NAVE SI CALITATI NAUTICE ALE NAVELOR

NAVE SI CALITATI NAUTICE ALE NAVELOR

Def.navei - nava e constructie speciala etansa capabila sa pluteasca si sa se deplaseze pe apa intr-o directie dorita cu o viteza stabilita (transporturi de marfuri si pasageri, lucrari hidrotehnice, cercetare stiintifica, pescuit si agrement)

Orice nava trebuie sa fie capabila sa puteasca. Pentru aceasta nava trebuie sa posede anumite calitati nautice. Orice nava trebuie sa fie capabila sa se deplaseze in directia dorita, voita si cu o viteza stabilita. Pentru aceasta ea trebuie sa posede anumite calitati evolutive.

Calitati nautice:

- flotabilitate

- stabilitate

- nescunfudabilitate

- soliditate

I. FLOTABILITATE -reprezinta proprietatea navei de a pluti la un pescaj mediu determinat avand la bord incarcatura necesara implinirii misiunii sale.

In conformitate cu principiul lui Arhimede asupra oricarui corp scufundat in apa actioneaza 2 forte opuse. Fenomenul apicandu-se si asupra nevei in acelasi fel.

Pv-prova (botul navei)

Pp-pupa (spatele navei)

Bd-babord (partea stinga)

Td- tribord (partea dreapta)

X_G- centru de greutate

- axa longitudinala

P-greutatea navei

D- forta apei (pentru ca nava sa se deplaseze)

Forta P e determinata de greutatea navei. Ea are punctul de aplicatie in centrul de greutate al navei si e indreptata pe verticala in jos.

Sub influenta acestei forte nava tinde sa se scufunde sub apa.

A doua forta e determinata de presiunea apei asupra corpului navei. Aceasta forta de impingere notata cu D actioneaza pe veticala in sus si are punctele de aplicare in centrul de greutate al volumului imens al navei care se numeste centru de CARENA.

Marimea acestei forte de presiune D= V care actioneaza de jos in sus e egala cu greutatea apei dezlocuita de apa.

D - greutatea apei dezlocuita de nava in stare de pltire . Aceasta greutate se mai numeste si deplasament si se exprima in N (Netwon) sau tone forta t _f.

Ρ - greutatea specifica apei ; N/m ³ sau t _f /m ³

V - volumul carenei adica a acelei parti din corpul navei scufundata in apa (m ³ )

Pentru ca o nava sa pluteasca in conditie de echilibru e necesar sa fie indeplinite urmatoarele 2 conditii:

1. greutatea apei dizlocate de apa = cu greutatea navei  D=P= V
2. centrul de greutate al navei si centrul de carena sa se gaseasca pe aceeasi verticala (C).

Def. deplasamentul - greutatea volumului de apa dilocat de nava.

Deplasamentul navei goale se noteaza Do- reprezinta greutatea navei goale fara combustibil, lubrefianti, apa, balast, echipaj.

Aceasta e o marime constanta calculata de santierul constructor si inscrisa in documentatia tehnica a navei.

Deplasamentul de plina incarcare Dt- reprezinta greutatea navei incarcata pana la linia de plutire de plina incarcare. Se compune din deplasamentul navei goale: balast, apa, echipaj, persoane, combustibil.

Deplasamentul maxim D _max - reprezinta deplasamentul corespunzator incarcarii navei pana cand aceasta se afunda pina la nivelul ultimei punti continue si etanse, puntea principala. Daca se continua incarcarea navei dupa aceasta situatie nava va dobindi o flotabilitate negativa si se va scufunda.

Rezerva de flotabilitate.

Orice nava e astfel construita incat greutatea navei incarcate sa fie mai mica decat deplasamentul ei maxim. Aceasta inseamna ca deasupra liniei de plutire pina la ultima punte de etansa a navei mai ramine un volum din corpul navei care constituie rezerva de flotabilitate. Aceasta rezerva de flotabilitate e direct proportionala cu inaltimea bordului liber si are menirea sa asigure plutirea navei in cazul inundari unuia sau mai multor compartimente.

Tonaj.

In limbajul marinaresc expresia tonaj e folosita pentru a exprima marimea navei. Prin tonaj se intelege capacitatea volumetrica a compartimentelor interioare ale navei. Tonajul e o masura de volum exprimata in tone registru. Iar tona registru e = volumul a 100 picioare cubice sau 2,83 m ³ .

In practica marimea navelor se exprima in 2 feluri:

tonaj registru net TRN

tonaj registru brut TRB

TRN - reprezinta volumul compartimentelor destinate transportului marfurilor si pasagerilor.

TRB - reprezinta volumul tuturor compartimentelor destinate pentru masini si instalatii, magazii de marfa, tancuri de combustibil, cabine de locuit.

Capacitatea de incarcare reprezinta masa incarcaturi utile (marfuri, combustibil, apa, materiale, echipaj) si se exprima in tone DEADWIGHT (T _DTW ), o tona avand valoarea a 1000 Kg.

Deadwight unei nave e = cu diferenta de masa dintre deplasamentul de plina incarcatura si deplasamentul navei goale.

II. STABILITATEA

Prin stabilitate se intelege capacitatea pe care o are o nava scoasa din echilibru sub influenta unor forte exterioare de a reveni in pozitia initiala in momentul incetari cauzelor care au scos-o din echilibru.

De regula orice nava care are asezate greutatile in mod simetric si uniform la bord, pluteste pe chila dreapta, avand planul diametral in pozitie verticala.

Sub influenta vantului, a valurilor, a fortei centrifuge ce i-au nastere pe timpul giratiei nava se poate inclina intr-un bord sau altul.

Inclinarea navei care se produce in jurul axului longitudinal se numeste banda sau inclinare transversala iar miscarea oscilatorie provocata de inclinarea transversala se numeste rului.

Calitatea navei bandate de a reveni in pozitia initiala se numeste stabilitate transversala. Cand o nava bandata nu revine la pozitia initiala echila dreapta si continua sa navige inclinata se spune ca e CANARASITA.

Inclinarea navei care se produce in jurul axului transversal se numeste inclinare longitudinala sau diferenta de asieta.

Miscarea oscilatorie provocata de inclinarile longitudinale se numeste TANGAJ.

Calitatea unei nave de a reveni la asieta dreapta se numeste stabilitate longitudinala.

Se spune despre o nava ca are aceasta asieta dreapta atunci cand pescajul prova e = pescajul pupa

Daca o nava ramine inclinata longitudinal se spune ca e aprovata, cand pescajul prova e mai mare decat pescajul pupa si apupata cind pescajul prova e mai mic decat pescajul pupa.

Deci asieta navei se exprima prin diferenta de pescaj.

III. NESCUNFUDABILITATEA

e capacitatea de a pluti si de a-si mentine stabilitatea in cazul cand unul sau mai multe compartimente au fost infundate cu apa ca urmare a avariilor la corp.

Teoria nescufundari are 2 aspecte:

se refera la studiul flotabilitati si stabilitatii navei avariate

se refera la elaborarea metodelor de refacere si mentinere a flotabilitatii si stabilitatii navei care a fost avariata.

IV. SOLIDITATEA

reprezinta capacitaea navei de a nu se deforma si de a-si pastra etanseitatea atunci cand asupra ei actioneaza forte exterioare (vantul, valul).

In documentatia tehnica a navei, sunt inscrise date referitoare la calitatile nautice ale navei. Cunoasterea acestora de catre navigatori reprezinta o deosebita importanta in vederea mentinerii navei permanent in starea de plutire.

Calitatile evolutive

Calitatile unei nava care permit sa se deplaseze pe mare si sa se indrepte in directia voita se numeste CALITATI EVOLUTIVE sau DE MANEVRE.

Principalele elem.de manevra ale navei sunt : viteza, inertia, giratia si stabilitatea de drum.

1. VITEZA

reprezinta spatiul parcusc in unitatea de timp.

La navele maritime, viteza e exprimata in NODURI ceea ce reprezinta miile parcurse pe ora.

Pentru manevra pe spatii mici viteza navelor maritime mai poate fi exprimata in cabluri pe minut sau m/s : 1Nd=1Mm/1 ^h ; cablu= 10/Nd.

Viteza navei se clasifica in :

viteza maxima cea mai mare viteza care o poate dezvolta o nava folosind masinile principale

toata viteza - viteza pe care o dezvolta o nava folosind puterea masinilor la parametri normali

viteza economica - viteza pe care o dezvolta o nava cu un consum minim de combustibil

viteza minima - cea mai mica viteza la care nava mai poate bulverna (mai poate asculta de carma).

2. INERTIA

navei reprezinta capacitatea acesteia de a-si continua deplasarea dupa schimbarea regimului de mers al masinii.

Inertia navei se caracterizeaza prin 2 elemente :

distanta parcursa de nava datorita inertiei

timpul cat miscarea se mentine.

De regula aceste elemente ale inertiei se calculeaza pentru 2 situatii :

1. distanta parcura si intervalul de timp din momentul stoparii masinilor si pana la oprirea definitiva a navei
2. distanta parcursa si intervalul de timp necesar opriri navei din momentul schimbari sensului de mers.

3. GIRATIA

Giratia navei reprezinta capacitatea acesteia de a schimba directia de deplasare sub influenta carmei si elicelor sau efectul combinat al acestora.

Curba descrisa de centru de greutate al navei care-si schimba directia de deplasare din momentul in care s-a pus carma si pana la vanirea la noul drum se numeste curba de giratie.

Elementele principal ale curbei de giratie ale navei sunt diametrul giratiei Dg- distanta masurata intre drumul initial si axul longitudinal al navei dupa o intoarcere a acesteia de 180 ;diametrul cercului al giratiei d si unghiul de deriva unghiul format intre directia axului longitudinal al navei si tangenta la curba de giratie in centrul de greutate al navei.

Durata giratiei- timpul necesar navei pentru o intoarcere de 360

D. STABILITATEA DE DRUM

Stabilitatea de drum e proprietatea unei nave de a-si mentine ditectia de deplasare neschimbata atunci cand carma e in axul longitudinal al navei (e la 0).

Stabilitatea de drum si giratia sunt 2 calitati opuse ale navei. O nava care are o buna stabilitate de drum gireaza mai greu si invers.

Nava care in timpul mersului cu carma in axul longitudinal al navei are tendinta de a reveni cu prova in vant se numeste nava ardenta.

Iar nava care tinde sa vina cu pupa in vant se numeste nava moale.

Fenomenul care determina abaterea navei de la drum prin salturi bruste indiferent de actiunea carmei se numeste ambardee.

GEOMETRIA NAVEI

Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile conturirilor ei.

Reprezentarea clara si exacta a formei conturilor navei se poate face grafic prin planul de forme.

In teoria navei se folosesc ca plane principale de proiectie urmatoarele 3 perpendiculare intre ele.

1-planul diametral; 2- planul cuplu maestru; 3- planul liniei de plutire; 4- planul liniei de baza.

1. planul vercical longitudinal care imparte nava in parti simetrice bord-tribord si bord-babord se numeste planul diametral al navei.
2. planul cuplului maestru - e planul vertical transversal care imparte nava in 2 parti: partea din fata prova partea din spate pupa. Prin cuplu maestru se intelege partea de mijloc a navei unde nava are latimea maxima.
3. planul linei de plutire e un plan orizontal care coincide cu suprafata apei linistite si imparte corpul navei in partea imersa si partea emersa. Partea imersa e acea parte a corpului navei care se afla in apa sub linia de plutire si in limbaj marinaresc e denumita opera vie sau carena.

Aceste 3 palnuri constituie principalele plane de proiectie cu ajutorul carora se poate reprezenta forma geometrica a suprafetei exterioare a corpului navei. Prin intresectia suprafetei corpului navei cu plane paralele cu cele 3 plane de proiectie se obtin 3 sisteme de sectiuni si anume:

1. sectiuni longitudinale - sunt  curbele obtinute prin intersectia corpului navei cu niste plane paralele cu planul diametral.
2. sectiuni transversale sau cupluri - sunt curbele obtinute prin intersectia corpului navei cu planul sectiunii maestre.
3. sectiuni orizontale - numite si linii de plutire sau linii de ape sunt curbele obtinute prin intersectia corpului navei cu plane paralele cu planul de plutire.

In afara de cele 3 planuri principale de proiectie pentru a intelege geometria si dimensiunile navei se mai foloseste si notiunea de plan de baza si linie de baza.

Planul orizontal care trece prin marginea inferioara a chilei se numeste in mod conventional plan de baza pentru ca de el se masoara pe verticala toate cotele punctelor caracteristice ale navei. Linia care se formeaza prin intersectia planului de baza cu planul diametral al navei se numeste linia de baza sau linie de constructie a navei.

Dimensiunile navei

Dimensiunile care definesc geometria navei:

lungimea maxima - distanta masurata pe orizontala intre punctele extreme ale navei (Lmax)

lungimea la linia de plutire(L) - e distanta masurata pe orizontala intre punctele de intersectie ale extremitatilor prova si pupa ale navei cu planul liniei de plutire de plina incarcare

lungimea intre perpendiculate (sau lungimea de calcul) - e distanta masurata pe orizontala intre perpendicularele prova si pupa. Perpendiculara prova e perpendiculara pe planul de baza coborind din puncul de intresectie ale extremitati prova cu planul liniei de plutire de plina incarcare. Perpendiculara pupa e perpendiculara pe planul de baza care trece prin axul carmei.

Latimea maxima (Bmax) - distanta masurata pe orizontala in planul cuplului maestru intre extremitatile celor 2 borduri.

Latimea de calcul - e distanata masurata pe orizontala in palnul cuplului maestru la nivelul liniei de plutire de plina incarcare

Pescajul navei - distanta masurata pe verticala de la linia de baza pana la linia de plutire. Se noteaza cu (T) si poate fi de 3 feluri in functie de locul unde se masoara.

T - pescaj; Tpv - prova; Tpp - pupa; Tm - mediu

Cand nava sta pe chila dreapta pescajul prova = pescajul pupa = pescajul mediu

Tm=Tpv+Tpp/2

Pescajul se determina cu ajutorul scarilor de pascaj inscrise pe corpul navei la prova si la pupa.

La navele mari se prevad scari de pescaj si la centrul navei pe care se citeste direct pescjul mediu.

Scarile de pescaj sunt gradate in decimetri sau piciaore (1p=0,3048m). Cele gradate in decimetri se scriu cu cifre arabe iar cele gradate in picioare cu cifre romane.

inaltimea bordului (H) - distanta masurata pe verticala de la linia de baza pana la linia punti principale

inaltimea bordului liber(F) - distanta masurata pe verticala intre linia punti principale si linia de plutire.

Bordul liber minim - distanta masurata pe verticala intre linia punti principale si linia de plutire de plina incarcare.

Nivelul liniei de plutire de plina incarcare variaza in functie de zona geografica in care se afla nava si de anotimp.

Liniile de plutire de plina incarcare pentru diferite zone geografice si anotimpuri sunt materializate de marca de bord liber incsrisa la mijlocul navei pe partile laterale (marca PLIMSOLL).

CLASIFICAREA NAVELOR COMERCIALE

Dupa zona de navigatie navele se clasifica in 2 categori mari: maritime si fluviale (de ape inferioare).

Navele maritime sunt nave mari si foarte mari construite special pentru a fi capabile sa navige pe mari si oceane.

In comparatie cu navele fluviale, navele maritime se caracterizeaza prin pescaj mare si inaltimea bordului liber mare. Navele fluviale sunt nave mai mici construite special pentru navigatie pe fluvii, rauri, lacuri, canale.

Navele fluviale se construiesc cu un pescaj cat mai mic posibil de regula cu fundul plat. Navele fluviale se construiesc cu o inaltime a bordului liber foarte mica in comparatie cu cele maritime.

Calsificarea navelor maritime dupa destinatie.

Navele maritime se pot clasifica dupa criteriul destintiei lor in mai multe grupe:

1. de tansportat marfuri
2. de transportat pasageri
3. nave de pescuit
4. nave tehnice
5. de serviciu
6. cu destinatie speciala.

I. GRUPA NAVELOR DE TRANSPORTAT MARFURI

a) CARGOURI - nave care transporta marfuri generale (in saci, cuti, butoaie)

b) MINIARIELE si VRACHEERE - nave care transporta marfuri de masa (minereu, carbuni, fosfati)

c) TANCURILE - nave cisterna care transporta marfuri lichide de regula produse petroliere, gaze, lichefiati, ulei).

d) nave DE CONTAINER - nave destinate transportului de marfuri ambalate in containere.

e) Nave ROLL ON /ROLL OFF - nave speciale pentru transportul autovehivulelor care se incarca in nave si se descarca in avan-port sau la gura unor fluvii de unde barjele isi continua drumul remorcate sau impinse pana la destinatie.

f)       Nave FRIGORIFICE - nave care pot transporta carne, peste, fructe (sau BANANIERE)

II. GRUPA NAVELOR PASAGERE

a) BACHEBOTU - nave de dimensiuni mari folosite pentru transportul pasagerilor pe distante lungi. Aceste nave dispun de amenajari speciale pentru pasageri (cabine, saloane, bar, piscina, cazinou).

b) Nave MIXTE - destinate transporturilor de marfuri si pasageri.

c) Nave cu PERNA DE AER - care se deplaseaza pe o perna de aer taiata intre fundul navei si suprafata apei.

d) Nave cu ARIPI PORTANTE - nave de dimesiuni relativ mici ale carui corp se ridica din apa datorita unor aripi dispuse in partea inferioara a navei care au un profil hidrodinamic si o astfel de orientare incat la deplasarea navei aceasta se ridica din apa.

e) FEERYBOOT - UL - nave speciale destinate transportului de garnituri de trenuri si pasageri sau automobile si pasageri.

III. GRUPA NAVELOR DE PESCUIT

a) TRAURELE - nave care pescuiesc cu trau remorcat si pot prelucra pestele la bord.

b) SAINERE - nave mici care pescuiesc cu trau lateral sau cu plase in deriva.

c) TONIERE - nave mici cu viteza mare dotate cu scule de pescuit, numit ton.

d) BALENIERE - nave cu scule pentru vant balene.

e) COLECTOARE FRIGORIFICE - nave speciale care colecteaza pestele si-l transporta la bazele de pe uscat.

V. GRUPA NAVELOR CU DESTINATIE SPECIALA

a) Nave SCOALA - nave destinate instruirii personalului navigant - au comanda dula.

b) Nave HIDROGRAFICE DE CERCETARE -nave destinate cercetarii apelor si reliefului submarin care dispune de aparatura moderna.

c) Nave CABRIERE - nave de constructie speciala destinate instalarii cablurilor telegrafice.

d) Nave SPARGATOARE DE GHEATA - nave de constructie robusta avand corpul deosebit de rezistent si etrava intarita care dispun de masini puternice. Sunt destinate spargeri ghetarilor pentru deschiderea cailor de navigatie.

e) Nave FAR - nave de construcite special utilizate cu mijloace de semnalizare optica, austica si radio. Sunt ancorate in pozitii bine determinate si se folosesc ca repere de navigatie.

VI. GRUPA NAVELOR TEHNICE

a) DRAGILE - nave de constructie speciala doatete cu instalatii de sapat sub apa si de scoatere a materialului dragat.

b) SLANDELE - nave de construcie destinate depozitarii materialului dragat si transportului acestuia in locuri speciale.

c) DOCURI PLUTITOARE - instalatii plutitoare cu ajutorul carora se pot ridica navele in vederea efectuarii operatiilor de intretinere si reperatie la opera viei.

d) MACARALE PLUTITOARE - destinate manevrarii greutatilor in bazinele porturilor sau pe ape interioare.

e) SONETE PLUTITOARE - utilizate cu o soneta care indica o greutate cu care se aplica lovituri in capatul unui pilot.

f)       DEROSEZE - platforma plutitoare dotata cu o soneta care indica 1,2 piloni metalici care prin cadere sparge fundurile stancoase din locurile ce trebuie amenajate pentru navigatie.

g) PLATFORME DE FORAJ MARIN - paltforme plutitoare dotate cu instalatii speciale pentru forare la mare adincime a fundului marii cu scopul de a descoperi si exploara zacamintele marine.

VII. GRAUPA NAVELOR DE SERVICIU

a) REMORCHERE

b) PILOTINE

c) TANCURI DE BUNGHIARAJ

d) NAVE DE STINS INCENDIU

e) AMBARCATIUNI DE SALUBRITATE

f)       SALUPE PENTRU SERVICII PORTUARE

DESCRIEREA NAVEI

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVEI

1. CORPUL NAVEI

Cea mai importanta parte a navei e corpul care se mai numeste si coca navei.

Corpul navei e realizat din constructie a.i. sa corespunda destinatiei navei

Pentru aceasta corpul trebuie sa asigure navei etanseitate, rezistenta la actiunea fortelor naturii precum si spatiul necesar depunerii in interior a instalatiilor si mecanismelor, a incaperilor de locuit, depozitelor de alimente si materiale, tancurilor de combustibil si apa, magaziilor pentru marfa.

Corpul navei se compune din 2 parti mari :

osatura navei si invelisul exterior.

Osatura navei insumeaza totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si transversale care formeaza structura de rezistenta a navei.

Dupa modul cum sunt alcatuite si dispuse elementele de rezistenta fata de principalele plane de referinta ale navei se deosebesc 2 feluri de elemente de osatura :

longitudinala

transversala

Osatura navei se confectioneaza din lemn sau din metal dupa felul si destinatia navei.

Osatura longitudinala - e alcatuita din piese de rezistenta dispuse dealungul navei. Principalele elemente de rezistenta care alcatuiesc osatura longitudinala a navei sunt :

chila

etrava

etanboul

contrachila

carlingile laterale

curenti de punte

curenti de bord.

1. varanga

2. suport central sau carlinga centrala

3. suport lateral sau carlinga laterala

4. nervura de ridigizare a varangei

5. tabla marginala

6. guseu de punte

7. coasta de cala

8. traversa punti intermediare

9. coasta de intrerupere

traversa punti principale

guseu de legatura intre coasta si traversa punti (bratol)

curent de punte

guseu de legatura intre traversa si curentul de punte

parapet

guseul parapetului

copastie

pontil de cala

pontil de intrerupere

chila

invelisul fundului

invelisul (puntea dublului fund)

invelisul gurnei

invelisul bordajului

centura punti intermediare

tabla lacrimala a puntii intermediare

invelisul punti intermediare

guseul de legatura intre coasta de interpunte si puntea intermediara

centura punti principale

tabla lacrimala a punti principale

invelisul punti principale

captuseala punti principale

cornier lacrimal

guseul de legatura intre pontil si punte.

Osatura longitudinala.

I CHILA - e piesa fundamentala a oricarei nave (piesa de rezistenta). Ea e situata in planul diametral al navei pe fundul acesteia si se intinde pe toata lungimea de la prova la pupa.

Constituie elementul cel mai arogust, cel ami rezistent al oricarei nave. Dupa forma si constructie se deosebesc mai multe feluri de chile :

1.chila masiva - formata din otel masiv laminat de profil dreptunghiular.

2.chila plata - dintr-o fila de tabla groasa cu latimea de 90-70 cm. E tipul de chila cel mai utilizat in constructiile de nave.

3.chila tunel - construita din otel laminat de profil dreptunghiular sau patat gol la interior.

II ETRAVA - piesa de rezistenta a extemitati prova. Constituie defapt prelungirea chilei care se curbeaza si se indreapata in sus vertical, la extremitatea prova.

III ETAMBOUL - piesa de rezistenta de la extremitatea pupa. Ca si etrava, constituie prelungirea chilei la extremitatea pupa.

IV CONTRACHILA sau CARLINGA CENTRALA - e un element de rezistenta longitudinal care dubleaza chila pe toata lungimea ei cu scopul de a intari fundul navei.

V CARLINGELE LATERALA - e element de rezistenta longitudinal. Leaga varangele intre ele formind impreuna o retea care constituie structura de rezistenta a fundului navei.

STRINGHERI - elemet longitudinal de intarire dispuse dealungul bordului. Ei leaga coastele intre ele formind reteaua care constituie structura de rezistenta a bordurilor.

Stingeru care leaga capetele superioare ale coastelor se numeste MURADA.

VI CURENTI DE PUNTE - sunt elemente de rezistenta longitudinale care mentin si intaresc puntile. Curenti de punte leaga intre ele traversele formind reteaua care constituie structura de rzistenta a punti.

Osatura transversala

eate alcatuita din elemete si piese de rezistenta dispuse paralele cu palnul cuplului maestru.

Principalele elemente care alcatuiesc osatura tranversala a navei:

coastele

barangele

traversele.

I.            COASTELE sau CREVACELE - elemente de rezistenta transversale fixate la intervale egale asa numitele distante intercostale.

Ansamblu a 2 coaste situate intr-un bord si altul in acelasi plan transversal formeaza un cuplu. Cele 2 coaste ale unui cuplu sunt identice ca forma si simetrice ca dispunere fata de planul diametral al navei.

Coastele au forme curbate, care determina in final forma navei. Astfel coastele care formeaza cuplurile din prova au forme ascutite, asemanatoare literei "V" si se numesc si coaste stelate. Cele care formeaza cuplurile din zona centrala au forma de "U" iar cuplurile din zona pupa au forme rotunjite si se numesc coaste deviate.

Orice coasta se compune din 3 portiuni principale:

1. capatul inferior - extremitatea coastei la imbinarea cu chila

2. genunchiu coastei - portiunea curbata a coastei din zona care delimiteaza fundul de bordaj

3. capatul superior - extemitatea coastei la imbinarea bordajului cu puntea.

La orice nava coastele sunt denumite prin nr. lor de ordine. Numaratoarea se efectueaza de la prova la pupa.

Denumirea coastelor - nr. corespunzator fiecarei coaste e inscris pe placute matalice (de regula alama) fixate in dreptul coastei respective pe puntea principala sau direct pe prelungirea coastelor deasupra punti principale.

II.         BARANGELE - elemente de rezistenta care unesc capetele inferioare ale 

coastelor cu scopul de a intari ansamblu de legatura chila-coasta-carlinga si de

a da o rezistenta mai mare fundului navei.

III.       TRAVERSELE - elemente de rezistenta transversale care unesc capetele superioare ale celor 2 coaste ale unui cuplu. Sunt niste grinzi transversale neintrerupte pe toata latimea navei si care impreuna cu curenti de punte formeaza reteaua de rezistenta pe car se sprijina puntea. 

La navele mai late pentru marirea rezistentei traverselor acestea se sprijina la centru pe niste stilpi verticali fixati de regula pe chila si care se numeste pontili.

Coltarele - sunt piese metalice cu 2 brate in unghi drept folosit pentru consolidarea imbinari a 2 elemnte structurale ale navei.

Guseele- piese din tabla de forma triunghiulara care au aceelasi rol ca si coltarele.

Invelisul exterior

Peste reteaua de grinzi longitudinale si transversale care alcatuiesc osatura navei se formeaza invelisul exterior obtinindu-se astfel corpul etans al navei.

Bordajul navei

Principalele parti componente ale invelisului exterior sunt bordajul si puntea.

1. BORDAJUL - constituie invelisul partilor inferioare si laterale ale corpului navei care porneste de la chila spre tribord si babord si e continua pana la extremitatea superioara a coastelor unde se imbina cu puntea.

Partea de bordaj cuprinsa intre chila si genunchiul coastei intr-un bord si altul se numeste bordajul fundului sau fundul navei.

Tablele de otel care invelesc bordajul fundului se numesc file de fund iar cele din vecinatatea imediata a chilei se numesc filele chilei.

Partea bordajului navei aflat in vecinatatea liniei de plutire se numeste bordajul braului.

Prelungirea bordajului deasupra punti principale se numeste parapet.

In partea superioara a parapetului sau balustrazi se monteaza o piesa numita copastie.

Pe partea exterioara a bordajului in zona gurnei se fixeaza in ambele borduri chilele de ruliu.

Chilele de ruliu sunt dispuse pe planul longitudinal al navei pe aproximativ o treime din lungimea acesteia in portiunea dreapa a corpului. Ele sunt confectionate din fasi de tabla de otel cu latimea de 20-25 cm si au rolul de a reduce amplitudinea ruliului si a-i mari perioada.

2. PUNTE- constituie invelisul exterior al parti exterioare a corpului navei, ea e continua, acopera in intregime corpul navei de la prova la pupa si asigura etanseitatea navei.

Fila din imediata vecinatate a bordajului care face legatura dintre puntea principala si bordaj e mai groasa decat celelalte file ale punti si se numeste fila lacrimala.

Puntea continua cea mai inalta care inchide corpul navei se numeste coverta.

Daca nava are mai mult de 3 punti continue atunci ele poarta urmatoarele denumiri :

1. coverta sau puntea superioara
2. puntea principala (urmatoarea punte continua sub coverta)
3. puntea mijlocie si puntea inferioara (urmatoarele punti aflate sub puntea principala)
4. paiolul - puntea cea mai de jos care inchide sub ea spatiul denumit dublu fund (si se mai numeste puntea dublului fund)

La bordul oricarei nave se mai intilnesc o serie de punti discontinue dispuse de regula deasupra punti superioare si care acopera suprastructuri ale navei. Acestea sunt :

1. puntea teugi- puntea continua dispusa la prova deasupra covertei. Pe teuga sunt dispuse dispozitive ale instalatiei de manevra prova si instalatia de ancorare.
2. puntea dunetei - dispusa la pupa navei deasupra covertei
3. puntea barcilor - puntea destinata amplasari barcilor si plutelor de salvare
4. puntea de comanda - e destinata amplasari incaperilor si aparaturi necesare serviciului de navigatie
5. puntea etalon - e situata deasupra punti de comanda. Pe ea se instaleaza compasul magnetic etalon pentru a fi mai ferit de influenta maselor magnetice de la bordul navei.

In funtie de tip si destinatie mai pot exista si alte punti.

Compartimentarea corpului navei

Imapartirea interiorului navei prin pereti transversali in compartimente etanse se numeste compartimentarea navei. Ea are rolul sa realizeze nescunfudabilitatea navei, sa limiteze extinderea incendiilor dintr-un compartiment in altul sa imparta nava in incaperi cu diferite destinatii.

Principalele compartimente etanse ale navei obtinute prin pereti transversali etans sunt urmatoarele:

1.compartimentele de coleziune ale navei dispuse la prova si la pupa. La prova compartimentul cuprins intre etrava si primu perete transversal etans se numeste pic-prova sau FOREPIC si e folosita de regula ca magazie de materiale, intretinere si vopsele. La navele cu constructie mai inalte partea inferioara a compartimentelor de coleziune prova poate fi folosita ca tanc de apa. La pupa compartimentului cuprins intre ultimi pereti transversali etans si etambou se numeste AFTERPIC sau picul pupa si e folosit ca tanc de apa fie ca magazie de materiale.

2. compartimentul masinii- sunt dispuse masinile principale si auxiliare precum si totate celelalte instalatii importante ale navei. Compartimentul etans al masinilor poate fi impartit in mai multe incaperi neetanse cu destinati diferite (uzina, atelier, pompe, compresoare, strungari, magazi de materiale).

3.compartimentul caldari - in acre sunt montate instalatiile pentru obtinerea aburului.

Compartimentele etanse destinate magziilor (hambarelor de marfa).

COFERDAM-URILE - sunt compartimente etanse realizate intre peretii transversali dubli care despart compartimentele masinii de magazii sau de tancurile de combustibil.

Mai exista urmatoarele compartimente etanse :

-tancurile de combustibil si lubrefianti

-tncurile de apa

-tancurile de balast

dispuse de regula pe fundul navei si in borduri in mod simetric.

Unele din compartimente etanse la rindul lor impartite in compartimentele neetanse. Acestea sunt de regula incaperi cu diferite destinatii ce privesc asigurarea vietii si activitatii echipajului, cum ar fi : saloane, cabine, careu, bucatari, spalatori, cambuze.

Suprastructurile navei

Constructiile situate deasupra puntii principale (covertei) delimitate de pereti longitudinali si transversali precum si de punti discontinue dispuse simetric fata de planul diametral al navei se numesc SUPRASTRUCTURI. Acestea sunt destinate in primu rand amplasarii comenzii si a instalatiilor de conducere al navei la o inaltime convenabila deasupra puntii principale.

Cele mai caracteristici suprastructuri :

-suprastructura pasagerilor

- suprastructura navelor de transport

- suprastructura navelor tehnice.

I.Suprastructura navelor de transport

-sunt intotdeauna partiale si de regula cuprind 3 tipuri clasice de constructie de suprastructuri :

1. teuga- e o constructie de suprastrucutura dispusa la prova navei si delimitata de prelungirea bordajului lateral si puntea teugi. Aceasta suprastrucutura are de regula un singur nivel si e folosita ca spatiu pentru magazi de materiale.

2.duneta- e suprastructura dispusa la pupa navei delimitata de prelungirea bordajului si puntea dunetei. Sub duneta se amplaseaza cabine si careuri de locuri pentru marinari, mecanici, bucatari, magazi si alte incaperi.

3.castelu central- e suprastructura dispusa in zona centrala. E construita din pereti verticali longitudinali si transversali si poate aveam mai multe punti. In castelu central se amplaseaza cabinele de locuit ale ofiterilor , diferite careuri, statii de radio, puntea barcilor cu instalatie de ridicare a acestora si la nivelul cel mai inalt comanda de navigatie.

Castelul pupa- in care sunt dispuse toate incaperile necesare vietii la bord si desfasurarii activitatii de conducere a navei. La aceste nave compartimentul masini e dispus sub castelul pupa. Iar resul corpului navei e folosit in totalitate pentru magazi de marfa respectiv tancuri (apa, uleiuri).

Un alt gen de suprastructuri sunt RUFURILE. Ruful e o suprastructura usoara care spre deosebire de castel nu se intinde pe toata latimea navei ci numai pe o anumita portiune.

CAP.III DESCHIDERI IN PUNTI, IN BORDAJ SI IN PERETI

Principala insusire a corpului navei e etanseitatea si totusi pentru accesul personalului in interior precum si pentru introducerea si scoaterea marfurilor e necesar existenta unor deschizaturi in punte, bordaj si pereti. Aceste deschideri au forme deosebite si denumiri aparte.

I.            deschideri in punte - sunt de mai multe feluri in functie de scipul pentru care au fost create: incarcarea si descarcarea marfurilor in magazi, accesul personal sub punte, iluminarea unor compartimente cu lumina naturala, aerisire.

1.gurile de magazi- dechideri in punte de forma dreptunghiulara si dimeniuni mari destinate pentru a permite incarcarea sau descarcarea marfurilor. Se mai numeste si guri de hambar.

EXAMEN - 60 cm inaltimea suportului pe care ruleaza suportu de magazi.

Navele moderne sunt prevazute pentru inchiderea magaziilor cu capace metalice cu actionare mecanica sau hidraulica.

In practica se folosesc 3 sisiteme principale de inchidere-deschidere a capacelor care se deosebesc intre ele dupa modul de manevrare si asezare a panourilor :

i.            sistemul orizontal- cel ami simplu consta in deschiderea capacelor prin ridicarea panourilor si asezarea lor unul peste altul lateral tot in pozitie orizontala. La navele moderne se foloseste sistemul orizontal telescopic cu actionare mecanica care permite miscarea pe orizontala a capacelor glisante ce se pot deplasa pe 2 sau 3 cai de rulare suprapuse.

ii.          sistemul vertical- consta in deschiderea capacelor prin trecerea panourilor din pozitia orizontala in pozitia verticala. Acest sisitem e intotdeauna actionat mecanic sau hidraulic.

iii.        Sistemul rotativ- consat in deschiderea gurii de magazie prin infasurarea capacului pe un tambur. In acest caz capacele sunt glisante si flexibile, panourile fiind legate intre ele intr-un sisitem elastic.