilor prin care statele mentin securitatea. Astfel de masuri trebuie adoptate cu atentie in legatura cu cerintele din capitolul XI-2 si ghidul prevazut in prezenta parte din Cod.

    5 DECLARATIA DE SECURITATE

    Generalitati

   5.1. Declaratia de securitate (DdS) trebuie completata atunci cand Guvernul Contractant al unei facilitatii portuare considera ca este necesara sau cand o nava o considera necesara.

   5.1.1. Necesitatea pentru DdS poate fi indicata prin rezultatele evaluarii securitatii facilitatii portuare (ESFP), iar motivele si circumstantele in care DdS este necesara trebuie stabilite in planul de securitate a facilitatii portuare (PSFP).

   5.1.2. Necesitatea pentru DdS poate fi indicata de catre o Administratie pentru navele indreptatite sa arboreze pavilionul sau ca rezultat al unei evaluari a securitatii navei si trebuie stabilita in planul de securitate a navei.

   5.2. Este probabil ca DdS sa fie solicitata la gradele de securitate mai inalte, atunci cand o nava are un grad de securitate mai inalt decat facilitatea portuara sau decat o alta nava cu care intra in conexiune, si pentru interfata nava/port sau activitatile nava-nava care supun persoanele, proprietatile si mediul la un risc mai mare din motive specifice acelei nave, inclusiv pentru incarcatura sau pasageri sau conditiile de la facilitatea portuara sau o combinatie a acestor factori.

   5.2.1. In cazul in care o nava sau o Administratia, in numele navelor indreptatite sa arboreze pavilionul sau, solicita completarea DdS, Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare (OSFP) sau persoana desemnata cu securitatea navei (OSN) trebuie sa cunoasca aceasta solicitare si sa discute masurile de securitate corespunzatoare.

   5.3. OSFP poate, de asemenea, sa initieze DdS inaintea interfetelor nava/port care sunt identificate in PFSA aprobat ca fiind un aspect particular. Exemplele pot include imbarcarea sau debarcarea pasagerilor, transferul, incarcarea sau descarcarea marfurilor sau substantelor periculoase. PFSA poate, de asemenea, sa identifice facilitatile din interiorul sau din apropierea zonelor populate sau operatiunile semnificative economic care garanteaza DdS.

   5.4. Scopul principal al DdS este acela de a se asigura ca s-a ajuns la o intelegere intre nava si facilitatea portuara sau alte nave cu care intra in conexiune dupa cum fiecare dintre masurile de securitate respective vor fi adoptate in conformitate cu prevederile planurilor de securitate aprobate ale fiecareia.

   5.4.1. DdS convenita trebuie sa fie semnata si datata si de facilitatea portuara, si de nava(e), dupa caz, pentru a indica conformitatea cu capitolul XI-2 si partea A din prezentul Cod si trebuie sa includa durata sa, gradul sau gradele de securitate relevante si detaliile de contact relevante.

   5.4.2. O schimbare a gradului de securitate poate solicita completarea unei alte DdS sau revizuirea acesteia.

   5.5. DdS trebuie completata in engleza, franceza sau spaniola sau intr-o limba comuna pentru facilitatea portuara si pentru nava sau nave, dupa caz.

   5.6. Un model al DdS este inclus in Apendicele 1 la prezenta Parte din Cod. Acest model este pentru o DdS intre o nava si o facilitate portuara. In cazul in care DdS este pentru a acoperi doua nave, acest model trebuie ajustat in mod corespunzator.

    6 OBLIGATIILE COMPANIEI

    Generalitati

   6.1. Regula XI-2/5 solicita companiei sa furnizeze comandantului navei informatiile pentru a indeplini cerintele Companiei conform prevederilor acestei reglementari. Aceste informatii trebuie sa includa subiecte ca:

   - 1 partile responsabile cu numirea personalului navei, cum ar fi companiile de management al navelor, agentii care asigura personalul minim de siguranta, contractorii, concesionarii (de exemplu, vanzarile cu amanuntul, cazinouri etc.);

   - 2 partile responsabile cu decizia angajarii navei, inclusiv, timpul sau contractul/contractele bareboat sau orice alte entitati care actioneaza la o astfel de capacitate; si

   - 3 in cazurile in care nava este angajata in termenii unui contract de navlosire, detaliile de contact ale partilor, inclusiv timpul sau navlositorii voiajului.

   6.2. Conform Regulii XI-2/5, Compania este obligata sa actualizeze si sa mentina informatia la zi dupa cum si cand apar schimbarile.

   6.3. Aceste informatii trebuie sa fie in engleza, franceza sau spaniola.

   6.4. Referitor la navele construite inainte de 1 iulie 2004, aceste informatii trebuie sa reflecte conditia reala la aceasta data.

   6.5. Referitor la navele construite la sau dupa 1 iulie 2004 si la navele construite inainte de 1 iulie 2004 care au fost scoase din functiune pe 1 iulie 2004, informatiile trebuie prevazute de la data intrarii navei in serviciu si trebuie sa reflecte conditia reala la aceasta data.

   6.6. Dupa 1 iulie 2004, atunci cand o nava este retrasa din serviciu, informatiile trebuie prevazute de la data reintrarii navei in serviciu si trebuie sa reflecte conditia reala la aceasta data.

   6.7. Informatiile prevazute anterior care nu au legatura cu conditia reala la aceasta data nu trebuie retinute la bord.

   6.8. Atunci cand responsabilitatea operarii navei este asumata de o Companie, informatiile referitoare la Compania care a operat nava nu este necesar sa fie lasate la bord.

    In plus, un alt ghid relevant este prevazut in sectiunile 8, 9 si 13.

    7 SECURITATEA NAVEI

    Ghidul relevant este dat in sectiunile 8, 9 si 13

    8 EVALUAREA SECURITATII NAVEI

    Evaluarea securitatii

   8.1. Persoana desemnata cu securitatea navei (OSC) trebuie sa se asigure ca evaluarea securitatii navei (ESN) este dusa la indeplinire pentru fiecare din navele flotei companiei careia i se cere sa respecte prevederile capitolului XI-2 si a partii A din acest Cod pentru care OSC este responsabil. Daca OSC nu trebuie neaparat sa indeplineasca personal toate atributiunile aferente postului, responsabilitatea finala de a se asigura ca acestea sunt indeplinite corespunzator, ii revine OSC personal.

   8.2. Inainte de inceperea ESN, OSC trebuie sa se asigure ca se obtin avantaje din informatia disponibila privind evaluarea amenintarii pentru porturile in care nava va face escala sau in care pasagerii se vor imbarca sau debarca si privind facilitatile portuare si masurile lor de protectie. OSC trebuie sa studieze rapoarte anterioare privind necesitati similare de securitate. Acolo unde este fezabil, OSC trebuie sa se intalneasca cu persoanele potrivite pe nava sau in facilitatile portuare pentru a discuta scopul si metodologia evaluarii. OSC trebuie sa urmareasca orice ghid specific oferit de Guvernele contractante.

   8.3. O ESN trebuie sa contina urmatoarele elemente la bordul navei:

   - 1 securitatea fizica;

   - 2 integritatea structurala;

   - 3 sistemele de protectie a personalului;

   - 4 politicile procedurale;

   - 5 sistemele radio si de telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere; si

   - 6 alte zone care, daca sunt avariate sau folosite pentru observatii ilegale, reprezinta un risc pentru persoanele, proprietatea sau operatiunile la bordul navei sau in cadrul unei facilitati portuare.

   8.4. Cei implicati in ESN trebuie sa fie capabili sa furnizeze asistenta specializata in legatura cu:

   - 1 cunoasterea amenintarilor si formelor curente de securitate;

   - 2 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si echipamentelor periculoase;

   - 3 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si a modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea;

   - 4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

   - 5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;

   - 6 efectele explozivelor asupra structurilor si echipamentelor navei;

   - 7 securitatea navei;

   - 8 practicile de afaceri in ceea ce priveste interfata nava/port;

   - 9 planul de contingenta, pregatirea si raspunsul in caz de urgenta;

   - 10 securitatea fizica;

   - 11 sistemele de radio si telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;

   - 12 inginerie maritima; si

   - 13 operatiunile la nava si in port.

   8.5. OSC trebuie sa obtina si sa inregistreze informatiile cerute necesare efectuarii unei evaluari care includ:

   - 1 schema generala a navei;

   - 2 localizarea zonelor care trebuie sa aiba acces limitat, precum comanda de navigatie, sala masinilor de categoria A si alte statii de control, asa cum este definit in capitolul 11-2, etc.;

   - 3 localizarea si functia fiecarui punct propriu-zis sau potential de acces catre nava;

   - 4 schimbarile de maree care pot avea un impact asupra vulnerabilitatii sau securitatii navei;

   - 5 spatiile de marfa si modalitatile de depozitare;

   - 6 locatiile unde se afla magaziile si unde este depozitat echipamentul esential de intretinere;

   - 7 locurile unde este depozitat bagajul neinsotit;

   - 8 echipamentul de urgenta si de interventie disponibil pentru intretinerea serviciilor esentiale;

   - 9 numarul personalului navei, orice sarcini existente privind securitatea si orice practici privind cerintele de instruire existente ale Companiei;

   - 10 echipamentul existent de securitate si siguranta pentru protectia pasagerilor si a personalului navei;

   - 11 rutele de salvare si evacuare si locurile de adunare care trebuie intretinute pentru a asigura evacuarea in caz de urgenta ordonata si in siguranta a navei;

   - 12 acordurile existente cu companiile private de securitate ce furnizeaza servicii de securitate la nava si la tarm; si

   - 13 masurile si procedurile de securitate in vigoare, inclusiv inspectia si procedurile de control, sistemele de identificare, echipamentul de supraveghere si monitorizare, documentele de identificare a personalului si sistemele de comunicare, alarmare, iluminare, controlul accesului si alte sisteme corespunzatoare.

   8.6. ESN trebuie sa examineze fiecare punct identificat de acces, inclusiv puntile descoperite si sa evalueze potentialul lor de utilizare de catre indivizi care pot atenta la securitate. Aceasta include punctele de acces disponibile indivizilor care au acces legitim cat si celor care incearca sa intre neautorizat.

   8.7. ESN trebuie sa analizeze relevanta continua a masurilor, ghidului, procedurilor si operatiunilor de securitate existente, atat in conditii de rutina cat si de urgenta si trebuie sa stabileasca ghidul de securitate, care include:

   - 1 zonele restrictionate;

   - 2 procedurile de raspuns la foc si alte conditii de urgenta;

   - 3 nivelul supravegherii personalului navei, a pasagerilor, inspectorilor, vanzatorilor, tehnicienilor depanatori, docherilor, etc.

   - 4 frecventa si eficienta patrulelor de securitate;

   - 5 sistemele de control ale accesului, inclusiv sistemele de identificare;

   - 6 sistemele si procedurile de comunicatii de securitate;

   - 7 usi de securitate, bariere si iluminare; si

   - 8 echipamentul si sistemele de securitate si supraveghere, daca exista.

   8.8. ESN trebuie sa analizeze persoanele, activitatile, serviciile si operatiunile care sunt important de protejat. Acestea includ:

   - 1 personalul navei;

   - 2 pasagerii, inspectorii, vanzatorii, tehnicienii depanatori, personalul facilitatilor portuare, etc.

   - 3 capacitatea de a mentine navigatia sigura si raspuns in caz de urgenta;

   - 4 marfa, in special marfurile si substantele periculoase;

   - 5 magaziile navei;

   - 6 echipamentul si sistemele de comunicatii referitoare la securitatea navei, daca exista; si

   - 7 echipamentul si sistemele de supraveghere a securitatii navei, daca exista.

   8.9. ESN trebuie sa analizeze toate amenintarile posibile, care pot include urmatoarele tipuri de incidente de securitate:

   - 1 avarierea sau distrugerea navei sau a facilitatii portuare, de ex. prin echipamente explozive, incendiere, sabotaj sau vandalism;

   - 2 deturnarea sau atacarea navei sau a persoanelor de la bord;

   - 3 sustragerea marfii, a echipamentului sau sistemelor vitale de la nava sau a magaziilor navei;

   - 4 acces sau utilizare neautorizata, inclusiv prezenta transfugilor;

   - 5 arme sau echipament de contrabanda, inclusiv arme de distrugere in masa;

   - 6 utilizarea navei pentru transportul pe cei ce intentioneaza provocarea unui incident de securitate si/sau a echipamentului lor;

   - 7 utilizarea navei ca arma sau ca mijloc de cauzare a avariei sau distrugerii;

   - 8 atacurile dinspre mare, in timp ce se afla in dana sau la ancora; si

   - 9 atacurile in timp ce nava se afla pe mare.

   8.10. ESN trebuie sa ia in considerare toate punctele vulnerabile posibile, care pot include:

   - 1 conflictele intre masurile de securitate si cele de siguranta;

   - 2 conflictele intre indatoririle la bordul navei si atributiile privind securitatea;

   - 3 sarcinile de cart, numarul personalului navei, in special cele cu privire la oboseala echipajului, promptitudinea si performanta;

   - 4 orice deficiente identificate privind instruirea legata de securitate; si

   - 5 orice sisteme si echipamente de securitate, inclusiv sistemele de comunicatii.

   8.11. OSC si OSN trebuie sa ia intotdeauna in considerare efectul pe care masurile de securitate le pot avea asupra personalului navei care va ramane la nava pentru perioade mai lungi de timp. Cand se elaboreaza masuri de securitate, trebuie acordata atentie deosebita bunastarii, confortului si vietii particulare a personalului navei si abilitatii lui de a mentine eficienta pe perioade mai lungi de timp.

   8.12. La incheierea ESN, trebuie pregatit un raport ce contine un rezumat asupra modului de desfasurare a evaluarii, o descriere a fiecarui punct vulnerabil gasit in timpul evaluarii si o descriere a contramasurilor care pot fi folosite pentru fiecare punct vulnerabil. Raportul va fi protejat impotriva accesului sau dezvaluirii neautorizate.

   8.13. Daca ESN nu a fost efectuata de catre companie, raportul ESN trebuie sa fie revizuit si acceptat de OSC.

    Inspectarea la fata locului privind securitatea

   8.14. Inspectarea la fata locului privind securitatea este o parte integranta o oricarei ESN. Inspectarea la fata locului privind securitatea trebuie sa examineze si sa evalueze masurile, procedurile si operatiunile de protectie existente la bordul navelor pentru:

   - 1 asigurarea executarii tuturor atributiunilor privind securitatea navei;

   - 2 monitorizarea zonelor restrictionate pentru asigurarea ca au acces numai persoanele autorizate;

   - 3 controlarea accesului la nava, inclusiv orice sisteme de identificare;

   - 4 monitorizarea zonelor de punte si a zonelor din jurul navei;

   - 5 controlarea ambarcarii persoanelor si a efectelor lor (bagajul insotit si neinsotit si efectele personale ale personalului navei);

   - 6 supervizarea manipularii marfii si furnizarea proviziilor; si

   - 7 supravegherea ca comunicarea privind securitatea navei, informatiile si echipamentele sunt disponibile oricand.

    9 PLANUL DE SECURITATE A NAVEI

    Generalitati

   9.1. Persoana desemnata cu securitatea companiei (OSC) are responsabilitatea de a se asigura ca planul de securitate a navei (PSN) este pregatit si inaintat pentru aprobare. Continutul fiecarui PSN va varia in functie de nava in discutie. Evaluarea securitatii navei (ESN) va identifica caracteristicile particulare ale navei si amenintarile si punctele vulnerabile potentiale. Pregatirea PSN va necesita ca aceste chestiuni sa fie abordate in detaliu. Administratiile pot asigura consultanta privind pregatirea si continutul PSN.

   9.2. Toate PSN trebuie:

   - 1 sa detalieze structura organizationala a securitatii pentru nava;

   - 2 sa detalieze legaturile navei cu compania, facilitatile portuare, alte nave si autoritati relevante cu responsabilitati privind securitatea;

   - 3 sa detalieze sistemele de comunicatii pentru a permite o comunicare continua eficienta pe nava si intre nava si altele, inclusiv facilitatile portuare;

   - 4 sa detalieze masurile de baza privind securitatea pentru gradul de securitate 1, atat operationale cat si fizice, care va exista intotdeauna;

   - 5 sa detalieze masurile de securitate suplimentare care vor permite navei sa treaca fara intarziere la gradul 2 de securitate si, cand este necesar, la gradul de securitate 3;

   - 6 sa furnizeze o revizuire regulata, sau audit a PSN si pentru amendarea acestuia ca raspuns la experienta sau circumstantele schimbatoare; si

   - 7 procedurile de raportare catre punctele de contact ale Guvernelor Contractante corespunzatoare.

   9.3. Pregatirea unui PSN eficient trebuie sa se bazeze pe o evaluare completa a tuturor chestiunilor legate de securitatea navei, inclusiv, in special, o apreciere completa a caracteristicilor fizice si operationale, inclusiv voiajul fiecarei nave in parte.

   9.4. Toate PSN trebuie aprobate de Administratie, sau in numele acesteia. Daca o Administratie foloseste o organizatie recunoscuta de securitate (ORS) pentru a revizui sau aproba PSN, ORS nu trebuie sa fie asociata cu alte ORS care au pregatit sau asistat la pregatirea planului.

   9.5. OSC si persoana desemnata cu securitatea navei (OSN) trebuie sa elaboreze proceduri pentru:

   - 1 a evalua eficienta continua a PSN; si

   - 2 a pregati amendamentele planului dupa aprobare.

   9.6. Masurile de securitate incluse in PSN trebuie sa existe atunci cand va fi efectuata verificarea initiala pentru respectarea cerintelor capitolului XI-2 si partea A din acest Cod. Altfel, procesul emiterii catre nava a certificatului international de securitate a navei necesar nu poate fi efectuat. Daca echipamentul sau sistemele de securitate vor fi avariate, sau masura de securitate se suspenda dintr-un motiv oarecare, trebuie adoptate masuri de securitate temporare echivalente, aduse la cunostinta Administratiei si aprobate de aceasta.

    Organizarea si indeplinirea atributiunilor de securitate a navei

   9.7. In plus fata de ghidul dat in sectiunea 9.2, PSN trebuie sa stabileasca urmatoarele puncte legate de toate gradele de securitate:

   - 1 atributiunile si responsabilitatile intregului personal de la bord cu un rol in ceea ce priveste securitatea;

   - 2 procedurile sau precautiile necesare pentru a permite ca o comunicare continua sa fie mentinuta in permanenta;

   - 3 procedurile necesare pentru a evalua eficienta continua a procedurilor de securitate si a oricaror echipamente si sisteme de supraveghere si securitate, inclusiv procedurile pentru identificare si raspuns la avarierea sau functionare deficitara a echipamentului si sistemelor;

   - 4 procedurile si practicile de protejare a informatiilor sensibile privind securitatea pastrate pe hartie sau in format electronic;

   - 5 tipul si cerintele de intretinere a echipamentului si sistemelor de securitate si supraveghere, daca exista;

   - 6 procedurile pentru a asigura inaintarea la timp si evaluarea rapoartelor legate de posibilele atentate la securitate sau de problemele de securitate; si

   - 7 procedurile pentru a stabili, mentine si aduce la zi un inventar al marfurilor sau substantelor periculoase transportate la bord, inclusiv localizarea acestora.

   9.8. Finalul acestei sectiuni se refera in special la masurile de securitate care pot fi luate la fiecare grad de securitate ce acopera:

   - 1 accesul la nava de catre personalul navei, pasageri, inspectori, etc.;

   - 2 zonele restrictionate de pe nava;

   - 3 manipularea marfii;

   - 4 furnizarea proviziilor;

   - 5 manipularea bagajului neinsotit; si

   - 6 monitorizarea securitatii navei.

    Accesul la nava

   9.9. PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce acopera toate mijloacele de acces la nava identificate in ESN. Acesta trebuie sa includa toate:

   - 1 scarile de acces

   - 2 pasarelele de acces

   - 3 rampele de acces

   - 4 usile de acces, hublourile laterale, ferestrele;

   - 5 liniile de acostare si lanturile de ancora; si

   - 6 macaralele si facilitatile de ridicat.

   9.10. Pentru fiecare din acestea, PSN trebuie sa identifice locurile potrivite unde trebuie aplicate restrictiile si interzicerea accesului pentru fiecare din gradele de securitate. Pentru fiecare grad de securitate, PSN trebuie sa stabileasca tipul de restrictie sau interzicere ce trebuie aplicat si mijloacele de intrare in vigoare.

   9.11. PSN trebuie sa stabileasca pentru fiecare grad de securitate mijloacele de identificare necesare pentru a permite accesul la nava si pentru indivizi de a ramane la bordul navei fara dificultate, aceasta poate implica elaborarea unui sistem adecvat de identificare care sa permita identificari permanente si temporare, atat pentru personalul navei cat si pentru vizitatori. Orice sistem de identificare a navei trebuie, cand este posibil de executat, sa fie coordonat cu cel ce se aplica facilitatii portuare. Pasagerii trebuie sa poata sa-si dovedeasca identitatea prin permise de imbarcare, bilete, etc., dar nu trebuie sa li se permita accesul in zone restrictionate daca nu sunt supravegheati. PSN trebuie sa stabileasca prevederi pentru a se asigura ca sistemele de identificare sunt aduse la zi in mod regulat, iar abuzul de proceduri trebuie supus actiunii disciplinare.

   9.12. Celor ce nu vor sau nu pot sa-si dovedeasca identitatea si/sau sa confirme scopul vizitei lor cand li se cere, trebuie sa li se interzica accesul la nava, iar incercarea lor de a obtine accesul trebuie raportata catre OSN, OSC, persoana desemnata cu securitatea facilitatii portuare (OSFP) si autoritatilor nationale sau locale cu responsabilitati privind securitatea.

   9.13. PSN trebuie sa stabileasca frecventa aplicarii tuturor controalelor privind accesul, in special daca ele trebuie aplicate la intamplare sau ocazional.

    Gradul 1 de securitate

   9.14. Pentru gradul 1 de securitate PSN trebuie sa stabileasca masuri de securitate pentru controlul accesului la nava, acolo unde se pot aplica urmatoarele:

   - 1 verificarea identitatii tuturor persoanelor care intentioneaza sa se ambarce la bordul navelor si confirmarea motivelor lor pentru imbarcare, prin verificarea, de exemplu, a instructiunilor de adunare, biletelor pasagerilor, permiselor de imbarcare, ordinelor de lucru, etc.

   - 2 in legatura cu facilitatea portuara, la nava trebuie sa se asigure ca sunt stabilite zone de securitate desemnate, in care pot avea loc inspectiile si cautarea de persoane, bagaj (inclusiv transportul unor articole), efecte personale, vehicule si continutul lor;

   - 3 in legatura cu facilitatea portuara, nava trebuie sa se asigure ca vehiculele destinate incarcarii la bordul navelor transportatoare de masini, navelor ro-ro si alte nave de pasageri sunt supuse verificarii inainte de incarcare, in conformitate cu frecventa solicitata in PSN;

   - 4 separarea persoanelor verificate si a efectelor lor personale de persoanele neverificate si a efectelor lor personale;

   - 5 separarea pasagerilor care se debarca de cei care se imbarca;

   - 6 identificarea punctelor de acces care trebuie asigurate sau deservite de personal pentru a preveni accesul neautorizat;

   - 7 asigurarea, prin incuiere sau alte mijloace, a accesului catre spatiile nesupravegheate din zonele invecinate la care pasagerii si vizitatorii au acces; si

   - 8 instructajul tuturor membrilor personalului navei cu privire la securitate si la toate amenintarile posibile, procedurile pentru raportarea persoanelor dubioase, obiectele sau activitatile si nevoia de vigilenta.

   9.15. La gradul de securitate 1, toti cei care intentioneaza sa se ambarce la bordul navei trebuie sa fie expusi perchezitionarii. Frecventa unor astfel de perchezitii, inclusiv perchezitionarile la intamplare, trebuie sa fie specificata in PSN aprobat si trebuie aprobat in mod special de catre Administratie. Astfel de perchezitii pot fi cel mai bine intreprinse de catre facilitatea portuara in cooperare stransa cu nava si in apropierea imediata a acesteia. Daca nu exista motive clare de securitate in a proceda astfel, membrilor personalului navei nu trebuie sa li se ceara sa-si perchezitioneze colegii sau efectele lor personale. Orice astfel de perchezitie trebuie intreprinsa intr-o maniera care ia in totalitate in considerare drepturile individuale ale omului si asigura demnitatea umana fundamentala.

    Gradul de securitate 2

   9.16. La gradul de securitate 2, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa fie aplicate pentru protectia impotriva unui risc ridicat a unui incident de securitate pentru a asigura o vigilenta mai ridicata si un control mai sever, care poate include:

   - 1 desemnarea de personal suplimentar care sa patruleze in zonele de pe punte in timpul orelor de odihna pentru a impiedica accesul neautorizat;

   - 2 limitarea numarului punctelor de acces la nava, identificarea celor care vor fi inchise si mijloacele adecvate de asigurare a acestora;

   - 3 impiedicarea accesului de la tarm pe nava, inclusiv, de exemplu, in ceea ce priveste facilitatea portuara, asigurarea de patrule cu barco;

   - 4 stabilirea unei zone restrictionate pe partea dinspre tarm a navei, in cooperare stransa cu facilitatea portuara;

   - 5 cresterea frecventei si detalierea perchezitionarii persoanelor, efectelor personale, si a vehiculelor ce se imbarca sau se incarca la bordul navei;

   - 6 escortarea vizitatorilor la nava;

   - 7 prevederea de instiintari suplimentare specifice privind securitatea, catre toti membrii echipajului in legatura cu orice amenintare identificata, accentuand procedurile pentru raportarea persoanelor, a obiectelor sau activitatilor suspecte si evidentierea nevoii de vigilenta sporita; si

   - 8 perchezitia completa sau partiala a navei.

    Gradul de securitate 3

   9.17. La gradul de securitate 3, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau o amenintare legata de acesta. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu facilitatea portuara care pot include:

   - 1 limitarea accesului la un singur punct de acces controlat;

   - 2 permiterea accesului numai celor responsabili de incidentul de securitate sau de o amenintare legata de acesta;

   - 3 indrumarea persoanelor la bord;

   - 4 suspendarea imbarcarii sau debarcarii;

   - 5 suspendarea operatiunilor de manipulare a marfii, a aprovizionarilor, etc.

   - 6 evacuarea navei;

   - 7 deplasarea navei;

   - 8 pregatirea perchezitiei partiale sau complete a navei.

    Zonele restrictionate de la nava

   9.18. PSN trebuie sa identifice zonele restrictionate ce vor fi stabilite pe nava, sa specifice aria acestora, momentul aplicarii, masurile de securitate ce trebuie luate pentru controlul accesului la aceste zone si acelea ce trebuie luate pentru controlul activitatilor ce se desfasoara in aceste zone. Scopul zonelor restrictionate este acela de a:

   - 1 preveni accesul neautorizat;

   - 2 proteja pasagerii, personalul navei si personalul ce deserveste facilitatile portuare sau alte agentii autorizate sa se afle la bordul navei;

   - 3 proteja zonele cu probleme de securitate la nava;

   - 4 proteja marfurile si proviziile de la bordul navei impotriva falsificarii.

   9.19. PSN trebuie sa se asigure ca exista politici si practici clar stabilite pentru a controla accesul la toate zonele restrictionate.

   9.20. PSN trebuie sa prevada ca toate zonele restrictionate trebuie clar marcate pentru a indica ca accesul in zona este restrictionat si ca prezenta neautorizata in zona constituie un atentat la securitate.

   9.21. Zonele restrictionate pot include:

   - 1 comanda de navigatie, sala masinilor de categoria A si alte statii de control asa cum sunt definite in capitolul 11-2;

   - 2 spatiile ce contin echipament si sisteme de securitate si supraveghere si controlul acestora precum si al sistemului de iluminare;

   - 3 sistemele de ventilatie si de aer conditionat si alte spatii similare;

   - 4 spatiile cu acces la tancurile de apa potabila, pompe sau manifolduri;

   - 5 spatiile ce contin marfuri sau substante periculoase;

   - 6 spatiile ce contin pompe de marfa si controlul lor;

   - 7 spatiile de marfa si spatiile ce contin proviziile navei;

   - 8 spatiile de locuit ale echipajului; si

   - 9 alte zone asa cum este stabilit de OSC, prin ESN, zone la care accesul este restrictionat pentru a mentine securitatea navei.

    Gradul 1 de securitate

   9.22. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa fie aplicate in zonele restrictionate, care pot include:

   - 1 incuierea sau securizarea punctelor de acces;

   - 2 utilizarea echipamentului de supraveghere pentru a monitoriza zonele;

   - 3 folosirea personalului de securitate si patrulare; si

   - 4 utilizarea dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor pentru alertarea echipajului cu privire la accesul neautorizat.

    Gradul 2 de securitate

   9.23. La gradul 2 de securitate, frecventa si intensitatea monitorizarii si controlul accesului in zonele restrictionate trebuie sporit pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au acces. PSN trebuie sa stabileasca masurile suplimentare de securitate ce urmeaza sa fie aplicate, care pot include:

   - 1 stabilirea zonelor restrictionate din apropierea punctelor de acces;

   - 2 echipamentul de supraveghere si monitorizare continua; si

   - 3 desemnarea de personal suplimentar pentru a pazi si patrula in zonele restrictionate.

    Gradul 3 de securitate

   9.24. La gradul de securitate 3, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau cu amenintarea legata de acesta. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu facilitatea portuara, care pot include:

   - 1 stabilirea de zone restrictionate suplimentare la bordul navei in eventualitatea unui incident de securitate, sau locatia considerata a amenintarii aduse securitatii, la care accesul este interzis; si

   - 2 cercetarea zonelor restrictionate ca parte a perchezitiei navei

    Manipularea marfii

   9.25. Masurile de securitate legate de manipularea marfii trebuie:

   - 1 sa previna sustragerea; si

   - 2 sa previna acceptarea si depozitarea la bordul navei, a marfii care nu este destinata transportului.

   9.26. Masurile de securitate, dintre care unele pot fi aplicate in legatura cu facilitatea portuara, trebuie sa includa proceduri de control al inventarului la punctele de acces la bordul navei. Odata ajunsa la bordul navei, marfa trebuie sa fie identificata ca fiind aprobata pentru a fi incarcata pe nava. In plus, masuri de securitate trebuie elaborate pentru garantarea faptului ca marfa, odata ajunsa la bord, nu este contrafacuta.

    Gradul 1 de securitate

   9.27. La gradul de securitate 1, PSN trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza sa fie aplicate in timpul manipularii marfii, care pot include:

   - 1 verificarea de rutina a marfii, a unitatilor transportatoare de marfa si a spatiilor de marfa inainte de si in timpul operatiunilor de manipulare a marfii;

   - 2 verificari pentru a se asigura ca marfa ce este incarcata este aceeasi ca in documente;

   - 3 asigurarea, in legatura cu facilitatea portuara, ca vehiculele ce trebuie incarcate la bordul cargourilor, a navelor ro-ro si de pasageri sunt supuse cercetarii inainte de incarcare, in conformitate cu frecventa solicitata in PSN; si

   - 4 verificarea sigiliilor sau a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea.

   9.28. Verificarea marfii se poate realiza prin urmatoarele mijloace:

   - 1 examinare vizuala si fizica; si

   - 2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a facilitatilor mecanice sau a cainilor.

   9.29. Atunci cand exista miscare regulata sau repetata a marfii, OSC sau OSN pot, in consultanta cu facilitatea portuara, agrea aranjamentele cu expeditorii sau alti responsabili de astfel de marfuri care acopera verificarea, sigilarea, programarea, documentatia de sustinere din exterior, etc. Astfel de aranjamente trebuie comunicate catre si aprobate de OSFP implicat.

    Gradul 2 de securitate

   9.30. La gradul de securitate 2, PSN trebuie sa stabileasca masuri suplimentare de securitate ce urmeaza sa fie aplicate in timpul manipularii marfii, care pot include:

   - 1 verificarea detaliata a marfii, unitatilor de transport ale marfii si spatiilor de marfa;

   - 2 verificari intensificate pentru a se asigura ca numai marfa care trebuie este incarcata;

   - 3 cercetari intensificate ale vehiculelor ce trebuie incarcate pe navele portvehicule, nave ro-ro si nave de pasageri; si

   - 4 frecventa si detalierea sporita in verificarea sigiliilor si a altor metode folosite pentru a impiedica sustragerea.

   9.31. Verificarea detaliata a marfii poate fi realizata prin urmatoarele mijloace:

   - 1 intensificarea frecventei si detalierea examinarii vizuale si fizice;

   - 2 intensificarea frecventei utilizarii echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cainilor; si

   - 3 coordonarea masurilor de securitate sporita cu expeditorii si alte echipe ce detin responsabilitati in conformitate cu acordul si procedurile stabilite.

    Gradul 3 de securitate

   9.32. La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate si cu amenintarea privind un astfel de incident. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate care ar trebui luate de nava, in cooperare stransa cu cei responsabili si facilitatea portuara, care poate include:

   - 1 suspendarea incarcarii sau descarcarii marfii; si

   - 2 verificarea inventarului marfurilor si a substantelor periculoase transportate la bord, daca exista, si localizarea lor.

    Furnizarea proviziilor

   9.33. Masurile de securitate legate de furnizarea proviziilor trebuie:

   - 1 sa asigure verificarea integritatii proviziilor si a pachetelor;

   - 2 sa impiedice acceptarea fara inspectie a proviziilor;

   - 3 sa impiedice sustragerea; si

   - 4 sa impiedice acceptarea proviziilor daca nu exista ordine in acest sens.

   9.34. Pentru navele care folosesc in mod regulat facilitatea portuara, poate fi adecvat sa se stabileasca proceduri ce implica nava, furnizorii ei, si facilitatea portuara ce acopera avizul si momentul furnizarilor si a documentatiilor lor. Intotdeauna trebuie sa existe o metoda de confirmare ca proviziile prezentate spre furnizare sunt insotite de dovada ca ele au fost comandate de nava.

    Gradul 1 de securitate

   9.35. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa fie aplicate in timpul furnizarii proviziilor la nava, care pot include:

   - 1 verificarea pentru a se asigura ca proviziile corespund comenzii inainte de a fi incarcate la bord; si

   - 2 asigurarea depozitarii sigure imediate a proviziilor la nava.

    Gradul 2 de securitate

   9.36. La gradul 2 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile suplimentare ce urmeaza a fi aplicate in timpul furnizarii proviziilor la nava prin exersarea verificarilor inainte de primirea proviziilor la bord si intensificarea inspectiilor.

    Gradul 3 de securitate

   9.37. La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate si cu amenintarea unui astfel de incident. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate care ar putea fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu facilitatea portuara, care poate include:

   - 1 supunerea proviziilor unei verificari mai amanuntite;

   - 2 pregatirea pentru restrictionarea sau suspendarea manipularii proviziilor de la nava; si

   - 3 refuzarea acceptarii proviziilor la bordul navei.

    Manipularea bagajelor neinsotite

   9.38. PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a fi aprobate pentru a se asigura ca bagajul neinsotit (de ex. orice bagaj, inclusiv efectele personale, care nu sunt cu pasagerul sau cu un membru al echipajului la punctul inspectiei sau cercetarii) este identificat si supus scanarii corespunzatoare, inclusiv perchezitiei, inainte de a fi acceptat la bordul navei. Nu se preconizeaza ca un astfel de bagaj va fi supus scanarii atat de nava cat si de facilitatea portuara, si in cazurile cand ambele sunt adecvat echipate, responsabilitatea scanarii trebuie sa revina facilitatii portuare. Cooperarea stransa cu facilitatea portuara este esentiala si trebuie facuti pasi pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este manipulat in siguranta dupa scanare.

    Gradul 1 de securitate

   9.39. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a fi aplicate la manipularea bagajului neinsotit pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este scanat sau perchezitionat in proportie de sau pana la 100%, ceea ce poate include scanarea cu raze X.

    Gradul 2 de securitate

   9.40. La gradul 2 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate suplimentare care urmeaza sa fie aplicate cand se manipuleaza bagaj neinsotit care trebuie sa includa scanarea cu raze X 100% a tuturor bagajelor neinsotite.

    Gradul 3 de securitate

   9.41. La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau cu amenintarea unui incident de securitate. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate ce ar putea fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu facilitatea portuara, masuri care pot include:

   - 1 supunerea unor astfel de bagaje unei verificari mai amanuntite, de exemplu scanarea cu raze X din cel putin doua unghiuri diferite;

   - 2 pregatirea pentru restrictionarea sau suspendarea manipularii bagajului neinsotit; si

   - 3 refuzarea acceptarii bagajului neinsotit la bordul navei.

    Monitorizarea securitatii navei

   9.42. Nava trebuie sa aiba capacitatea de a monitoriza nava, zonele restrictionate de la bord si zonele inconjuratoare ale acesteia. Aceasta capacitate de monitorizare poate include utilizarea:

   - 1 iluminatului;

   - 2 carturilor, paznicilor, inclusiv a patrulelor de punte, si

   - 3 echipamente automate de detectare a intrusilor, si echipamente de supraveghere.

   9.43. Cand sunt folosite, echipamentele automate de detectare a intrusilor trebuie sa activeze o alarma auditiva si/sau vizuala intr-un loc care este deservit sau monitorizat incontinuu.

   9.44. PSN trebuie sa specifice procedurile si echipamentul necesar fiecarui grad de securitate si mijloacele prin care se asigura ca echipamentul de monitorizare poate functiona incontinuu, inclusiv luarea in considerare a posibilelor efecte ale conditiilor meteo sau ale intreruperilor in alimentarea cu energie electrica.

    Gradul 1 de securitate

   9.45. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza a fi aplicate, care pot fi o combinatie intre iluminat, carturi, paza si utilizarea echipamentului de securitate si supraveghere pentru a permite personalului responsabil cu securitatea sa observe nava in general si barierele si zonele restrictionate, in special.

   9.46. Puntea navei si punctele de acces la nava trebuie iluminate pe timpul noptii si in perioadele cu vizibilitate scazuta in timpul guvernarii navei si a conducerii activitatilor de interfata nava/port sau la o facilitate portuara sau la ancoraj atunci cand este necesar. In mars, atunci cand este necesar, nava trebuie sa foloseasca iluminarea maxima disponibila potrivita navigatiei sigure, avand in vedere prevederile COLREG in vigoare. La stabilirea unei locatii si a unui nivel corespunzator de iluminare, se vor avea in vedere urmatoarele:

   - 1 echipajul trebuie sa fie capabil sa vada mai departe de nava, atat cheul cat si partea dinspre larg;

   - 2 zona de acoperire trebuie sa includa atat suprafata navei cat si suprafata din jurul acesteia;

   - 3 zona de acoperire trebuie sa faciliteze identificarea personalului la punctele de acces; si

   - 4 zona de acoperire poate fi asigurata prin coordonarea cu facilitatile portuare.

    Gradul 2 de securitate

   9.47. La gradul 2 de securitate, PSN trebuie sa stabileasca masurile de securitate suplimentare ce urmeaza a fi aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare si supraveghere, care pot include:

   - 1 marirea frecventei si detaliilor privitoare la patrulele de securitate;

   - 2 marirea acoperirii si intensitatii luminii sau utilizarii echipamentului de securitate si supraveghere;

   - 3 desemnarea de personal suplimentar drept observatori pentru securitate; si

   - 4 asigurarea coordonarii cu ambarcatiunile de patrulare pe apa, cu patrulele pedestre sau cu vehicule la tarm, daca exista.

   9.48. Poate fi necesara o iluminare aditionala pentru prevenirea riscului sporit de producere a unor incidente de securitate. Atunci cand este necesar iluminarea aditionala poate fi obtinuta prin coordonarea cu facilitatile portuare care pot asigura iluminare suplimentara de la tarm.

    Gradul 3 de securitate

   9.49. La gradul 3 de securitate, nava trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau amenintarea unui astfel incident. PSN trebuie sa detalieze masurile de securitate ce ar putea fi luate de nava, in stransa cooperare cu cei ce combat si cu facilitatea portuara, masuri care pot include:

   - 1 pornirea tuturor luminilor, sau a iluminatului in apropierea navei;

   - 2 pornirea intregului echipament de la bord capabil sa inregistreze activitatile la nava sau in apropierea ei;

   - 3 maximizarea perioadei de timp in care un astfel de echipament de supraveghere poate continua sa inregistreze;

   - 4 pregatirea inspectiei subacvatice a corpului navei; si

   - 5 initierea de masuri, inclusiv revolutia lenta a elicelor navei, daca este posibil, pentru a impiedica patrunderea apei in coca navei.

    Grade de securitate deosebite

   9.50. PSN va stabili detaliile procedurilor si a masurilor de securitate pe care le poate adopta nava daca facilitatile portuare folosesc un grad mai mare de securitate fata de cel aplicabil navei.

    Activitati care nu sunt acoperite de Cod

   9.51. PSN trebuie sa stabileasca detaliile procedurilor si a masurilor de securitate pe care nava trebuie sa le aplice cand:

   - 1 este intr-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant;

   - 2 efectueaza interfata cu o nava careia nu i se aplica acest Cod

   - 3 efectueaza interfata cu platforme fixe sau plutitoare sau o unitate mobila de foraj; sau

   - 4 efectueaza interfata cu un port sau o facilitate portuara careia nu i se cere sa respecte capitolul XI-2 si partea A din acest Cod.

) Se refera la munca suplimentara a Organizatiei Maritime Internationale referitoare la Sporirea securitatii maritime si la Stabilirea de masuri corespunzatoare pentru a spori securitatea navelor, a instalatiilor portuare, a unitatilor mobile de foraj si platformelor fixe sau plutitoare care nu sunt acoperite de capitolul XI-2 al Conventiei SOLAS 1974, adoptata de Conferinta privind Securitatea Maritima prin rezolutiile 3 si, respectiv, 7.

    Declaratiile de securitate

   9.52. PSN trebuie sa detalieze modul in care cererile pentru DdS de la o facilitate portuara vor fi abordate si circumstantele in care nava va solicita o DdS.

    Audit si revizuire

   9.53. PSN va stabili modul in care OSC si OSN intentioneaza sa auditeze eficacitatea continua a PSN si procedurile ce trebuie urmate pentru a analiza, actualiza si amenda PSN.

    10 INREGISTRARI

    Generalitati

   10.1. Inregistrarile vor fi disponibile persoanelor corespunzator autorizate ale Guvernelor Contractante pentru a verifica ca prevederile planurilor de securitate a navei sunt implementate.

   10.2. Inregistrarile pot fi pastrate in orice format, dar trebuie protejate de accesul sau dezvaluirea neautorizata.

CURSUL 7

    11 PERSOANA DESEMNATA CU SECURITATEA COMPANIEI

    Un ghid relevant este prevazut in sectiunile 8, 9 si 13.

    12 PERSOANA DESEMNATA CU SECURITATEA NAVEI

    Un ghid relevant este prevazut in sectiunile 8, 9 si 13.

    13 INSTRUIRE, ANTRENAMENTE SI EXERCITII PRIVIND SECURITATEA NAVEI

    Instruirea

   13.1. Persoana desemnata cu securitatea din partea companiei si personalul corespunzator de baza de la tarm si persoana desemnata cu securitatea navei va trebui sa aiba cunostinte si sa fie antrenat in cateva sau in toate dintre urmatoarele, dupa caz:

   - 1 administrarea securitatii;

   - 2 conventiile, codurile si recomandarile internationale relevante;

   - 3 legislatia si reglementarile guvernamentale relevante;

   - 4 responsabilitatile si functiile altor organizatii de securitate;

   - 5 metodologia evaluarii securitatii navei;

   - 6 metodele de inspectare si cercetare privind securitatea navei;

   - 7 operatiunile si conditiile navei si portului;

   - 8 masurile de securitate ale navei si facilitatii portuare;

9 pregatirea si raspunsul in caz de urgenta si planul de contingenta;

   - 10 tehnicile de instruire pentru instruirea si educatia privind securitatea, inclusiv masurile si procedurile de securitate;

   - 11 utilizarea informatiilor si a comunicatiilor legate de securitate;

   - 12 cunoasterea amenintarilor si modelelor curente de securitate si a tipurilor acestora;

   - 13 recunoasterea si detectarea armamentului, substantelor si dispozitivelor periculoase;

   -14 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie a caracteristicilor si a modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea;

   - 15 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

   - 16 echipamentul si sistemele de securitate si limitarile operationale;

   - 17 metodele de conducere a auditurilor, inspectiei, controlului si monitorizarii;

   - 18 metodele de perchezitionare fizica si a inspectiilor nedisturbatoare;

   - 19 antrenamentele si exercitiile privind securitatea, inclusiv antrenamentele si exercitiile in facilitatile portuare; si

   - 20 evaluarea antrenamentelor si exercitiilor de securitate.

   13.2. In plus, OSN trebuie sa aiba cunostinte adecvate si sa fie antrenat in cateva sau in toate dintre urmatoarele, dupa caz:

   - 1 structura navei;

   - 2 planul de securitate a navei si procedurile in legatura cu acesta (inclusiv antrenamentul bazat pe scenarii in privinta combaterii);

   - 3 managementul multimii si a tehnicilor de control;

   - 4 operatiunile echipamentului si sistemelor de securitate; si

   - 5 testarea, calibrarea si intretinerea pe mare a echipamentului si sistemelor de securitate.

   13.3. Personalul de la bord care are indatoriri specifice ce privesc securitatea trebuie sa aiba suficiente cunostinte si abilitati de a-si indeplini aceste indatoriri, inclusiv:

   - 1 cunoasterea amenintarilor curente de securitate si tipurilor acestora;

   - 2 recunoasterea si detectarea armamentului, a substantelor si dispozitivelor periculoase;

   - 3 recunoasterea caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor ce pot ameninta securitatea;

   - 4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

   - 5 managementul multimii si tehnicile de control;

   - 6 comunicatiile legate de securitate;

   . 7 cunoasterea procedurilor de urgenta si a planurilor de contingenta;

   . 8 operatiunile echipamentului si sistemelor de securitate;

   . 9 testarea, calibrarea si intretinerea pe mare a echipamentului si sistemelor de securitate;

   . 10 tehnicile de inspectare, control si monitorizare; si

   . 11 metodele privind perchezitionarea fizica a persoanelor, efectelor personale, a bagajelor, marfii si a proviziilor.

   13.4. Toti ceilalti membri ai echipajului trebuie sa aiba cunostinte suficiente si sa fie familiarizati cu prevederile relevante ale PSN, inclusiv:

   - 1 sensul si cerintele logice ale gradelor diferite de securitate;

   - 2 cunoasterea procedurilor de urgenta si a planurilor de contingenta;

   - 3 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;

   - 4 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea; si

   - 5 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

    Exercitiile si antrenamentele

   13.5. Obiectivul exercitiilor si al antrenamentelor este asigurarea ca personalul de la bordul navei este competent in toate sarcinile privind securitatea la toate gradele de securitate si identificarea oricaror deficiente legate de securitate care trebuie abordata.

   13.6. Pentru a asigura implementarea eficienta a prevederilor planului de securitate al navei, antrenamentele trebuie desfasurate cel putin o data la trei luni. In plus, in cazurile in care mai mult de 25% din personalul navei a fost schimbat la un moment dat, cu personal care nu a mai participat la un antrenament pe acea nava, in ultimele trei luni, un antrenament trebuie desfasurat pe parcursul unei saptamani de la schimb. Aceste antrenamente trebuie sa testeze elementele individuale ale planului precum amenintarile aduse securitatii enumerate in paragraful 8.9.

   13.7. Tipuri variate de exercitii care pot include participarea persoanelor desemnate cu securitatea companiei, a persoanelor desemnate cu securitatea facilitatii portuare, a autoritatilor relevante ale Guvernelor contractante precum si a persoanelor desemnate cu securitatea navei, daca sunt disponibili, trebuie desfasurate cel putin o data intr-un an calendaristic cu nu mai mult de 18 luni intre exercitii. Aceste exercitii trebuie sa testeze comunicarea, coordonarea, disponibilitatea resurselor, si reactia. Aceste exercitii pot fi:

   - 1 la scara completa sau la fata locului;

   - 2 simulare la pupitru sau seminar; sau

   - 3 combinate cu alte exercitii sustinute precum cautare si salvare sau exercitii de raspuns in caz de urgenta.

   13.8. Participarea companiei intr-un exercitiu cu un alt Guvern contractant trebuie recunoscuta de catre Administratie.

    14 SECURITATEA FACILITATII PORTUARE

    Ghidul relevant este furnizat in sectiunile 15, 16 si 18

    15 EVALUAREA SECURITATII FACILITATII PORTUARE

    Generalitati

   15.1. Evaluarea securitatii facilitatii portuare - (ESFP) poate fi desfasurata de o organizatie recunoscuta de securitate (ORS). Totusi, aprobarea unei ESFP incheiate trebuie data numai de catre Guvernul contractant relevant.

   15.2. Daca un Guvern contractant foloseste o ORS pentru a revizui sau verifica conformitatea cu ESFP, ORS nu trebuie sa fie asociata cu orice alta ORS care a pregatit sau asistat in pregatirea evaluarii.

   15.3. O ESFP trebuie sa abordeze urmatoarele elemente in cadrul unei facilitati portuare:

   - 1 securitatea fizica;

   - 2 integritatea structurala;

   - 3 sistemele de protectie a personalului;

   - 4 politicile procedurale;

   - 5 sistemele radio si de telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;

   - 6 infrastructura relevanta de transport;

   - 7 utilitatile; si

   - 8 alte zone care, daca sunt avariate sau folosite pentru supraveghere ilegala, pot reprezenta un risc pentru persoane, proprietate sau operatiuni din cadrul facilitatii portuare.

   15.4. Cei implicati in ESFP trebuie sa poata furniza asistenta de specialitate in legatura cu:

   - 1 cunoasterea amenintarilor si modelelor curente privind securitatea;

   - 2 recunoasterea si detectarea armelor, substantelor si dispozitivelor periculoase;

   - 3 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea;

   - 4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

   - 5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;

   - 6 efectele explozibililor asupra structurii si a serviciilor facilitatii portuare;

   - 7 securitatea facilitatii portuare;

   - 8 practicile de afaceri portuare;

   - 9 planul de contingenta, a pregatirii si reactiei in caz de urgenta;

   - 10 masurile de securitate fizica, de ex. gardurile;

   - 11 sistemele de radio si telecomunicatii, inclusiv sistemele si retelele de computere;

   - 12 ingineria civila si de transport; si

   - 13 operatiunile navei si portului.

    Identificarea si evaluarea activelor si infrastructurii relevante, important de protejat

   15.5. Identificarea si evaluarea activelor si a infrastructurii relevante este un proces prin intermediul caruia se poate stabili importanta relativa a structurilor si instalatiilor pentru functionarea facilitatii portuare. Acest proces de identificare si evaluare este important deoarece asigura o baza pentru concentrarea strategiilor pentru temperare asupra acelor active si structuri care sunt mai important de protejat impotriva unui incident de securitate. Acest proces trebuie sa aiba in vedere potentialul pericol al pierderii de vieti omenesti, semnificatia economica a portului, valoarea simbolica si existenta facilitatilor guvernamentale.

   15.6. Identificarea si evaluarea activelor si a infrastructurii trebuie folosite pentru a scoate in evidenta importanta relativa de a fi protejate. Principala preocupare trebuie sa fie evitarea mortii sau ranirii. De asemenea, este important de analizat daca facilitatea portuara, structura sau facilitatea pot continua sa functioneze fara active si masura in care restabilirea rapida a unei functionari normale este posibila.

   15.7. Activele si infrastructura care trebuie analizate ca fiind important de protejat pot include:

   - 1 zonele de acces, intrarile, abordarile si zonele de ancorare, manevra si acostare;

   - 2 instalatiile de marfa, terminalele, zonele de depozitare si echipamentul de manipulare a marfii;

   - 3 sistemele precum sistemele de distributie electrica, sistemele de radio si telecomunicatii si sistemele si retelele de computere;

   - 4 sistemele de management al traficului navelor in port si mijloacele de asigurare a navigatiei;

   - 5 facilitatile electrice, tubulatura de transfer a marfii si alimentarea cu apa;

   - 6 poduri, cai ferate si drumuri;

   - 7 navele de servicii portuare, inclusiv pilotine, remorchere, salande, etc.

   - 8 echipament si sisteme de securitate si supraveghere; si

   - 9 apele din vecinatatea facilitatii portuare.

   15.8. Identificarea clara a activelor si infrastructurii este esentiala pentru evaluarea cerintelor de securitate pentru facilitatile portuare, ierarhizarea masurilor de protectie si deciziilor care privesc alocarea de resurse pentru o mai buna protectie a facilitatilor portuare. Procesul poate implica consultanta cu autoritatile relevante legata de structuri din apropierea facilitatii portuare care ar putea cauza avarii in facilitate sau ar putea fi folosite in scopul cauzarii de avarii in facilitate sau al observarii ilegale a facilitatii sau pentru distragerea atentiei.

    Identificarea posibilelor amenintari la adresa infrastructurii si activelor si probabilitatea producerii acestora, in vederea stabilirii si ierarhizarii masurilor de securitate in functie de prioritati

   15.9. Posibilele actiuni ce pot ameninta securitatea activelor si infrastructurii si metodele prin care sunt realizate aceste actiuni, trebuie identificate pentru a se evalua vulnerabilitatea unui anumit activ sau localizarea unui incident de securitate si pentru a se stabili si ierarhiza cerintele, in functie de prioritati a cerintelor de securitate pentru a permite planificarea si alocarea resurselor. Identificarea si evaluarea fiecarei potentiale actiuni si metodele acesteia trebuie sa se bazeze pe diversi factori, inclusiv pe evaluarea amenintarilor facute de agentiile guvernamentale. In identificarea si evaluarea amenintarilor, cei ce desfasoara evaluarea nu trebuie sa se bazeze pe scenariile celor mai grave cazuri pentru a indruma planificarea si alocarea resurselor.

   15.10. ESFP trebuie sa includa o evaluare intreprinsa cu consultarea organizatiilor de securitate nationale relevante pentru a stabili:

   - 1 orice aspecte particulare ale facilitatii portuare, inclusiv traficul de nave ce utilizeaza facilitatea care este probabil sa fie tinta atacului;

   - 2 consecintele probabile referitoare la pierderea vietii, avarierea proprietatii, problemele economice, inclusiv dezbinarea sistemelor de transport si un atac asupra facilitatii portuare;

   - 3 capacitatea si intentia celor care ar putea pregati un astfel de atac; si

   - 4 tipul sau tipurile posibile de atac, producand o evaluare generala a gradului de risc pentru care trebuie elaborate masuri de securitate.

   15.11. ESFP trebuie sa analizeze toate amenintarile posibile, care pot include urmatoarele tipuri de incidente de securitate:

   - 1 avarierea sau distrugerea facilitatii portuare sau navei, de ex. prin dispozitive explozive, incendiere, sabotaj sau vandalism;

   - 2 deturnarea sau sechestrarea navei sau a persoanelor de la bord;

   - 3 sustragerea marfii, a echipamentului sau sistemelor esentiale de la nava sau a proviziilor

   - 4 accesul neautorizat, inclusiv prezenta transfugilor;

   - 5 traficul de arme sau echipamente, inclusiv arme de distrugere in masa;

   - 6 utilizarea navei pentru transportul celor ce intentioneaza sa cauzeze un incident de securitate si echipamentul lor;

   - 7 utilizarea navei ca arma sau ca mijloc de a cauza avarierea sau distrugerea;

   - 8 blocajul intrarilor in port, a ecluzelor, a abordarilor, etc.; si

   - 9 atac nuclear, biologic si chimic.

   15.12. Procesul trebuie sa implice consultarea cu autoritatile relevante in legatura cu structurile din vecinatatea facilitatii portuare care pot cauza avarierea in facilitate sau pot fi folosite in scopul cauzarii avarierii facilitatii sau pentru observarea ilegala a facilitatii sau pentru distragerea atentiei. Identificarea, selectarea si ierarhizarea in functie de prioritati a contramasurilor si a schimbarilor procedurale si nivelul lor de eficacitate in reducerea vulnerabilitatii.

   15.13. Identificarea si ierarhizarea in functie de prioritati a contramasurilor este menita sa dea certitudinea ca sunt utilizate cele mai eficiente masuri de securitate pentru reducerea vulnerabilitatii unei facilitati portuare sau interfata nava/port in cazul posibilelor amenintari.

   15.14. Masurile de securitate trebuie selectate pe baza unor factori deoarece ei reduc probabilitatea unui atac si masurile trebuie evaluate folosind informatii care includ:

   - 1 inspectiile, cercetarile si auditurile privind securitatea;

   - 2 consultarea cu proprietarii si operatorii de facilitati portuare si proprietarii/operatorii structurilor adiacente daca este cazul;

   - 3 informatii despre istoria incidentelor de securitate; si

   - 4 operatiuni din cadrul facilitatilor portuare.

   Identificarea punctelor slabe

   15.15. Identificarea punctelor slabe in structurile fizice, sistemele de protectie a personalului, procese sau alte domenii care ar putea conduce la incidente de securitate poate fi utilizata pentru stabilirea optiunilor de eliminare sau ameliorare a acestor puncte slabe. Spre exemplu, o analiza ar putea scoate la iveala punctele slabe din sistemul de securitate al unei facilitati portuare sau lipsa protectiei in cazul unor infrastructuri cheie cum ar fi alimentarea cu apa, poduri, etc. care pot fi rezolvate prin intermediul masurilor fizice precum barierele permanente, alarmele, echipamentul de supraveghere, etc.

   15.16. Identificarea punctelor slabe trebuie sa includa analiza:

   - 1 accesului dinspre apa si dinspre tarm la facilitatea portuara si navele ce ancoreaza la facilitatea portuara;

   - 2 integritatii structurale a molurilor, facilitatilor si a structurilor asociate;

   - 3 masurilor si procedurilor de securitate existente, inclusiv sistemele de identificare;

   - 4 masurilor si procedurilor de securitate existente legate de serviciile si utilitatile portuare;

   - 5 masurilor de protejare a echipamentului radio si de telecomunicatii, serviciilor si utilitatilor portuare, inclusiv sistemele si retelele de computere;

   - 6 zonelor invecinate care pot fi exploatate in timpul sau pentru un atac;

   - 7 acordurilor existente cu companii private de securitate ce furnizeaza servicii de securitate de pe apa sau de pe tarm;

   - 8 oricaror politici conflictuale intre masurile si procedurile de siguranta si securitate;

   - 9 oricaror insarcinari conflictuale privind securitatea si facilitatea portuara;

   - 10 oricaror presiuni si constrangeri a personalului;

   - 11 oricaror deficiente identificate in timpul antrenamentelor; si

   - 12 oricaror deficiente identificate in timpul operarii zilnice, in urma incidentelor sau alertelor, raportarea preocuparilor privind securitatea, exercitiul masurilor de control, auditurilor, etc.

    16 PLANUL DE SECURITATE A FACILITATII PORTUARE

    Generalitati

   16.1. Pregatirea planului de securitate a facilitatilor portuare (PSFP) reprezinta responsabilitatea persoanei desemnate cu securitatea facilitatilor portuare (OSFP). In timp ce OSFP nu trebuie in mod necesar sa execute personal toate indatoririle asociate cu postul, responsabilitatea ultima pentru asigurarea ca ele sunt desfasurate corespunzator revine fiecarui OSFP.

   16.2. Continutul fiecarui PSFP trebuie sa varieze in functie de circumstantele specifice ale facilitatii portuare sau ale facilitatilor pe care le acopera. Evaluarea securitatii facilitatii portuare (ESFP) va identifica aspectele particulare ale facilitatii portuare, si riscurile potentiale de securitate, care au dus la nevoia numirii unui OSFP si a pregatirii unui PSFP. Pregatirea unui PSFP va necesita ca aceste aspecte, si alte analize locale sau nationale privind securitatea sa fie abordate in PSFP, iar masurile de securitate adecvate sa fie stabilite pentru a minimaliza probabilitatea unui atentat la securitate si consecintele riscurilor potentiale. Guvernele contractante pot pregati consultanta referitoare la elaborarea si continutului PSFP.

   16.3. Toate PSFP-urile trebuie:

   - sa specifice organizatia de securitate a facilitatii portuare;

   - 2 legaturile organizatiei cu alte autoritati relevante si sistemele necesare de comunicatii pentru a permite operarea continua eficienta a organizatiei si legaturile ei cu altii, inclusiv cu navele din port;

   - 3 sa specifice masurile de baza de securitate de gradul 1, atat operationale cat si fizice, care vor fi aplicate;

   - 4 sa specifice masurile suplimentare de securitate care vor permite facilitatii portuare sa avanseze fara intarziere la gradul 2 de securitate, si, atunci cand este necesar, la gradul 3 de securitate;

   - 5 sa furnizeze revizuirea regulata sau audit al PSFP si amendarea sa ca raspuns la experienta sau la circumstantele schimbatoare; si

   - 6 procedurile de raportare catre punctele de contact corespunzatoare ale Guvernelor Contractante.

   16.4. Pregatirea unui PFPS eficient se va baza pe o evaluare amanuntita a tuturor problemelor legate de securitatea facilitatilor portuare inclusiv, in mod special, pe o apreciere minutioasa a caracteristicilor fizice si operationale ale fiecarei facilitati portuare.

   16.5. Toate PSFP vor fi aprobate de catre Guvernul Contractant in a carui zona sau jurisdictie se afla facilitatea portuara. Guvernele contractante vor dezvolta proceduri de evaluare a eficientei continue a fiecarui PSFP si pot cere amendarea PSFP inaintea aprobarii sale initiale sau ulterior aprobarii acestuia. PSFP va cuprinde prevederi pentru pastrarea registrelor privind incidentele si amenintarile de securitate, revizuirile, auditurile, instruirea, exercitiile si antrenamentele ca o dovada a conformitatii cu aceste cerinte.

   16.6. Masurile de securitate incluse in PSFP vor fi aplicate intr-o perioada rezonabila de la aprobarea PSFP, iar PSFP va indica momentul in care fiecare dintre aceste masuri va fi aplicata. Daca exista posibilitatea unei intarzieri in prevederea masurilor, aceasta va fi discutata cu Guvernul contractant responsabil cu aprobarea PSFP si vor fi luate masuri provizorii alternative satisfacatoare care sa asigure un grad de securitate echivalent si care sa acopere perioada de interimat.

   16.7. Utilizarea armelor de foc la bord sau langa nave si in facilitatile portuare poate prezenta riscuri deosebite si semnificative aduse sigurantei, in special in legatura cu anumite substante periculoase si trebuie analizata foarte atent. In cazul in care un Guvern Contractant decide ca este necesar sa foloseasca personal inarmat in aceste zone, Guvernul Contractant trebuie sa se asigure ca acest personal este corespunzator autorizat si instruit in utilizarea armelor si ca este constient de riscurile specifice aduse sigurantei in acele zone. Daca un Guvern Contractant autorizeaza utilizarea armelor de foc, trebuie sa emita linii directoare specifice privind siguranta cu privire la utilizarea acestora. PSFP trebuie sa contina un ghid specific in aceasta chestiune, in special cu privire la aplicarea sa la nave ce transporta marfuri sau substante periculoase.

    Organizarea si indeplinirea indatoririlor de securitate pentru facilitatile portuare

   16.8. In plus fata de ghidul dat in sectiunea 16.3, PSFP trebuie sa stabileasca urmatoarele in legatura cu toate gradele de securitate:

   - 1 rolul si structura organizatiei de securitate a facilitatii portuare;

   - 2 cerintele privind indatoririle, responsabilitatile si instruirea intregului personal, al facilitatilor portuare, ce are responsabilitati de securitate si masurile de performanta necesare care sa permita evaluarea eficacitatii lor individuale;

   - 3 legaturile organizatiei de securitate a facilitatii portuare cu alte autoritati nationale sau locale cu responsabilitati de securitate;

   - 4 sistemele de comunicare prevazute sa permita comunicarea eficienta si continua intre personalul de securitate al facilitatilor portuare, navelor din port si, atunci cand este adecvat, cu autoritatile nationale sau locale ce au responsabilitati de securitate

   - 5 procedurile sau precautiunile necesare care sa permita mentinerea continuitatii in orice moment;

   - 6 procedurile si practicile pentru protectia informatiei legate de securitate, pastrata pe suport de hartie sau in format electronic;

   - 7 procedurile pentru a evalua eficienta continua a masurilor, procedurilor si echipamentului de securitate, inclusiv identificarea si reactia la avarierea sau proasta functionare a echipamentului;

   - 8 procedurile pentru a permite prezentarea si evaluarea rapoartelor legate de posibilele atentate la securitate sau de preocuparile privind securitatea.

   - 9 procedurile legate de manipularea marfii;

   - 10 procedurile ce acopera furnizarea proviziilor;

   - 11 procedurile de intretinere si actualizare a inregistrarilor marfurilor si substantelor periculoase si a localizarii lor in facilitatea portuara.

   - 12 mijloacele de alertare si obtinere de servicii din partea patrulelor de la tarm si a echipelor de specialisti in cautare, inclusiv cautarea de bombe si cautari subacvatice;

   - 13 procedurile pentru asistarea ofiterilor insarcinati cu securitatea navei in confirmarea identitatii celor ce cerceteaza la bordul navei atunci cand li se cere; si

   - 14 procedurile pentru facilitarea permisiei la tarm a personalului navei sau a schimburilor de echipaj, precum si accesul inspectorilor la nava, inclusiv reprezentanti ai organizatiilor de munca si bunastare a navigatorilor.

   16.9. Finalul acestei sectiuni priveste in mod particular masurile de securitate ce pot fi luate la fiecare grad de securitate ce acopera:

   - 1 accesul la facilitatile portuare;

   - 2 zonele restrictionate din cadrul facilitatilor portuare;

   - 3 manipularea marfii;

   - 4 livrarea proviziilor;

   - 5 manipularea bagajului neinsotit; si

   - 6 monitorizarea securitatii facilitatilor portuare.

    Accesul la facilitatile portuare

   16.10. PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce acopera toate modalitatile de acces la facilitatile portuare identificate in ESFP.

   16.11. Pentru fiecare dintre cele de mai sus PSFP va identifica locatiile adecvate unde vor fi aplicate restrictionari sau interdictii pentru fiecare grad de securitate. In cazul fiecarui grad de securitate, PSFP va specifica tipul de restrictie sau interdictie ce va fi aplicat si mijloacele de punere in aplicare a acestora.

   16.12. Fiecare PSFP trebuie sa stabileasca pentru fiecare grad de securitate mijloacele de identificare necesare pentru a permite accesul la facilitatile portuare si pentru persoane de a ramanere in cadrul lor fara ca prezenta sa le fie contestata; aceasta poate implica elaborarea unui sistem adecvat de identificare, care sa permita identificari permanente si temporare, respectiv pentru personalul facilitatii portuare si pentru inspectori. Orice sistem de identificare a facilitatii portuare trebuie, atunci cand este posibil de executat, sa fie coordonat cu cel ce se aplica navelor care utilizeaza in mod regulat facilitatea portuara. Pasagerii trebuie sa poata sa-si dovedeasca identitatea cu permise de bord, bilete, etc. dar nu trebuie sa li se permita accesul in zonele restrictionate daca nu sunt supravegheati. PSFP trebuie sa stabileasca prevederi pentru a se asigura ca sistemele de identificare sunt actualizate in mod regulat, iar abuzul de proceduri trebuie sa fie supus actiunii disciplinare.

   16.13. Celor ce nu vor sau nu pot sa-si dovedeasca identitatea si/sau sa confirme scopul vizitei lor cand li se cere, trebuie sa li se refuze accesul la facilitatea portuara, iar incercarea lor de a obtine accesul trebuie raportata OSFP si autoritatilor nationale sau locale cu responsabilitati de securitate.

   16.14. PSFP trebuie sa identifice locatiile unde persoanele, bunurile personale si vehiculele trebuie supuse verificarii. Astfel de locatii trebuie acoperite pentru a facilita operarea continua, indiferent de conditiile meteorologice, in acord cu frecventa stabilita in PSFP. De indata ce au fost supuse perchezitiei, persoanele, bunurile personale si vehiculele trebuie sa se indrepte direct catre zonele restrictionate de asteptare, imbarcare sau de incarcare a masinilor.

   16.15. PSFP trebuie sa stabileasca locatii separate pentru persoanele verificate si cele neverificate si a bunurilor lor personale, si daca este posibil, si zone separate pentru imbarcarea/debarcarea pasagerilor, a personalului navei si a bunurilor lor personale pentru a se asigura ca persoanele neverificate nu pot intra in contact cu persoanele verificate.

   16.16. PSFP trebuie sa stabileasca frecventa aplicarii oricaror controale privind accesul in mod special daca acestea se aplica aleatoriu sau ocazional.

    Gradul 1 de securitate

   16.17. Pentru gradul 1 de securitate PSFP trebuie sa stabileasca puncte de control unde pot fi aplicate urmatoarele masuri de securitate:

   - 1 zonele restrictionate care trebuie ingradite sau unde trebuie aplicate bariere la un standard care trebuie aprobat de Guvernul Contractant.

   - 2 verificarea identitatii tuturor persoanelor care incearca sa intre in facilitatea portuara in legatura cu o nava, inclusiv pasagerii, personalul ce deserveste nava, si inspectorii si confirmarea motivelor lor prin verificarea, de exemplu, a instructiunilor de imbarcare, a biletelor de pasageri, a permiselor de imbarcare, a ordinelor de lucru, etc.

   - 3 verificarea vehiculelor folosite de cei ce incearca sa intre in facilitatea portuara in legatura cu o nava;

   - 4 verificarea identitatii personalului facilitatii portuare si a celor angajati in cadrul facilitatii portuare si a vehiculelor lor;

5 restrictionarea accesului pentru a-i exclude pe cei ce nu sunt angajati de catre facilitatea portuara sau care nu lucreaza in cadrul ei, daca nu pot sa-si dovedeasca identitatea.

    6 efectuarea de perchezitii ale persoanelor, ale bunurilor personale, ale vehiculelor si a continutului lor; si

    7 identificarea oricaror puncte de acces care nu sunt utilizate in mod regulat ce vor fi permanent inchise sau blocate.

   16.18. La gradul 1 de securitate, toti cei care intentioneaza sa intre in facilitatea portuara trebuie supusi perchezitiei. Frecventa unor astfel de perchezitii, inclusiv perchezitiile la intamplare, trebuie specificate in PSFP-ul aprobat, si trebuie aprobat in special de catre Guvernul Contractant. Daca nu exista motive clare de securitate pentru a proceda astfel, membrilor personalului navei nu trebuie sa li se ceara sa-si perchezitioneze colegii sau bunurile personale. Orice astfel de perchezitie va fi efectuata intr-o maniera care ia in considerare in totalitate drepturile omului privind individului si pastreaza demnitatea umana fundamentala.

    Gradul 2 de securitate

   16.19. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate suplimentare ce urmeaza sa fie aplicate, care pot include:

   - 1 desemnarea de personal aditional care sa asigure paza punctelor de acces si a barierelor perimetrelor de patrulare;

   - 2 limitarea numarului punctelor de acces catre facilitatile portuare, identificarea acelora ce trebuie inchise si mijloacele adecvate de securitate a acestora;

   - 3 prevederea de mijloace care sa impiedice trecerea prin punctele de acces ramase, spre exemplu bariere de securitate;

   - 4 cresterea frecventei perchezitiilor persoanelor, bunurilor personale si vehiculelor;

   - 5 refuzul accesului vizitatorilor care nu pot furniza o justificare plauzibila pentru cererea de acces la facilitatile portuare.

   - 6 utilizarea navelor de patrulare pentru a spori securitatea tarmului.

    Gradul 3 de securitate

   16.20. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate de catre facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu navele din facilitatea portuara, care pot include:

   - 1 suspendarea accesului in totalitate, sau in parte, la facilitatea portuara;

   - 2 acordarea accesului numai celor responsabili cu incidentul de securitate sau cu amenintarea in legatura cu acesta;

   - 3 suspendarea deplasarii pietonilor si a vehiculelor in facilitatea portuara, in totalitate sau partial;

   - 4 intensificarea patrulelor de securitate in facilitatea portuara daca este cazul;

   - 5 suspendarea operatiunilor portuare in facilitatea portuara, in totalitate sau partial;

   - 6 directionarea miscarilor navei in legatura in facilitatea portuara, in totalitate sau partial; si

   - 7 evacuarea facilitatii portuare in totalitate sau partial.

    Zonele restrictionate in cadrul facilitatii portuare

   16.21. PSFP trebuie sa identifice zonele restrictionate ce vor fi stabilite in cadrul facilitatilor portuare, va specifica marimea lor, timpii de aplicare, masurile de securitate ce vor fi luate pentru controlul accesului catre acestea si acele masuri ce vor fi luate pentru controlul activitatilor din cadrul acestora. Acesta va include, in circumstantele corespunzatoare, masuri pentru a se asigura ca zonele restrictionate temporar sunt securizate atat inainte cat si dupa ce zona a fost stabilita. Scopul zonelor restrictionate este acela de a:

   - 1 proteja pasagerii, echipajul si personalul ce deserveste facilitatile portuare si vizitatorii, inclusiv aceia care se afla in vizita in legatura cu o nava;

   - 2 proteja facilitatea portuara;

   - 3 proteja navele care utilizeaza si deservesc facilitatea portuara;

   - 4 proteja locurile cu probleme de securitate si zonele din cadrul facilitatii portuare;

   - 5 proteja echipamentul si sistemele de securitate si supraveghere; si

   - 6 proteja marfa si proviziile impotriva sustragerii.

   16.22. PSFP trebuie sa asigure ca toate zonele restrictionate au masuri de securitate clar stabilite pentru a controla:

   - 1 accesul persoanelor;

   - 2 intrarea, parcarea, incarcarea si descarcarea vehiculelor;

   - 3 manevrarea si depozitarea marfurilor si proviziilor navei; si

   - 4 bunurile si bagajele personale nesupravegheate.

   16.23. PSFP va prevedea ca toate zonele restrictionate vor fi clar marcate indicandu-se astfel faptul ca accesul la aceste zone este restrictionat si ca prezenta neautorizata in cadrul zonei constituie un atentat la securitate.

   16.24. Atunci cand sunt instalate dispozitive de detectare automata a intruziunii, acestea vor alerta un centru de control care poate raspunde prin declansarea unei alarme.

   16.25. Zonele restrictionate pot include:

   - 1 zonele de uscat si de apa imediat adiacente navei;

   - 2 zonele de imbarcare si debarcare, zonele unde se afla pasagerii sau echipajul, inclusiv punctele de perchezitie;

   - 3 zonele in care se desfasoara incarcarea, descarcarea sau depozitarea marfurilor si proviziilor navei;

   - 4 locurile unde este pastrata informatia privind securitatea, inclusiv documentele marfii;

   - 5 zonele unde sunt pastrate marfuri si substante periculoase;

   - 6 camerele de control a sistemului de management al traficului, mijloacele de navigatie si cladirile de control in port, inclusiv camerele de control de securitate si supraveghere;

   - 7 zonele unde este depozitat sau localizat echipamentul de securitate si supraveghere;

   - 8 facilitati esentiale electrice, de radio si telecomunicatii pe apa si alte utilitati;

   - 9 alte locatii in facilitatea portuara unde trebuie restrictionat accesul navelor, vehiculelor si persoanelor;

   16.26. Masurile de securitate pot fi extinse, cu acordul autoritatilor relevante, la restrictionari ale accesului neautorizat la structuri de unde facilitatea portuara poate fi observata.

    Gradul 1 de securitate

   16.27. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza sa fie aplicate zonelor restrictionate, care pot include:

   - 1 asigurarea barierelor permanente sau temporare pentru imprejmuirea zonei restrictionate al carui standard trebuie acceptat de Guvernul Contractant;

   - 2 asigurarea punctelor de control unde accesul poate fi controlat de catre personalul de securitate atunci cand acestea sunt operationale si care pot fi efectiv blocate sau barate atunci cand nu se afla in uz.

   - 3 furnizarea de legitimatii care trebuie aratate pentru a servi la identificarea persoanelor indreptatite sa se afle in zonele restrictionate;

   - 4 marcarea clara a vehiculelor carora li se permite accesul in zonele restrictionate;

   - 5 asigurarea patrulelor si pazei;

   - 6 furnizarea de dispozitive automate de detectare a intruziunii sau de echipamente sau sisteme de supraveghere pentru a detecta accesul neautorizat in sau miscarea in cadrul zonelor restrictionate; si

   - 7 controlul miscarii navelor in apropierea navelor ce utilizeaza facilitatea portuara.

    Gradul 2 de securitate

   16.28. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca sporirea frecventei si intensitatii monitorizarii si controlul accesului catre zonele restrictionate. PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate suplimentare care pot include:

   - 1 sporirea eficientei barierelor sau ingradirilor care delimiteaza zonele restrictionate, inclusiv utilizarea patrulelor sau a sistemelor automate de detectare a intruziunii;

   - 2 reducerea numarului punctelor de acces la zonele restrictionate si sporirea controlului aplicat celorlalte cai de acces;

   - 3 restrictionari ale parcarii de langa navele aflate in dana;

   - 4 accesul restrictionat suplimentar la zonele restrictionate si miscarile si depozitarea in cadrul lor;

   - 5 utilizarea continua a echipamentului de supraveghere de inregistrare si monitorizare;

   - 6 sporirea numarului si frecventei patrulelor inclusiv a patrulelor de la tarm intreprinse la limita zonelor restrictionate si in cadrul acestor zone;

   - 7 stabilirea si restrictionarea accesului la zonele adiacente zonelor restrictionate; si

   - 8 impunerea restrictiei de acces a ambarcatiunilor neautorizate in apele adiacente navelor ce utilizeaza facilitati portuare.

    Gradul 3 de securitate

   16.29. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunile emise de cei ce combat incidentul de securitate sau cu amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de securitate ce pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu navele aflate in facilitatea portuara, care pot include:

   - 1 stabilirea de zone restrictionate suplimentare in cadrul facilitatii portuare in vecinatatea incidentului de securitate, sau a locului considerat ca reprezentand o amenintare la securitate, la care accesul este refuzat; si

   - 2 pregatirea inspectarii zonelor restrictionate ca parte a inspectarii facilitatii portuare in totalitate sau partial.

    Manipularea marfii

   16.30. Masurile de securitate privitoare la manipularea marfii trebuie:

   - 1 prevenirea sustragerii, si

   - 2 prevenirea acceptarii si depozitarii in interiorul facilitatilor portuare a marfurilor care nu se vor transporta.

   16.31. Masurile de securitate trebuie sa includa proceduri de control al inventarului la punctele de acces la facilitatile portuare. Odata ajunse in interiorul facilitatilor portuare marfurile trebuie sa aiba capacitatea de a fi identificate ca fiind verificate si acceptate pentru incarcarea pe nava sau pentru depozitarea temporara in zona restrictionata in timp ce asteapta incarcarea. Poate fi oportuna restrictionarea intrarii marfii in facilitatea portuara care nu are o data confirmata de incarcare.

    Gradul 1 de securitate

   16.32. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa fie aplicate in timpul manipularii marfii, care pot include:

   - 1 verificarea de rutina a marfii, unitatile de transport a marfii si zonele de stocare a marfii in cadrul facilitatii portuare inainte si in timpul operatiunilor de manipulare a marfii;

   - 2 verificari pentru a se asigura ca marfa care intra in cadrul facilitatii portuare este aceeasi ca in nota de livrare sau in documentatia echivalenta marfii;

   - 3 inspectiile vehiculelor; si

   - 4 verificarea sigiliilor si a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea la intrarea in facilitatea portuara si la depozitarea in facilitatea portuara.

   16.33. Verificarea marfii se poate realiza prin urmatoarele mijloace:

   - 1 examinare vizuala si fizica; si

   - 2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cainilor.

   16.34. Daca exista deplasari regulate sau repetate ale marfii, persoana desemnata cu securitatea companiei (OSC) sau Persoana desemnata cu securitatea navei (OSN), pot, in consultare cu facilitatea portuara, sa cada de acord asupra unor masuri cu incarcatorii si alti responsabili cu o astfel de marfa, acoperind verificarea off-site, sigilarea, programarea, documentatia aferenta, etc. Astfel de masuri trebuie comunicate si agreate de OSFP implicat.

    Gradul 2 de securitate

   16.35. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri suplimentare de securitate ce urmeaza sa fie aplicate in timpul manipularii marfii pentru a spori controlul, care pot include:

   - 1 verificarea detaliata a marfii, a unitatilor de transport a marfii si zonele de depozitare a marfii in cadrul facilitatii portuare;

   - 2 verificari intensificate, daca este cazul, pentru a se asigura ca numai marfa insotita de documente intra in facilitatea portuara, este depozitata temporar si apoi incarcata pe nava;

   - 3 inspectii intensificate ale vehiculelor; si

   - 4 frecventa crescuta si detaliata in verificarea sigiliilor si a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea.

   16.36. Verificarea detaliata a marfii poate fi realizata prin unele sau toate mijloacele urmatoare:

   - 1 cresterea frecventei si verificarea detaliata a marfii, a unitatilor de transport a marfii si a zonelor de depozitare a marfii in cadrul facilitatii portuare (examinare vizuala si fizica)

   - 2 sporirea frecventei utilizarii echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cainilor; si

   - 3 coordonarea masurilor sporite de securitate cu incarcatorul sau alta parte responsabila in plus fata de acordul si procedurile stabilite.

    Gradul 3 de securitate

   16.37. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunile emise de cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de securitate ce pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu navele aflate in facilitatea portuara, care pot include:

   - 1 restrictionarea sau suspendarea miscarilor sau operatiunilor marfii, in facilitatea portuara sau pe anumite nave, in totalitate sau partial; si

   - 2 verificarea inventarului marfurilor si a substantelor periculoase din facilitatea portuara si localizarea lor.

    Livrarea proviziilor la nava

   16.38. Masurile de securitate privitoare la livrarea proviziilor la nava trebuie:

   - 1 sa asigure verificarea proviziilor la nava si integritatea pachetelor;

   - 2 sa impiedice ca bunurile navei sa fie acceptate fara inspectie;

   - 3 sa impiedice sustragerea;

   - 4 sa impiedice ca proviziile navei sa fie acceptate daca nu au fost comandate;

   - 5 sa asigure inspectarea vehiculelor de livrare; si

   - 6 sa asigure escortarea vehiculelor de livrare in cadrul facilitatii portuare.

   16.39. Pentru navele care folosesc regulat facilitatea portuara, poate fi oportun sa se stabileasca proceduri ce implica nava, furnizorii si facilitatea portuara acoperind notificarea si sincronizarea livrarilor si a documentelor. Intotdeauna trebuie sa existe un mod de confirmare ca proviziile prezentate pentru livrare sunt insotite de dovezi ca au fost ordonate de nava.

    Gradul 1 de securitate

   16.40. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa fie aplicate controlului livrarii proviziilor la nava, care pot include:

   - 1 verificarea proviziilor la nava;

   - 2 notificarea in avans in privinta compozitiei incarcaturii, detalii privind soferul si inregistrarea vehiculului;

   - 3 verificarea vehiculului de livrare.

   16.41. Verificarea proviziilor navei se poate realiza prin unele din sau toate mijloacele urmatoare:

   - 1 examinare vizuala si fizica; si

   - 2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cainilor.

    Gradul 2 de securitate

   16.42. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masurile suplimentare de securitate ce urmeaza sa fie aplicate pentru a spori controlul livrarii proviziilor la nava, care pot include:

   -1 verificarea detaliata a proviziilor navei;

   - 2 inspectii detaliate ale vehiculelor de livrare;

   - 3 coordonarea cu echipajul navei pentru a verifica ordinul impotriva notei de livrare inainte de intrarea in facilitatea portuara; si

   - 4 escortarea vehiculului de livrare in cadrul facilitatii portuare.

   16.43. Verificarea detaliata a proviziilor navei se poate realiza prin unele din sau toate mijloacele urmatoare:

   - 1 cresterea frecventei si detalierea inspectiilor vehiculelor de livrare;

   - 2 utilizarea sporita a echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cainilor; si

   - 3 restrictionarea sau interzicerea intrarii proviziilor care nu vor iesi din facilitatea portuara intr-o perioada specificata.

    Gradul 3 de securitate

   16.44. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunilor emise de cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili si navele aflate in facilitatile portuare care pot include pregatirea pentru restrictionare sau suspendare a livrarii proviziilor in facilitatea portuara in totalitate sau partial.

    Manipularea bagajului neinsotit

   16.45. PSFP trebuie sa stabileasca masurile de securitate ce urmeaza sa fie aplicate pentru a se asigura ca bagajul neinsotit (adica, orice bagaj, inclusiv bunurile personale, care nu sunt la pasager sau la un membru al echipajului la punctul de inspectare sau perchezitie) este identificat si supus scanarii adecvate, inclusiv perchezitia, inainte de a i se permite accesul in facilitatea portuara, si, in functie de masurile de depozitare, inainte de a fi transferat intre facilitatea portuara si nava. Nu se prevede ca astfel de bagaj sa fie supus scanarii atat de facilitatea portuara, cat si de nava, si in cazul in care ambele sunt corespunzator echipate, responsabilitatea inspectiei cu raze X va reveni facilitatii portuare. Stransa cooperare cu nava este esentiala, si trebuie luate masuri pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este manipulat in siguranta dupa scanare.

    Gradul 1 de securitate

   16.46. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza sa fie aplicate la manipularea bagajului neinsotit pentru a se asigura ca bagajul neinsotit este scanat sau perchezitionat pana la 100% sau inclusiv, ceea ce poate include inspectarea cu raze X.

    Gradul 2 de securitate

   16.47. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate suplimentare ce urmeaza sa fie aplicate la manipularea bagajului neinsotit care poate include scanarea 100% cu raze X a tuturor bagajelor neinsotite.

    Gradul 3 de securitate

   16.48. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunilor emise de cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili si navele aflate in facilitatile portuare care pot include:

   - 1 supunerea unui astfel de bagaj unei scanari mai atente, de exemplu celei cu raze X din cel putin doua unghiuri diferite;

   - 2 pregatiri pentru restrictionarea sau suspendarea manipularii bagajului neinsotit; si

   - 3 refuzul de a accepta bagaj neinsotit in facilitatea portuara.

    Monitorizarea securitatii facilitatii portuare

   16.49. Organizatia insarcinata cu securitatea facilitatii portuare trebuie sa aiba capacitatea de a monitoriza facilitatile portuare si imprejurimile, pe apa si pe uscat, in orice moment, inclusiv noaptea si in perioadele cu vizibilitate redusa, zonele restrictionate din cadrul facilitatii portuare, navele aflate in facilitatea portuara si zonele din jurul navelor. O astfel de monitorizare poate include utilizarea:

   - 1 iluminarii;

   - 2 pazei, inclusiv paza pedestra, patrule motorizate pe uscat si apa;

   - 3 dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor si echipament de supraveghere.

   16.50. Atunci cand sunt utilizate, dispozitivele automate de detectare a intruziunilor trebuie sa activeze o alarma sonora si/sau vizibila dintr-un loc permanent monitorizat si deservit.

   16.51. PSFP trebuie sa stabileasca procedurile si echipamentul necesar la fiecare grad de securitate si masurile care sa se asigure ca echipamentul de monitorizare este capabil sa functioneze continuu, luand in considerare si posibilele efecte ale conditiilor meteo sau ale intreruperilor alimentarii cu energie electrica.

    Gradul 1 de securitate

   16.52. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri de securitate ce urmeaza sa fie aplicate, care pot fi o combinatie intre iluminat, paza si echipament de supraveghere pentru a permite personalului responsabil cu securitatea facilitatii portuare sa:

   - 1 observe intreaga suprafata a facilitatii portuare, inclusiv accesul de la tarm;

   - 2 observe punctele de acces, barierele si zonele restrictionate, si

   - 3 permita personalului responsabil cu securitatea facilitatii portuare sa monitorizeze zonele si deplasarile adiacente navelor ce utilizeaza facilitatea portuara, inclusiv iluminarea mai puternica asigurata de nava insasi.

    Gradul 2 de securitate

   16.53. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie sa stabileasca masuri suplimentare de securitate ce urmeaza sa fie aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare si supraveghere, care poate include:

   - 1 marirea intensitatii si a zonei de acoperire a iluminarii si a echipamentului de supraveghere, inclusiv prin asigurarea de iluminare suplimentara si supraveghere;

   - 2 sporirea frecventei patrulelor pedestre si motorizate pe apa; si

   - 3 desemnarea de personal de securitate suplimentar pentru monitorizare si patrulare.

    Gradul 3 de securitate

   16.54. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuara trebuie sa respecte instructiunilor emise de cei care combat incidentul de securitate sau amenintarea in legatura cu acesta. PSFP trebuie sa detalieze masurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuara, in stransa cooperare cu cei responsabili si cu navele aflate in facilitatile portuare care pot include:

   -1 pornirea intregului sistem de iluminare sau iluminarea vecinatatii facilitatii portuare;

   - 2 pornirea intregului sistem de supraveghere capabil sa inregistreze activitatile din cadrul sau din apropierea facilitatii portuare; si

   - 3 maximizarea perioadei de timp in care un astfel de echipament de supraveghere poate inregistra.

    Grade deosebite de securitate

   16.55. PSFP trebuie sa stabileasca detalii ale procedurilor si masurilor de securitate pe care le poate adopta facilitatea portuara daca aceasta este la un grad mai scazut de securitate decat cel care se aplica unei nave.

    Activitati ce nu sunt acoperite de Cod

   16.56. PSFP trebuie sa stabileasca detalii ale procedurilor si masurilor de securitate pe care facilitatea portuara trebuie sa le aplice atunci cand:

   - 1 efectueaza interfata cu o nava care a fost intr-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant;

   - 2 efectueaza interfata cu o nava la care acest Cod nu se aplica; si

   - 3 efectueaza interfata cu platforme fixe sau plutitoare sau unitati de forare marin.

    Declaratiile de securitate

   16.57. PSFP trebuie sa stabileasca procedurile ce trebuie urmate, cand la instructiunile Guvernului Contractant, OSFP cere o Declaratie de Securitate sau cand o DdS este ceruta de o nava.

    Audit, revizuire si amendament

   16.58. PSFP trebuie sa stabileasca modul cum OSFP intentioneaza sa auditeze eficienta continua a PSFP si procedura ce trebuie urmata pentru a revizui, actualiza sau amenda PSFP.

   16.59. PSFP trebuie sa fie revizuit cand dispune OSFP. In plus, trebuie revizuit:

   - 1 daca ESFP in legatura cu facilitatea portuara este schimbata;

   - 2 daca un audit independent al PSFP sau testul Guvernul Contractant la care acesta supune organizatia insarcinata cu securitatea facilitatii portuare identifica esecuri in organizare sau pune sub semnul intrebarii relevanta continua a elementului semnificativ al PSFP-ului aprobat;

   - 3 urmarirea incidentelor de securitate sau amenintarile in legatura cu acesta implicand facilitatea portuara; si

   - 4 urmarirea schimbarilor in ceea ce priveste proprietatea sau controlul operational al facilitatii portuare.

   16.60. OSFP poate recomanda amendamente corespunzatoare la planul aprobat ca urmare a oricarei revizuiri a planului. Amendamentele la PSFP in legatura cu:

   - 1 schimbarile propuse care pot schimba in mod fundamental abordarea adoptata pentru mentinerea securitatii facilitatii portuare; si

   - 2 indepartarea, schimbarea sau inlocuirea barierelor permanente, a echipamentului si sistemelor de securitate si supraveghere, etc. considerate in trecut esentiale in mentinerea securitatii facilitatii portuare;

    trebuie inaintate Guvernului Contractant care a aprobat de PSFP-ul original spre analiza si aprobare. O astfel de aprobare poate fi data de, sau in numele Guvernului Contractant, cu sau fara amendamentele la schimbarile propuse. La aprobarea PSFP, Guvernul Contractant trebuie sa indice ce schimbari procedurale sau fizice trebuie sa fie inaintate pentru aprobare.

    Aprobarea planurilor de securitate a facilitatii portuare

   16.61. PSFP-urile trebuie sa fie aprobate de Guvernul Contractant relevant care trebuie sa stabileasca proceduri corespunzatoare pentru:

   - 1 inaintarea PSFP-urilor;

   - 2 analiza PSFP-urilor;

   - 3 aprobarea PSFP-urilor, cu sau fara amendamente;

   - 4 analizarea amendamentelor inaintate dupa aprobare; si

   - 5 proceduri pentru inspectarea sau auditarea relevantei continue a PSFP aprobat.

    La toate stadiile, trebuie luate masuri pentru a se asigura ca, continutul PSFP ramane confidential.

    Declaratia de conformitate a unei facilitati portuare

   16.62. Guvernul Contractant in al carui teritoriu se afla facilitatea portuara poate emite o declaratie corespunzatoare de conformitate a unei facilitati portuare (DCFP) care sa indice:

   - 1 facilitatea portuara;

   - 2 ca facilitatea portuara respecta prevederile capitolului XI-2 si partea A din Cod;

   - 3 perioada de valabilitate a DCFP care trebuie specificata de Guvernele Contractante, dar care nu trebuie sa depaseasca 5 ani; si

   - 4 masurile ulterioare de verificare stabilite de Guvernul Contractant si o confirmare cand acestea sunt executate.

   16.63. Declaratia de conformitate a facilitatii portuare trebuie sa fie in forma stabilita in apendicele la aceasta parte a Codului. Daca limba folosita nu este spaniola, franceza sau engleza, Guvernul Contractant, daca considera oportun, poate include si o traducere intr-una din aceste limbi.

    17 PERSOANA DESEMNATA CU SECURITATEA FACILITATII PORTUARE

    Generalitati

   17.1. In cazurile exceptionale, in care persoana desemnata cu securitatea navei are intrebari privind validitatea documentelor de identificare ai celor care incearca sa se imbarce in scopuri oficiale, persoana desemnata cu facilitatea portuara trebuie sa asiste.

   17.2. Persoana desemnata cu securitatea facilitatii portuare nu trebuie sa fie responsabil pentru confirmarea de rutina a identitatii celor care incearca sa se imbarce.

    In plus, alte ghiduri relevante sunt oferite in sectiunile 15, 16 si 18.

    18 INSTRUIREA, ANTRENAMENTELE SI EXERCITIILE PRIVIND SECURITATEA FACILITATII PORTUARE

    Instruirea

   18.1. Persoana desemnata cu securitatea facilitatii portuare va avea cunostinte despre si va fi instruit in cateva sau in toate din urmatoarele, dupa caz:

   - administrarea securitatii;

   - 2 conventiile, codurile si recomandarile internationale relevante;

   - 3 legislatia si reglementarile relevante ale Guvernului;

   - 4 responsabilitatile si functiile altor organizatii de securitate;

   - 5 metodologia evaluarii securitatii facilitatii portuare;

   - 6 metodele de cercetare si inspectare ale navei si facilitatii portuare;

   - 7 operatiunile si conditiile navei si portului;

   - 8 masurile de securitate a navei si a facilitatii portuare;

   - 9 pregatirea de urgenta si raspunsul, precum si planul de contingenta;

   - 10 tehnicile de instruire pentru antrenamentul si instruirea privind securitatea, inclusiv masurile si procedurile de securitate;

   -11 utilizarea informatiei sensibile legate de securitate si comunicatiile in legatura cu securitatea;

   - 12 cunoasterea amenintarilor curente de securitate si a tipurilor acestora;

   - 13 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;

   - 14 recunoasterea, pe o baza nediscriminatorie, a caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea;

   - 15 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

   - 16 echipamentul si sistemele de securitate, si limitarile lor operationale;

   - 17 metodele de conducere a auditurilor, inspectiilor, controlului si monitorizarii;

   - 18 metodele cercetarilor fizice si ale inspectiilor non-intruzive;

   - 19 antrenamentele si exercitiile privind securitatea, inclusiv cele cu navele; si

   - 20 evaluarea antrenamentelor si exercitiilor.

   18.2. Personalul facilitatii portuare ce are indatoriri specifice legate de securitate va avea cunostinte despre si vor fi instruiti in cateva sau in toate din urmatoarele, dupa caz:

   - 1 cunoasterea amenintarilor curente de securitate si a tipurilor acestora;

   - 2 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;

   - 3 recunoasterea caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea;

   - 4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate;

   - 5 managementul multimii si tehnicile de control;

   - 6 comunicatiile legate de securitate;

   - 7 operatiunile echipamentului si sistemelor de securitate;

   - 8 testarea, calibrarea si intretinerea echipamentului si sistemelor de securitate;

   - 9 tehnicile de inspectare, control si monitorizare; si

   - 10 metodele de perchezitie fizica a persoanelor, a lucrurilor personale, a bagajelor, marfii si a proviziilor navei;

   18.3. Toti ceilalti membri ai personalului facilitatii portuare trebuie sa cunoasca si sa fie familiarizati cu prevederile relevante ale PSFP, in cateva sau in toate din urmatoarele, dupa caz:

   - 1 intelesul si cerintele importante ale diferitelor grade de securitate;

   - 2 recunoasterea si detectarea armelor, a substantelor si dispozitivelor periculoase;

   - 3 recunoasterea caracteristicilor si modelelor comportamentale ale persoanelor care pot ameninta securitatea; si

   - 4 tehnicile folosite pentru a zadarnici masurile de securitate.

    Antrenamentele si exercitiile

   18.4. Obiectivul antrenamentelor si exercitiilor este sa se asigure ca personalul facilitatii portuare are competenta in toate sarcinile atribuite de securitate, la toate gradele de securitate, si sa identifice orice deficiente legate de securitate care trebuie abordate.

   18.5. Pentru a asigura implementarea eficienta a prevederilor planului de securitate al facilitatii portuare, antrenamentele trebuie facute cel putin o data la trei luni, daca circumstantele specifice nu dicteaza altfel. Antrenamentele trebuie sa testeze elementele individuale ale planului, precum amenintarile legate de securitate enumerate in paragraful 15.11

   18.6. Tipuri variate de exercitii care pot include participarea ofiterilor insarcinati cu securitatea facilitatii portuare, in cooperare cu autoritatile relevante ale Guvernelor Contractante, ofiterii insarcinati cu securitatea companiei, sau ofiterii insarcinati cu securitatea navei, daca sunt disponibili, trebuie desfasurate cel putin o data intr-un an calendaristic, cu o perioada nu mai mare de 18 luni intre exercitii. Cererile pentru participarea ofiterilor insarcinati cu securitatea companiei sau a ofiterilor insarcinati cu securitatea navei in exercitiile comune trebuie facute avand in vedere securitatea si implicatiile muncii pentru nava. Aceste exercitii trebuie sa testeze comunicatiile, coordonarea, disponibilitatea resurselor si reactia. Aceste exercitii pot fi:

   - la scara completa sau pe viu;

   - 2 simulare la masa de lucru sau seminar; sau

   - 3 combinate cu alte exercitii precum reactia in caz de avarie sau alte exercitii ale autoritatii statului portului.

    19 VERIFICAREA SI CERTIFICAREA NAVELOR

    Nu exista ghid suplimentar.