Strategia si politica firmei

Strategia si politica firmei

Fara scop si obiective nici o actiune nu are un avantaj particular fata de alta; a merge mai repede sau mai incet, a cheltui bani sau a restrictiona cheltuielile pot fi in mod egal adevarate sau eronate. Intr-o anumita situatie, a nu face nimic poate fi cea mai buna actiune.

Capitanul care vopseste corpul navei sale fara sa cunoasca strategia firmei si politica firmei, poate realiza o "actiune corecta", daca nava este mentinuta in serviciu, unde banii de intretinere si aspectul sunt importante, dar poate fi la fel de bine o "actiune gresita" daca nava merge la taiat in viitorul apropiat.

Putem defini strategia firmei comerciale ca fiind totalitatea actiunilor intreprinse de personal calificat in domeniu, in scopul indeplinirii obiectivelor sale, folosind in acest scop optiuni strategice si alocand resurse umane, materiale, financiare adecvate realizarii acestui demers, intr-un orizont de timp determinat.

Politica firmei, poate fi definita ca un ansamblu de actiuni pe termen scurt concepute de persoane calificate, prin care se formuleaza obiectivele, optiunile tactice si liniile de actiune cele mai eficiente in vederea realizarii sistemului de obiective al firmei avand ca restrictie resursele existente.

Sa analizam componentele strategiei si politicii prin comparatie:

Sa le analizam pe rand:

Componentele strategiei

a) Misiunea contine ansamblul orientarilor fundamentale privind sfera produselor si a serviciilor, consumatorii acestora, pietele de desfacere, nivelul tehnologiilor folosite, filozofia firmei in raport cu salariatii si mediul (piata) in care actioneaza.

b) Obiectivele strategice reprezinta telurile finale ale firmei care directioneaza activitatile acesteia.

Ele decurg din misiunea economica a firmei si au ca scop cresterea: profitului; cifrei de afaceri; valorii actiunii; dividendelor.

c) Optiunile strategice vizeaza directiile de dezvoltare ale firmelor in vederea realizarii obiectivelor strategice.

Optiunile de dezvoltare viitoare se refera in principal la: sfera produselor si serviciilor; tehnologiile folosite; pietele de desfacere.

Optiunile se refera la elementele care asigura firmei un avantaj comparativ in competitia cu alte firme. Intre aceste elemente se numara:

modernizarea produselor si asimilarea de noi produse;

introducerea de noi tehnologii;

patrunderea pe noi piete;

specializarea firmei;

diversificarea productie.

d) Resursele umane, materiale, financiare si informationale se refera la capacitatile de productie, materiile prime, energia, forta de munca, capitalul s.a necesare realizarii obiectivelor si optiunilor strategice

e) Termenele se refera la:

data declansarii strategiei;

termene intermediare;

termenul final de incheiere a strategiei.

Componentele politicii

a) Obiectivele tactice vizeaza un orizont de timp pana la un an si decurg din obiectivele strategice.

Ele se refera la cresterea: cifrei de afaceri; profitului; valorii actiunii; cotei pe diferite piete; dividendelor.

b) Optiunile tactice indica directiile de dezvoltare ale firmelor pe termen scurt:

Ele se refera la sfera: produselor; serviciilor; pietelor; tehnologiilor.

c) Liniile de actiune pentru realizarea optiunilor tactice vizeaza o detaliere a optiunilor tactice prin formularea unor alternative de actiune din care se va alege varianta cea mai eficienta. Linia de actiune este o componenta care diferentiaza politica (tactica) de strategie.

d) Resursele necesare si sursele de finantare a lor se refera la: forta de munca; capacitatea de productie; fondurile necesare in vederea atingerii obiectivelor, optiunilor si liniilor de actiune

In cazul politicii (tacticii) necesarul de resurse se fundamenteaza mai riguros decat in cazul strategiei, precizandu-se si sursele de finantare a lor.

e) Termene si responsabilitati

Pentru fiecare linie de actiune adoptata se stabilesc termenele initiale, intermediare si finale de realizare precum si responsabilii pentru infaptuirea lor.

Politica ( tactica) se deosebeste de strategie prin urmatoarele elemente:

a)      Formularea unor optiuni tactice care nu decurg din strategie ci din nevoia de adaptare a firmei la noile cerinte ale mediului extern;

b)      Orizont de timp mai redus, de regula un an;

c)      Elementele componente sunt prezentate mai detaliat si fundamentate mai riguros.

Ne vom referi in continuare la etapele pe care trebuie sa le parcurga, elaborarea strategiei - problema deosebit de importanta a managementului previzional.

a)      Formularea misiunii organizatiei (firma n.n.);

b)      Evidentierea punctelor forte si slabe;

c)      Descoperirea oportunitatilor si pericolelor in dezvoltarea organizatiei;

d)      Identificarea locului pe care-l ocupa organizatia in cadrul mediului ambiant;

e)      Stabilirea obiectivelor si optiunilor strategice;

f)        Alocarea resurselor umane, materiale, financiare;

g)      Formularea strategiei organizatiei.

Strategiile servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor de dezvoltare ale intreprinderilor. Din cele prezentate anterior rezulta ca politicile firmei se deosebesc de strategiile acesteia prin:

a)      orizont mai redus, intrucat se refera la perioade de 0,5-2 ani, de regula 1 an;

b)      grad de detaliere mai pronuntat, cuprinzand numeroase elemente suplimentare, in special cu caracter operational.

Politicile se concretizeaza prin planul anual al intreprinderii sau prin programe speciale pe anumite domenii - comercial, financiar, personal, marketing, reparatii, etc., prevazute pe orizonturi scurte si medii, intre cateva luni si maxim doi ani.

De retinut, insa, ca politicile nu reprezinta simple concretizari ale strategiilor de dezvoltare. In procesul elaborarii si derularii lor, ca urmare a analizelor efectuate, se introduc elemente suplimentare, neavute in vedere la stabilirea strategiei, se renunta la anumite solutii si se pot adopta altele date de situatia concreta in care s-a ajuns. Politicile se modifica astfel incat sa fie realiste, si concomitent, mobilizatoare.