AMENAJAREA TURISTICA A LOCALITATILOR RURALE DIN ROMANIA

AMENAJAREA TURISTICA A LOCALITATILOR RURALE DIN ROMANIA

Amenajarea turistica a unei localitati rurale din Romania are ca tinta doua categorii de beneficiari: a. Directi

Autoritatile publice locale

Asociatiile non-profit si non-guvernamentale din localitate sau regiune

Prestatorii de servicii turistice

Populatia locala Indirecti

Autoritatea Nationala pentru Turism

Touroperatorii

Consiliul judetean

in mod automat procesul de amenajare turistica sprijina cresterea calitatii serviciilor turistice. Pe toata durata elaborarii proiectului se pun permanent intrebarile:

.        Cum vor fi integrati turistii in actiunile desfasurate in cadrul amenajarii turistice?

.        Care va fi pozitia turistilor in raport cu locul de desfasurare a fiecarei activitati de animatie turistica?

Punctul de plecare

Amenajarea turistica a localitatilor rurale se spijina pe existenta unor conditii si dotari de baza, indispensabile dezvoltarii fenomenului turistic:

.        Caile de acces;

.        Retelele de asigurare a utilitatilor (energie electrica, apa, canalizare, telefonie fixa si mobila, televiziune prin cablu sau satelit);

.        Serviciile publice locale.

Deoarece liomo sapiens iirbanus este un turist profesionist si doreste sa ajunga cu masina personala "pana in camera de cazare', daca se poate, amenajarea turistica trebuie sa inceapa intotdeauna cu drumul si parcarea. De asemenea, trebuie cunoscut faptul ca amenajarea turistica a unei localitati rurale trebuie conceputa in stransa legatura si concomitent cu sistemele de promovare si de management.

1. COMPONENTELE AMENAJARII TURISTICE RURALE IN ROMANIA

Efectuarea operatiei de identificare a "pieselor' potentiale ce compun sistemul turistic al unui sat da posibilitatea elaborarii unui proiect viabil, deoarece prin cunoasterea acestora fiecare componenta poate fi analizata atat individual cat si in relatie cu celelalte. Astfel, procesul de amenajare se poate sprijini pe urmatoarele "piese' (fig.17-18):

.        structuri de primire turistice cu functie de cazare si alimentatie (pensiuni turistice, cabane, restaurante cu specific local etc.) - vezi capitolul cu structurile de primire turistice;

.        centru de coordonare si informare turistica, amplasat in zona centrala, usor vizibil, aflat in permanenta legatura cu pensiunile, atelierele mestesugaresti, grupurile de turisti si piata turistica. Echipamentele si tehnologiile de ultima ora sunt indispensabile unei activitati de nivel superior;

.        echipa operativa, reprezentata de un leader si echipa sa, cu rolul de a transforma amenajarea turistica intr-una functionala, flexibila si axata pe solicitarile pietei turistice, dar si pe conservarea si promovarea autenticului, a specifilului local. impreuna cu centrul de coordonare si informare turistica, echipa operativa formeaza sistemul operativ al localitatii rurale;

.        ateliere mestesugaresti si mesteri;

.        atractii turistice naturale si antropice, atat sub forma materiala cat si spirituala, fenomenologica, de actiune;

.        sistem de orientare si semnalizare (placute de indentificare a atractiilor si prestatorilor de servicii turistice, panouri cu harti si informatii, marcaje turistice a traseelor, plachete de orientare in punctele de belvedere etc);

.        trasee turistice marcate si omologate oficial;

.        itinerarii turistice recomandate pentru plimbari. Se deosebesc de traseele marcate prin faptul ca turistul primeste un material cu un itinerariu prin sat, in care sunt incluse atractiile, distantele si reperele de timp;

.        servicii de transport turistic (caruta, sanie, cai, magari, auto etc). Este importanta existenta unor servicii profesioniste, dedicate 100% turismului, pe itinerarii si cu destinatii clar precizate, dar si in functie de cerere;

.        spatii pentru agrement (calarie, rafting, catarari, schi, planorism, parapanta etc). Turistul iubitor de aspecte culturale se poate plictisi foarte repede in situatia in care nu dispune si de actiuni cu "rupere de ritm' (praguri de stare);

.        Spatii pentru odihna si tratament. in unele sate exista, iar in altele pot 11 amenajate bai locale axate pe factori de cura locali.

.        spatii pentru animatie turistica si divertisment (de-a lungul drumurilor, la biserica, acasa la localnici, la pensiunile turistice, in atelierele

52

53

mestesugaresti, in locuri publice special amenajate - sala de spectacol, sala

de conferinte, amfiteatru sau scena in aer liber, ciuperca de dans ctc.) . puncte si trasee de belvedere (vezi capitolul special dedicat acestui

subiect);

Toate cele expuse mai sus se grupeaza in doua mari categorii prezentate sub forma de componente majore care se pot influenta reciproc: componenta publica si componenta privata.

Fig. 16 Animatie turistica (a. Casa lurca de Calinesti - Maramures; b. Egipt)

Etape de lucru

Amenajarea turistica presupune identificarea activitatilor necesare atingerii obiectivului si stabilirea ordinii de efectuare a acestora. Anterior demararii actiunii trebuie gasite raspunsuri la urmatoarele intrebari:

.        Cine efectueaza amenajarea turistica?

.        Cine este leaderul de proiect?

.        Cine sunt membrii echipei de proiect?

Pentru mai multe dedalii privind modalitatea de abordare a problematicii expuse mai sus poate fi consultat capitolul care se refera strict la elaborarea strategiilor de amenajare turistica.

54

1. Prospectarea turistica a satului

Este faza in care echipa cauta in teren si in publicatii orice informatie care ar putea folosi proiectului de amenajare. Informatiile pot fi sub forma de observatii textuale directe, publicatii, harti, desene, schite, fotografii, scanari, imagini video sau chiar obiecte.

a. Faza de birou

se studiaza cadrul legislativ;

se stabilesc tipurile de informatii necesare (atractii turistice naturale si antropice, puncte de belvedere, structuri de cazare si alimentatie, ateliere mestesugaresti si mestesugari, trasee pitoresti, spatii pretabile agrementului, tratamentului, divertismentului, evenimente din trecut si prezent, fenomene naturale deosebite, locatii si elemente inedite, clemente cu incarcatura de specificitate, simboluri, carti, harti, articole din presa, documente vechi, potentiali prestatori de servicii turistice, piese de muzeu, peisaje atractive, drumuri viabile, potentiale mijloace de transport turistic local, persoane necesare derularii proiectului, profesionisti pe diferite directii, potentiali animatori, orchestre de muzica traditionala specifica regiunii, dansatori ele); se intocmesc fise tip pe categorii de elemente;

se pregateste aparatura necesara in teren (aparat foto, camera video, GPS, laptop etc);

se identifica itinerariile de parcurs si tintele de atins; se pregatesc copii ale suporturilor cartografice (PUG, harti topografice, harti vechi, harti turistice etc); se evalueaza resursele necesare etapei de teren; se intocmeste planul de actiuni in teren. b. Faza de teren

se parcurg itinerariile si tintele stabilite in scopul observarii si accesarii de informatii.

2.                Prelucrarea primara a informatiilor si emiterea de idei

3.                Identificarea elementelor locale si regionale de motivatie turistica

4.                Identificarea componentelor viabile amenajarii turistice (conform modelului prezentat in capitolul de fata)

5.                Identificarea mecanismelor de functionare specifice comunitatii locale

6.                Analiza brandurilor turistice locale si regionale

7.                Studiul altor tipuri de branduri locale si regionale performante si. neperformante

8.                Elaborarea conceptului de amenajare turistica a satului (conform metodologiei expuse in capitolul axat pe aceasta problema)

9.                Enuntarea si conceperea unor strategii de amenajare turistica a satului (conform capitolului in care se abordeaza proiectele si strategiile)

10.         Zonarea functionala (pe planul localitatii)

11.         Proiectarea fiecarei componente in parte

55

12.          Ansamblarea componentelor

13.          Testarea viabilitatii planului de amenajare

14.          Implementarea in teren a planului de amenajare turistica

Legenda

mk

JBmm.

vatra localitatii (perimetrul construit)

Fig. 17 Legenda Planului de amenajare a localitatilor rurale din Romania

56

2. AMENAJAREA TURISTICA A ATELIERELOR MESTESUGARESTI

Problematica include de fapt patru notiuni diferite, dar in interrelatie si interdependenta: mester, produs mestesugaresc, mestesug si atelier mestesugaresc.

. Mesterul sau mestesugarul este persoana care stie sa practice o
indeletnicire traditionala, necesara comunitatii in trecut si poate chiar in
prezent, ceea ce presupune multa indemanare, pricepere, experienta si
cunostinte;

. Produsul mestesugaresc este un bun practic, palpabil, solicitat de
societatea umana, rezultat la finalul operatiilor efectuate de catre mester;

.        Mestesugul este stiinta si arta de-a realiza acel produs;

.        Atelierul mestesugaresc este spatiul destinat si amenajat corespunzator pentru a practica un mestesug si pentru a realiza un produs mestesugaresc.

Fiecare dintre cele 4 componente pot sa dea identitate familiei, localitatii sau regiunii, in cadrul activitatii de creare a unui brand de destinatie turistica:

.        Corund, Marginea, Horezu sau Vama sunt cunoscute ca sate de olari;

.        Glod este cunoscut in Tara Maramuresului ca satul unde de cioplesc roti din piatra pentru morile traditionale;

.        Tara Maramuresului este cunoscuta ca o regiune a cioplitorilor in lemn;

.        Motii din Muntii Apuseni sunt renumiti in confectionarea ciuberelor din lemn;

.        Sapanta apare ca satul producatorilor de cergi din lana de oaie.

In afara situatiilor in care atelierele mestesugaresti pot sa dea identitate destinatiei turistice, acestea pot sa existe si pentru a oferi servicii turistice (cursuri, demonstratii etc) sau souvenir-uri locale.

in cadrul procesului de amenajare turistica cele patru notiuni trebuie abordate cu mare atentie, deoarece pot sa apara confuzii, dar pot in acelasi timp sa ofere si variante de lucru, astfel:

.        Un mester poate sa existe in sat, poate sa fie adus din alta parte sau poate deveni prin instructaj (3 variante de a rezolva problema);

.        Un produs mestesugaresc a putut fi creat in sat acum sau in trecut, a putut fi adus de pe alte meleaguri, poate fi rezultatul unor descoperiri arheologice sau se afla doar in situatia de-a ingloba ornamente si simboluri locale sau regionale (6 variante).

.        Mestesugul poate fi stiut de o persoana din sat sau din alta parte, putand fi pastrat, perpetuat si chiar pierdut pe linie de familie. De exemplu, in Tara Oasului nu se mai cunosc procedeul si reteta de producere a smaltului traditional deoarece s-a pierdut ca secret in familiile de olari. De asemenea, exista si varianta pastrarii mestesugului in forma scrisa. (3 variante)

.        Atelierele mestesugaresti pot sa fie in stare de functionare si astazi, pot sa fie reactivate in cazul celor scoase din uz, pot sa fie aduse din alta parte sau chiar pot fi construite din temelii (4 variante).

in cazul tuturor celor patru elemente pot sa existe doar informatii provenite din documente vechi sau din povestirile localnicilor, cu origini pierdute in negura

timpului.

Fara mestesug nu poate sa existe mesterul, iar detinerea unui produs mestesugaresc nu constituie un argument privind viabilitatea ideii de-a realiza un atelier, de-a sti un mestesug sau de-a gasi un mester. Asadar, procesul de amenajare a unui atelier mestesugaresc cu destinatie turistica poate sa porneasca doar de la simpla prezenta a mesterului, de la detinerea mestesugului si in conditii mult mai dificile de la simpla existenta a atelierului mestesugaresc sau de la produs.

La finalul procesului de amenajare trebuie sa existe toate cele patru componente prezentate mai sus:

. Mesterul ca element generator de animatie turistica

. Mestesugul ca motivatie turistica

. Atelierul mestesugaresc, ca spatiu de derulare a actului turistic

. Produsul mestesugaresc sub forma de souvenir.

Toate cele patru componente se regasesc practic in notiunea de atelier mestesugaresc pentru turism. Pentru operativitate si claritate in cadrul procesului de amenajare turistica fiecare atelier trebuie incadrai in una din urmatoarele categorii:

. ContinuitateWalorificare

Ateliere functionale, fara probleme. Se elaboreaza o strategie de extindere si dezvoltare - tenta ofensiva.

. Conservaresupravietuire

Ateliere amenintate cu disparitia, aflate sub pragul minim de rezistenta. Se elaboreaza o strategie de supravietuire, de reorientare - tenta defensiva.

. Redescoperirerelansare

Ateliere inchise in trecutul apropiat sau indepartat. Se elaboreaza o strategie de relansare.

. IntroducereMansare

Ateliere sau mestesuguri 'transferate' din alte teritorii. Se elaboreaza o strategie de lansare.

Identificarea componentelor de amenajare in functie de diferite aspecte ale acestei activitati:

.        Materii prime;

.        incaperi sau spatiu de lucru;

.        Utilaje, instalatii, instrumente si ustensile uzuale;

.        Utilaje, instalatii, instrumente si ustensile ca piese de muzeu;

.        Echipamente de protectie utilizate in trecut si/sau prezent;

.        Profilul psihologic al mestesugarului dintr-un anumit sector de activitate;

.        Faze si operatii de lucru;

.        Spatii pentru cursuri (in atelier, in sala de curs);

58

59

Procedee obisnuite;

Procedee speciale;

Demonstratii;

Produse noi;

Produse vechi;

Calitatile produselor;

Utilitatea produselor;

Elementele de specificitate;

Ornamentatia;

Istoricul mestesugului si atelierului;

Publicatii cu referiri directe si indirecte la mestesug, atelier, mesteri si

produse.

Din informatiile expuse mai sus rezulta urmatoarele componente comune atelierelor mestesugaresti:

locurile de unde se obtin materiile prime;

incaperile in care sunt amplasate utilajele, instalatiile, instrumentele si ustensilele, in cadrul carora se parcurg fazele de executie a produselor; areale clar delimitate de unde cursantii si turistii pot sa priveasca nestingheriti toate operatiile executate;

spatiul destinat expunerii produselor si pentru efectuarea unor demostratii privind calitatile si utilizarea acestora; sector de prezentare grafica si textuala a fazelor de executie; spatiu destinat amenajarii unui muzeu al atelierului (produse, ustensile, echipamente); . spatiu destinat expunerii catre turisti a aspectelor teoretice cu privire la mestesug.

Studiu de caz:

Amenajarea unui atelier de olarit de tipul celui de la Sacel, in Tara Maramuresului (ceramica rosie, nesmaltuita, se sorginte dacica, arsa intr-un cuptor foarte vechi ce include si cateva influente romane.)

in ajutorul procesului de amenajare turistica este foarte importanta identificarea fazelor de executie:

1. Extragerea materiilor prime

a. Argila (lutul corespunzator)

b. Piatra din care se extrage colorantul (numita sar)

2.   Prelucrarea colorantului (ardere, macinare, preparare)

3.   Prelucrarea primara a argilei (sortat, framantat, portionat)

4. Modelarea lutului sub forma produselor finite, a vaselor (cu roata olarului si manual)

5.   Ornamentarea vaselor (printr-o miscare uniforma pe roata olarului)

6.   Uscarea vaselor (trebuie sa fie lenta)

7. Arderea vaselor intr-un cuptor traditional special

La acestea se adauga faze suplimentare, de alta natura:

8.   Prezentarea tipurilor de vase si a destinatiei acestora in viata comunitatii rurale din ultimele secole

9.   O demonstratie privind obtinerea unor preparate culinare in diferite tipuri de vase (vase pentru iaurt, vase pentru fripturi, vase pentru sarmale etc.)

Pe timp de vara activitatea poate II desfasurata si in cadrul unor perimetre amenajate in aer liber.

Fig. 19 Model de amenajare turistica a unui atelier de olarit (fazele 3-6)

Prin abordarea fiecarei etape in parte se obtin numeroase idei:

.       locul de extragere a lutului si a pietrei pentru colorant pot sa ramana neamenajate in scopul crearii unui suspans, a unei surprize pentru turisti, fiind vorba de locurile asa-zise secrete ;

.       4. 5. 6. Sunt operatii executate in lant care impun dispunerea lor in ordinea fireasca sub forma unui aliniament intr-o singura incapere. Pentru turisti trebuie delimitat un spatiu de unde sa poata privi toate fazele, amplasat in fata mesterului sau a turistului-mestcr (fig. 19).

.       7. Cuptorul trebuie amplasat in alta incapere, iar arderea se realizeaza doar in momentul in care exista suficiente vase. incepand cu aranjarea vaselor si a lemnelor (special alese), continuand cu aprinderea focului si incheind cu arderea propriu-zisa, operatiile surit efectuate cu'maiestrie, pe baza unei experiente indelugate. fiind considerate ca foarte importante pentru turisti. Cuptorul trebuie amplasat intr-o incapere suficient de mare pentru a permite turistilor sa observe fiecare detaliu.

60

61

.        8. 9. Prezentarea tipurilor de vase trebuie realizata intr-un spatiu multifunctional special amenajat pentru predare, prezentare si demonstrare.

.        muzeul poate sa ocupe o latura a salii multifunctionale.

Dispunerea echilibrata in spatiu a componentelor prezentate, alaturi de o serie de numere de animatie ingenios regizate pot transforma un atelier mestesugaresc intr-o atractie turistica veritabila.

AMENAJAREA TURISTICAA A COMPONENTEI DE CAZARE

Cat de importanta este capacitatea de cazare?

Pot fi luate in calcul cel putin doua elemente de referinta:

.        Minimum capacitatea unui autocar (cea. 50 locuri), plus o rezerva de 25 locuri pentru turistii sositi separat;

.        Organizarea unui festival necesita locuri de cazare pentru turisti si artisti (daca este cazul). Un festival reusit, cu o durata de 3-7 zile trebuie sa aiba minimum 200 de turisti.

in aceste conditii se pot identifica doua praguri minime, foarte importante, dar nu singurele, adica cele de 75 si respectiv 200 locuri de cazare. Cea mai frecventa si potrivita stuctura de cazare este pensiunea turistica rurala.

Pensiunile turistice rurale

Modul de amenajare a unei pensiuni turitice rurale este abordat intr-un capitol aparte, dar la nivel de localitate se pune problema modului in care autoritatile publice locale si organizatile implicate in viata satului, pot sa influenteze si sa orienteze stilul arhitectural al acestor edificii turistice.

in acest sens, pentru imprimarea unui anumit stil arhitectural noilor constructii, bazat pe specificul local cu valoare autentica, se pot desfasura o serie de actiuni:

.        Punerea la dispozitia populatiei a unor proiecte de constructie gata elaborate, gratuite, intr-un numar mai mare de variante, pentru diferite nivele financiare, bine fundamentate stiintific, care sa includa elementele cu grad ridicat de specificitate. Beneficiarii pot sa fie atat prestatorii de servicii turistice (pensiuni turistice, ateliere mestesugaresti, sedii de firme) cat si locuitorii satului (case de locuit si anexe gospodaresti)

.        Consultanta gratuita investitorilor in turismul local de catre specialisti in domeniu;

.        Mediatizarea si informarea continua si corecta a potentialilor beneficiari.

Retelele de turism rural

Sensul real al unei retele de turism rural nu este acela de-a include mai multe pensiuni turistice sub acelasi nume, ci un sistem puternic de relatii intre

62

comnonente pe de-o parte, si intre intreg si exterior, pe de alta parte. Componentele Satorii aie unei retele de turism rural sunt pensiun.le tunst.ee, ateliere le. nt feugaresfi, centru, de coordonare si informare turistica, sternul de Sfeie ti informare, leaderul si echipa operativa. Intr-o asemenea retea trebuie aTeImdementat si un sistem de calitate standard, astfel Incfit marca retele, sa fie ^ Judilor in cazul oricarui membru, indiferente localizarea ,n teritoriu. In plus, echipa operativa realizeaza un trainning eficient cu membru si o promovare continua, utilizand cele mai adecvate mformatn, tehnolog.., metode, suporturi si canale, toate orientate spre tinte clar identificate.

4. MODELE DE FISE UTILIZATE 1. Model de fisa de prospectare a elementelor fondului turistic

Completata de: La data de:

1.  Nr. de identificare pe harta:

2.           Denumirea in toate variantele cunoscute:

3.           Adresa cu localizarea exacta pe harta:

4.           Accesul:

5.           Proprietar:

6.           Gestionar:

7.           Semnificatia:

8.           Pozitia sau nivelul potential ca brand turistic:

9.           Nivelul de conservare:

10.    Descrierea atractiei:

11.    Legende, povestiri etc.

12.    Caracteristici cantitative: r

13.   Caracteristici calitative: t ■

14.   Momente recomandate pentru fotografiere; ..:

15.   Aspecte inedite:

16.   Fotografii (locul si semnificatia imaginii):

17.   Filmari (locul si semnificatia filmarii):

18.   Aspecte perturbatoare:

19.   Alte detalii semnificative:

Sunt necesare si anexe.

63

2. Model de fisa de prospectare turistica a atelierelor mestesugaresti

Completata de: La data de:

1.            Nr. de identificare pe harta:

2.            Tipul atelierului:

3.            Numele proprietarului:

4.     Adresa atelierului:

5.            Accesul:

6.            Numele mesterului:

7.            Date de identificare a mesterului:

8.            Biografia mesterului:

9.            Istoricul atelierului:

10.     Istoricul mestesugului:

11.     Pozitia sau nivelul potential ca brand turistic:

12.     Caracteristici cantitative:

13.     Caracteristici calitative:

14.     Descrierea instalatiilor si ustensilelor:

15.     Produse rezultate:

16.     Piata de desfacere a produselor in trecut si in prezent:

17.     Fotografii (locul si semnificatia imaginii):

18.     Filmari (locul si semnificatia filmarii):

19.     Factori restrictivi sau perturbatori pentru activitatea mestesugareasca:..

20. Factori restrictivi sau perturbatori pentru activitatea turistica:

21. Schita atelierului:

22. Alte aspecte:

Modelul unei fise de prospectare a unei pensiuni turistice rurale

Completata de: La data de:

1.            Nr. punct:

2.     Proprietar.

3.            Persoana de contact:

4.     Adresa completa:

5.            Telefon/Fax:

6.     Telefonie mobila (retele):

7.            Starea cladirii:

-  foarte buna:

-  buna:

8 Aspectul exterior al casei: .

9.     Aspectul si calitatea cailor de acces (nota de la 1-5), (se completeaza pe planul de detaliu al localitatii):

10.     Spatiu dejoaca pentru copii (detalii):

11.     Aspectul interior al casei:

traditional: rustic: modern: nedefinit:

mai deosebit:

12      Numarul posibil de camere la dispozitia turistilor:

13      Numarul aproximativ de locuri pentru turisti la nivel de gospodarie:

14      Oglinda camerelor (cu suprafete in mp si mobilier): ANEXAI

15* Oglinda gospodariei (amplasament casa si anexe cu precizarea unor detalii, inclusiv pozitia tuturor usilor si ferestrelor): ANEXA 2

16 Materialul din care este realizata cladirea: .

1. Materialul din care este realizat acoperisul clad.n. si anexelor gospodaresti:

18.     Alimentarea cu apa curenta (cu precizarea sursei):

19.     Canalizarea (cu precizarea tipului):

20. Apa calda (cu precizarea sursei):

21 Electricitate: , ,

22. Camere de baie (nota de la 1-5 pentru fiecare in parte + descrierea

fiecarei componente):
23 WC (nota de la 1-5 + detalii): _ .

24'. Bucatarie (nota de la 1-5: + echipamente si descrierea fiecare.

componente):

25.  Frigider:

26.  Hol de primire (mp):

27.  TV:

65