UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA-BUCURESTI

Facultatea de Management Inginerie Economica in Agricultura si    Dezvoltare Rurala

Specializarea Agroturism

COMUNA DALNIC

JUDETUL COVASNA

Capitolul I

Prezentarea potentialului natural ,economic si umane

1.1Caracteristici generale

Istoric

Dalnic a apartinut de comuna Moacsa pana in anul 2004 in urma caruia a devenit la randul ei comuna,se afla la 3 km de Moacsa pe DN 11. Se afla la marginea sud-estica a Muntilor Bodoc, la deschiderea vaii paraului Dalnic, la o altitudine de 590 m. Vestigii arheologice. In apropiere de sat, la confluenta paraielor Dalnic si Kanta, se afla o statiune neolitica de tip Ariusd-Cucuteni. La suprafata ei s-au cules si cioburi din epoca bronzului, precum si un vas dacic de tehnica superioara.

Prima atestarea documentara: 1332, Sacerdos de Dabunk [Dalnuk], 1547, Dalnok.

Denumiri istorice romanesti: 1750, Dalnik; 1854, Dalnoc. Denumirea Dalnic (in forma maghiara Dalnok) este de origine slavo-romana (de la dalnic - loc departat; de remarcat forma romaneasca apropiata cu cea straveche slavo-romana). In lustra din 1614 este mentionat in Dalnic si jelerul Draghici Romanul (Olah Dragicz).

Conscriptia din 1699 inregistreaza in Dalnic urmatorii capi de familie romani: Olah Mathe, Olah Istvan, Olah Mathe sen, Olah Janos, Szocs Radul. Asadar, un blanar, Radul. Intr-un document din 1747, intitulat 'problema romanilor', sunt consemnate familiile de romani: Bokor, Kadar, Szocs, Farkas, Bats, Vaszi, Moldovan si Ioan Blanaru (Szocs) care era gocimanul comunitatii.

In conscriptia confesionala ortodoxa din 1829 sunt mentionate 23 de familii cu 69 de suflete, printre care: Stan Boros, Andrei Solomon, Batranu, Ioan si Moise Stoica, Alizandru Bucur, Stan, Nicolae si Simion Taponci, Dumitru Dragan, Andrei si David Balint, Ioan, Gheorghe si Stan Pustai, Ilie Palosanu, Petru Sechel. Din totalul de 23 de familii, 10 erau etnic mixte.

In 1835, in localitatea Dalnic mai sunt consemnate doar 15 familii de romani, cu 33 de suflete, printre care amintim: Salamon, Bokor, Tompants, Tamas, Brosnyai, Balint, Esztojka, Sandor, Boros, Deregany. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea sunt mentionate familiile: Morar, Dombora, Stoica, Goga, Mailath, Ichim, Bodi, Dragan, Szasz, Radui, Muzsikas, Tamas.

In dictionarul geografic al lui Ignaz Lenk von Treuenfeld de la 1839, localitatea Dalnic este pomenita drept 'sat locuit de graniceri secui si de romani'.

Desi in secolele XVII-XVII exista in Dalnic o comunitate distincta de romani, in contextul istoric cunoscut aceasta nu s-a putut mentine si dezvolta. In 1792 este atestata biserica ortodoxa din sat, care avea hramul 'Sfantul Gheorghe'.

Dalnicul este cunoscuta in istorie ca fiind locul unde s-a nascut Gheorghe Doja (Dozsa Gyorgy), intr-o familie de tarani secui, conducatorul razboiului taranesc din Transilvania si Ungaria din anul 1514. Statuia ce-i este dedicata se inalta in centrul localitatii natale si este creatia sculptorului A. Szabotki. Piedestalul este proiectat de arhitectul Anton Damboianu. Lucrarea care il reprezinta pe Gheorghe Doja are o inaltime de 3,30 m si este turnata in bronz.

Piedestalul pe care se sprijina statuia este inalt de cca. 3.50 m, de plan dreptunghiular, realizat din blocuri de piatra de diferite marimi, nefasonate, sugerand ziduri de cetati daramate de rasculatii pe care i-a condus. A fost dezvelita la 20 noiembrie 1976.

In perioada interbelica a functionat scoala mixta cu sectie in limba romana. La 31 mai 1936 o delegatie alcatuita din 6 profesori si 25 elevi ai Scolii normale de baieti din Ploiesti, a fost prezenta la Dalnic la sfintirea troitei donata de ei acestei localitati. Printre personalitati s-a aflat protopopul Ioan Rafiroiu si Ion Radaca, subrevizor scolar. In toamna anului 1940, sectia in limba romana a scoli a fost desfiintata iar troita daramata.

Asezare geografica

Judetul Covasna
stema amplasare
Regiune:	Transilvania
Resedinta:	Sfantu Gheorghe
Populatie:  .Total 2002:  .Densitate:	Locul 41 222.449 loc. 60 loc/km²
Suprafata:  .Total:	Locul 39 3.710 km²

Judetul Covasna se gasete in centrul Romaniei, la curbura Carpatilor, si are ca venici judetele Brasov, Buzau, Vrancea, Bacau si Harghita. Judetul Covasna se intinde pe 3710 kmp si ocupa 1,6% din suprafata totala a Romaniei, fiind unul dintre cele mai mici judete din Romania si are o populatie de 231.904 locuitori (la recensamantul din 1992), reprezentand 1% din populatia totala a Romaniei. Resedinta administrativa a judetului este orasul Sfantu-Gheorghe, situat pe malul drept al Oltului, cu o populatie de 68.395 locuitori. Orasul este situat la 30 km de Brasov, cel mai industrializat oras din Romania si la 200 km de capitala Romaniei, de care este legat prin cale ferata si drum national. 53% din populatia judetului locuieste in zona urbana (in 5 orase) si 47% in zona rurala (in 33 comune si 122 sate). Solul si subsolul judetului Covasna sunt foarte bogate in izvoare cu ape minerale din care o mica parte sunt exploatate - Biborteni, Malnas, Bodoc, Valcele, Covasna, Poiana. De asemenea zacamnatul de lignit de la baraolt este exploatat si 47% din suprafata judetului este acoperita de paduri de foioase si rasinoase, ceea ce a dus la un potential turistic mare si la dezvoltarea industriei lemnului.

Comuna Dalnic a apartinut de comuna Moacsa pana in anul 2004 in urma caruia a devenit la randul ei comuna,se afla la 3 km de Moacsa pe DN 11. Se afla la marginea sud-estica a Muntilor Bodoc, la deschiderea vaii paraului Dalnic, la o altitudine de 590 m.

Principalele distante: 25 km de municipiul Sfantu Gheorghe si la 15 km de Targu Secuiesc

Relieful

Relieful judetului Covasna apartine unei singure unitati de relief - Carpatii Orientali,

in cadrul careia se disting 8 subunitati de relief:

Muntii Harghita - situati in N-V judetului, cu altitudinea medie cuprinsa intre

520 - 1558 m, panta intre 10 -50 %, suprafata de 33900 ha (9% din suprafata

judetului), au pe teritoriul judetului Covasna urmatoarele subdiviziuni: etajul conurilor

vulcanice(Cucu, Pilisca, Ciomadu si Murgu), etajul platoului volcanic, depresiunea

Ozunca -Bixad

Muntii Nemirei - situati in N-E judetului, cu altitudinea medie cuprinsa intre

600 - 1640 m, panta intre 20 -50 %, suprafata de 27600 ha (7%), in cadrul carora se

disting 3 subunitati: muntii Nemirei care inglobeaza versantii din depresiunea

Tg.Secuiesc, depresiunea Carpineni si Depresiunea Apa Rosie.

Muntii Bodoc - situati in partea central nordica a judetului, cu altitudinea

medie cuprinsa intre 600 - 1240 m, panta intre 20 -50 %, suprafa_a de 40500 ha

(11%), sunt delimitati spre V, S si E de depresiuni tectonice (Bixad si Brasov)

Muntii Baraolt situati in partea de V a judetului, cu altitudinea medie cuprinsa

intre 490 - 1019 m, panta intre 20 -50 %, suprafata de 44000 ha (12%), puternic

afectati de o retea de falii tectonice, rezultand, prin urmare, o serie de subunitati:

a)      subunitati muntoase (Hatod, Sugas, Ariusdsi Dealul Fagului) separate prin depresiuni

b) subunitati depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Batani,Bodos,

Aita Seaca,Aita Medie, Cocos, Valea Mica,Belin Vale - toate alcatuind culuarul

4 depresionar Batani - Belin Vale; Iaras, Debren, Valcele);

b)      subunitati depresionare de eroziune (670 m)- reprezinta niste largiri ale unor vai - Hetea si Valea Zalanului

Muntii Persani ( denumiti si Muntii Varghisului)- situati in extremitatea

vestica a judetului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 470 - 893 m, panta intre 20 -

50 %, suprafata de 7180 ha (2%), au relief mai variat datorita aparitiei unor suprafete

cu roci mai dure - calcare si magmatite mezozoice

Muntii Vrancei - se intind partial in partea de E a judetului, cu altitudinea

medie cuprinsa intre 600 - 1777 m (vf.Lacaut), panta intre 20 -50 %, suprafata de

40350 ha (11%). Din aceasta grupa fac parte urmatorii munti: Bretcului, Lacaut -

Goru, Lepsei si Casinului.

Muntii Buzaului se intind partial in partea de S a judetului, cu altitudinea

medie cuprinsa intre 550 - 1411 m, panta intre 20 -50 %, suprafata de 70750 ha (19

Din aceasta grupa, in jud.Covasna se intalnesc urmatorii munti: muntii Intorsurii

care au intinderea cea mai insemnata si cuprind Depresiunea Intorsura Buzaului,

Depresiunea Cires -Darnau si Depresiunea Comandau; muntii Tataru, muntii Podu

Calului si Muntii Penteleu.

Depresiunea Brasov - unitate de relief cu cea mai mare pondere din judetul

Covasna , ocupand 107000 ha (29 %), altitudinea medie cuprinsa intre 470 - 670 m,

panta intre 1 -10 %. In cadrul depresiunii formele de relief sunt dispuse concentric si

etajat, in partea de jos intalnindu-se luncile largi ale raurilor Olt, Raul Negru si

Cormos precum si sesurile aluviale cu exces de umiditate freatica ( sesul Chichisului,

sesul Bratesului).

Urmatoarea treapta de relief este a teraselor (lacustre in cele mai

multe cazuri ) si apoi a teraselor lacustre cu aspect de dealuri.

Un tip de relief aparte il constitue relieful de dune, ondulat, din stanga Raului Negru (intre Reci si Surcea).

Depresiunea Brasov este un ansamblu de compartimente care comunica prin "porti", fiecare din aceste compartimente constituind o adevarata depresiune. Astfel

,deosebim urmatoarele compartimente:

- Depresiunea Baraolt (compartiment vestic),

- Depresiunea Barsei (sectorul Araci-Ariusd), depresiunea Sf.Gheorghe -

compartiment central dominat de intinse terase lacustre ce alcatuiesc Campul

Frumos si Campul Ilienilor si de sesul aluvial ;

Depresiunea Tg.Secuiesc - compartiment estic cu intinderea cea mai mare,

dominat de sesurile Bratesului si Estelnicului si de campurile de terase lacustre din

dreapta raului Negru, de la Lunga pana la Moacsa.

In comuna Dalnic predomina relieful geomorfologic se incadreaza in zona depresiunii interne a curburii muntilor Carpati, hotarul de nord-vest fiind alcatuit de muntii Bodoc.

Clima

Judetul Covasna se incadreaza in zona climatica temperat - continentala, cu

influente oceanice din vest.

Resursele climatice au o distributie neuniforma datorita diversitatii conditiilor fizico - geografice din judet.

Temperatura medie anuala a aerului este 7,5 grade C. Temperaturile medii

anuale cele mai ridicate se inregistreaza in sectoarele centrale ale depresiunilor

Sf.Gheorghe si Baraolt ( 7-8 grade), iar cele mai scazute in Muntii Vrancei, la peste

1500 m alt.

Tabel Temperatura medie anuala

Tabel Temperatura medie lunara a suprafetei solului in anul 2006, la cele

patru statii meteo.

Umezeala relativa a aerului este destul de ridicata atingand valori de peste

75% in depresiunea Brasov. De la 900 - 1000 m in sus umezeala depaseste 80 %.

Pe anotimpuri, iarna se inregistreaza cele mai mari valori din timpul anului.

Precipitatiile atmosferice fata de regiunile climatice din vestul tarii (mai

umeda) si din estul tarii (mai uscata),judetul Covasna are o situatie intermediara.

Sectorul cu cele mai multe precipitatii din judet - partea centrala a depresiunii

Tg.Secuiesc - primeste 500 -550 mm/an. In sectorul cu cele mai bogate precipitatii,

muntii Lacaut, se inregistreaza 1000 - 1100 mm/an. In celelalte sectoare ale

judetului se inregistreza valori intermediare, care sunt de regula proportionale cu

altitudinea.

Cantitati lunare de precipitatii

Tabel privind cantitatile medii lunare de precipitatii in anul 2006 la cele 4 statii meteo.

Vantul : vantul dominant este cel din sector vestic, care depaseste anual 30%, iar in cadrul acestuia directiile vest si sud - vest au cea mai mare pondere.

Vanturile din sectorul estic au deasemenea o frecventa ridicata ( in jur de 30%), cu

precadere din directia N-E, care in depresiunea Tg.Secuiesc depaseste 20 %.

Viteza vantului depinde de formele de relief, astfel, in depresiuni, valorile medii anualevariaza intre 2,2 - 2,7 m/s iar pe culmile muntoase ele depasesc frecvent 7 m/s.

In anul 2006 masuratorile efectuate la statiile meteorologice din judet, indica valori

medii sub mediile multianuale.

Viteza medie anuala a vantului

Fenomene atmosferice deosebite: ceata - in medie intre 20 -35 zile/an in

depresiunea Brasov ; bruma - in medie 30 -40 zile/an in depresiunea Brasov iar pe

inaltimile mijlocii ce inconjoara depresiunea, se inregistreaza in peste 85 zile/an;

grindina

Comuna Dalnic se caracterizeaza printr-un climat temperat-continental, cu temperaturi si precipitatii medii.

Reteaua hidrografica

Judetul Covasna este amplasat in bazinul mijlociu al Oltului si, intr-o mica

masura, in bazinul inferior al Siretului.

Principalul rau din judet, Oltul, strabate partea centrala si vestica a judetului, pe

o lungime de 150 km. Afluentii principali ai Oltului sunt: raul Negru -strabate

jumatatea estica a judetului de la NE spre SV pe o lungime de 106,3 km, bazinul sau

hidrografic ocupand o suprafata de 220 kmp., Baraoltul si Cormosul .

Raurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt Buzaul cu afluentul

Basca Mare, in sud estul judetului si Oituzul (afluent al Trotusului), in nord-estul

judetului.

Densitatea medie a retelei hidrografice este de 0,45 -0,70 km/kmp in Depresiunea Brasov si de 0,60 -0,80 km/kmp in munti.

Scurgerea medie lichida are valori mici, de 2-3 l/s/kmp (63-95 mm/an) in cea

mai mare parte a judetului - depresiunea Brasov,muntii Baraolt si Bodoc; valori medii

de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) si chiar mari, de 7-20 l/s/kmp (220-630 mm/an) - in

munti.

Scurgerea medie de aluviuni in suspensie are valori mici de 0,5 -1,0 t/ha/an -

in depresiunea Brasov,muntii Persani, Baraolt si muntii din bazinul Buzaului si valori

foarte mici in restul muntilor. Aceste valori reflecta eroziunea actuala redusa pe

ansamblul terenurilor judetului.

Raurile din judet apartin tipului carpatic (ape mari de lunga durata), subtipului

cu ape mari de primavara si viituri de vara si iarna, alimentare pluvio - nivala.

Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpati se caracterizeaza printr-un drenaj intens pe interfluvii si printr-o influenta practica nula asupra solurilor. Apele freatice din depresiuni, acumulate in depozitele pliocen -pleistocene aflate la diferite adancimi, au o mineralizare mijlocie (400 - 800mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane se apreciaza la 4-5 l/s in depresiunea Brasov.

Raurile judetului Covasna prezinta o deosebita importanta pentru economia

acestuia, atat in alimentarea cu apa potabila si industriala cat si in procesul de irigare

a unor terenuri agricole

Raul Negru este o sursa de alimentare cu apa pentru orasul Tg.Secuiesc si obiectivele sale industriale iar Oltul pentru orasul Sf.Gheorghe.

O caracteristica specifica judetului Covasna (situindu-l pe unele din primele

locuri din tara) este abundenta si varietatea izvoarelor minerale pe care le intalnim pe

toata raza judetului(Balvanyos, Bixad, Malnas -Bai, Bodoc, Sugas-Bai,zona

Covasna, Poian). Oltul pentru orasul Sf.Gheorghe.

Vegetatia si fauna

Pe suprafata judetului Covasna se intind, pe cca. 44% din teritoriu, paduri de foioase si rasinoase, precum si o bogata vegetatie de lunca si ses. Muntii sunt acoperiti de paduri de molid, fag, gorun. In schimb, sesul depresiunilor este aproape lipsit de vegetatie arboricola, fiind acoperit de terenuri agricole si pajisti stepizate. In zonele cu umiditate ridicata sunt prezente rogozul, papura, lintita etc.

Fauna este foarte bogata, in special in zona Bretcu, cat si in alte zone impadurite ale judetului, iar vanatoarea de ursi si cerbi carpatini este un sport practicat in aceasta zona. Pentru pescuit exista numeroase locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri cu ape cristaline. Mlastina de la Ozun si padurea de mesteacan de la Reci, diversifica flora astfel ca, pana in luna septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel al brazilor pe toate pasunile alpine.

Solurile

Solurile judetului Covasna cuprind o gama variata de tipuri. Pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, sub padurile de molid, se afla un invelis format din soluri montane brune cu un continut ridicat de materie organica. Solurile brune si brune-acide au o raspandire mare in Muntii Baraolt, unde pe versantul vestic si sud-vestic coboara pana in Lunca Oltului si, insular, apar in Muntii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Pe malul drept al Raului Negru, in jurul orasului Targu Secuiesc, pe culmile joase ale Muntilor Bodoc si pe o mare parte din Sesul Frumos, se dezvolta pe suprafete relativ intinse soluri cernoziomice, singurele locuri din intreaga Depresiune Brasov unde se afla astfel de soluri.

Subsolul judetului Covasna este dominat de depozitele sedimentare ale flisului creatic, de formatiunile dure ale reliefului vulcanic si de depozitele cuaternare. Zacamintele de lignit sunt legate de depozitele din Depresiunea Baraolt. Pe valea Cormosului, se afla un zacamant de fier

Riscuri naturale

Inundarea unui teren folosit ca gradini, la care sa realizat un dig din decolmatari.

1.2 Resurse naturale si umane

Capitalul natural reprezinta totalitatea sistemelor ecologice naturale si seminaturale care se autointretin si se dezvolta. Din punct de vedere al modului de

functionare si al duratei de regenerare, toate tipurile de resurse produse de capitalul

natural, biologice, de apa, sol, combustibilii fosili, mineralele si materia prima pentru

lucrarile de constructii (nisip si pietris) sunt regenerabile. Totusi scara de timp

geologica la care se produce materia prima pentru constructii si formarea

combustibililor fosili si a mineralelor face ca aceste resurse sa fie considerate ca

neregenerabile.

Din punct de vedere managerial acest lucru este extrem de important

deoarece acesta trebuie sa ne duca la concluzia ca pentru resursele regenerabile

trebuie sa adoptam strategii de conservare a integritatii functionale si productivitatii

componentelor capitalului natural mentinand rata de exploatare a resurselor sub sau

foarte aproape de rata la care sunt produse acestea ,iar pentru resursele

neregenerabile se impune sa adoptam strategii flexibile care sa implice deopotriva

masuri de limitare a ratelor de exploatare, de identificare a unor resurse alternative si

in mod special, pentru materiile prime minerale, masuri tehnice de reciclare.

Resurse naturale regenerabile din judetul Covasna

Resursele naturale regenerabile sunt sisteme ecologice naturale si

seminaturale si sisteme ecologice antropizate.

Sistemele ecologice naturale si seminaturale contin

-ecosisteme terestre

-paduri de foioase si rasinoase

-pasuni si fanete

-ecosisteme de stepa

-ecosisteme acvatice

-zone umede

-lacuri, balti

. Sistemele ecologice antropizate contin:

-agrosisteme

-plantatii forestiere

-ferme zootehnice

-lacuri de acumulare

-zone umede artificial

Resurse naturale neregenerabile

Favorizat de o asezare centrala pe teritoriul Romaniei, judetul Covasna cuprinde

o importanta suprafata din depresiunea Brasovului, care este intens folosita in

dezvoltarea economiei agricole. Aceasta zona depresionara este inconjurata de

inaltimi muntoase cu altitudini mijlocii, acoperite de paduri intinse, care alcatuiesc un

bogat fond de exploatare forestiera. Pe langa aceste resurse naturale de la suprafata

solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul acestei

regiuni geografice, dominat de depozite sedimentare ale flisului cretacic, de formatiunile dure ale reliefului vulcanic si depozitele cuaternare, detine importante rezerve de roci utile necesare atat in industrie cat si in lucrarile de constructive

Principalele zacaminte din judetul Covasna sunt:

A. Zacaminte de lignit

Cele mai importante zacaminte de lignit se gasesc in bazinul carbonifer Baraolt. Aici

func_ionau minele Baraolt I Est, Baraolt II Est, Cariera Bodos, Racos Sud, iar in

apropiere de municipiul Sf. Gheorghe o alta mare cariera inchisa.

B.Zacaminte de andezit

- le intalnim in partea sudica a muntilor Harghita precum si in nord-estul muntilor Bodoc, sub forma de curgeri de lava consolidata, cu aspect masiv, de stalpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face in cele sase cariere de pe Valea Oltului, situate intre Bixad si Malnas - Bai. In aceste cariere se exploateaza andezite bazaltice de culori variate, Din punct de vedere mineralogic complexul de roci andezitice este alcatuit din andezite cenusii compacte in baza, andezite cenusiu violacee fisurate mai sus , apoi urmeaza andezite alterate, iar la suprafata, depozite deluviale din argila si argila nisipoasa cu fragmente de roca.

In anul 2007 s-au exploatat in principal zacaminte de andezit de catre S.C. Lafarge

Agregate Betoane S.A.

C. Zacaminte de argila

- un zacamant mai important se afla la Bodoc de unde se exploateaza argila folosita la fabricarea caramizilor - 15.000 t/an - de SC Granit

SRL.

D. Zacaminte de nisip si pietris

- se exploateaza in balastiera de la Ghidfalau,

cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastiera de la Chilieni si Malnas-Bai. In

cariera de la rk - Sf. Gheorghe se exploateaza gresie calcaroasa circa 20 000 t /

an,

E. Zacaminte de petrol

Singurul zacamant de petrol in judetul Covasna se afla in zona Ghelinta, pe

urmatorul amplasament:

-longitudine: 26˚7′30′′-26˚22′30′′

-latitudine: 45˚55′-46˚00′

Pe o structura geologica ce apartine Oligocenului autohton al unitatii

marginale a flisului paleogen din Carpatii Orientali.

Roca rezervor este de natura calcaroasa si reprezinta flancuri de anticlinal.

Exploatarea zacamantului a fost initiata in anul 1969 ajungandu-se la un numar de

49 sonde pe o suprafata de 4 kmp. In momentul de fata functioneaza in parcul 1- 25

sonde cu o productie de 28 to/zi si parcul 5- 5 sonde cu o productie de 5,8 to/zi.

Resurse forestiere

Comuna Dalnic are o suprafata de 3000 ha de padure.

Resurse turistice

Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear dar s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana. Pe teritoriul statiunii sunt valorificate izvoarele de apa minerala carbogazoasa, bicarbonatata, clorurat-sodica, feruginoasa, calcica, magneziana, hipotona si hipertona. Capacitatea de cazare a complexului balnear Covasna insumeaza aproximativ 2300 de locuri in hotelurile 'Dacia', 'Hefaistos', 'Montana', 'Bradul', 'Covasna', 'Cerbul', 'Caprioara'

Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, 'cvasna' inseamna 'acru', posibila referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii

Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

Covasna este cunoscuta si sub denumirea de 'Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate', datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.

Atractii turistice ale zonei

Muzeul Etnografic Haszmann Pal

Din Cernat Cea mai cunoscuta atractie al satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in 1974 si care prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole.

Ghelinta - frescele legendei Sf. Ladislau

Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628. O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340. Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale globale.

Cetatea Ilenei Cosanzene

Pe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate documentar. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga comoara.

Balta Dracului

Simbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, 'Mica Balta a Dracului'. Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.

Vila lui Ceausescu

Vila se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor. Cladirea era destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o singura noapte, in luna august a anului 1986, imediat dupa accidentul nuclear de la Cernobal.

'Mocanita'

O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament redus ('mocanita'), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau. Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a 'mocanitei' sunt necesare pe de o parte repararea intregii linii, iar pe de alta parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa pe linia ingusta a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru salvarea 'mocanitei'.

Trenul cu plan inclinat

La jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un cablu de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei. Nici trenul cu plan inclinat nu este functional in zilele noastre.

Poteci turistice marcate

- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)

- Hotel-centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).

- Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol - Calea ferata pe plan inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora).

- Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principala a muntelui (timp de mers: 6 ore).

- Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).

Atractii turistice ale comunei Dalnic

1.Biserica reformata, sec.XIII, transf. 1526, sec. XIX

2.Casa parohiala, sec. XIX

3.Ansamblul bisericii reformate, sec. XIII-XIX

4.Statuia lui Gheorghe Doja
5.Locul casei memoriale a lui Dozsa Gyergy
6.Parcul dendrologic Beczassy
7.Conacele Gal, Hadnagy, Lazar, Beczassy

Statuia lui Gheorghe Doja

Gheorghe Doja, in maghiara Dzsa Gyrgy, in slovaca Juraj Dza, (n. cca. 1470, Dalnic, Covasna - d. 20 iulie 1514, Timisoara) a fost un mic nobil secui din Transilvania care a condus rascoala taraneasca din 1514 care-i poarta numele. Papa Leon al X-lea a organizat o cruciada antiotomana, ulterior anulata. Oastea organizata pentru cruciada s-a transformat intr-o oaste de rasculati pe teritoriul Ungariei si Transilvaniei, sub conducerea lui Gheorghe Doja. La inceput victorios la Cenad si Nadlac, in urma atacului nereusit al armatei de iobagi asupra Cetatii Timisoara, la porunca lui Ioan Zapolya Gheorghe Doja a fost prins, torturat si executat (20 iulie 1514).

1.3 Activitati economice

Activitati specifice zonei:

Agricultura

-Zootehnie

-Prelucrarea carnii

Agricultura:

O ramura importanta a economiei judetului o constituie si agricultura cu cele doua

sectoare de baza, sectorul vegetal si sectorul zootehnic. Alaturi de industrie, agricultura

a devenit o sursa de poluanti pentru mediu, relatia dintre mediu si agricultura fiind o

relatie destul de complexa.

Particularitatile de fertilitate ale solului, capriciile climatice si nevoile oamenilor, l-au determinat pe agricultor sa fie in cautarea unor elemente noi in practica agricola, care aplicate cu pricepere sa smulga rodul acestor pamanturi.
      Cetatenii detin masini agricole cu un volum foarte redus de lucru, lucrarea mecanizata a pamantului fiind realizata de Agromec Bodoc.In comparatie cu suprafata mare agricola si terenurile solicitate de cetateni prin efectul Legii 18/ 1991, cetatenii nu prea au cu ce lucra paminturile deoarece au numai cateva tractoare la nivel de comuna, alte masini agricole fiind in numar foarte redus.

Utilizarea terenurilor agricole in judetul Covasna

Turismul in comuna Dalnic:

Desi comuna are un bogat potential turistic si de agrement nu s-a putut intreprinde mai nimic pana in prezent pentru valorificarea acestuia, mai ales din cauza ca acest potential este un bun public de interes local, se afla in administrarea altor institutii publice centrale. Exista sansa ca prin Legea patrimoniului public pusa deja in aplicare se va rezolva aceasta problema, urmand ca in viitor sa fie atins si acest obiectiv cel putin in mare parte daca nu in totalitate.

- programe de amenajare si echipare a teritoriului prin lucrari de infrastructura ( eceonomica si sociala)

- valorificarea potentialului economic actual sub aspectul resurselor materiale (naturale, capacitati de productie, fond funciar), forta de munca, resurse financiare.

In comuna Dalnic exista o singura pensiune si anume:

Pensiunea Doja ,

- categorie     2 margarete,

- capacitate 10 persoane 5camere duble cu baie, dus, wc

- facilitati: parcare, telefon, curte, trasee,monumente,pescuit,tv, incalzire,restaurant.

Infrastructura rurala

Infrastructura rutiera:

Comuna Dalnic are in total 19 km de drumuri si sosele asfaltate si este situata in partea centrala a judetului Covasna, de-a lungul arterei principale de circulatie DN nr.11 Brasov - Tg. Secuiesc - Bacau, la o distanta de 15 km de resedinta de judet, municipiul Sf. Gheorghe si la distanta de 20 km de mun. Tg. Secuiesc; la 2 km de localitatea Dalnic se afla o statie CFR, pe linia-Sf.Gheorghe-Bretcu.
    Este asezata intre paraul Padureni si Dalnic, care se varsa la sud in raul Negru.

Infrastructura tehnico-edilitara

Dotarile tehnico- edilitare existente in codul comunei sunt: strazi avand lungimea totala de 12.5 km din care 18% sunt modernizate si urmeaza a fi modernizate in continuare. Retea de alimentara cu apa in lungime de 0.800 km.

In viitoarea comuna Dalnic se afla in stare buna sediul fostei Primarii, renovat recent, scoala generala cu clasele I-VIII in centrul comunei, gradinita de copii in stare buna, punct medical, servicii de telefonie digitala, posta, camin cultural, biblioteca, magazine universale, precum si statie de transport auto.

1.5 Mediu

Calitatea aerului

In judetul Covasna sursele de poluare a aerului sunt reprezentate in principal

de traficul auto, activitatea industriala si centralele termice

Principalii poluanti rezultati din aceste activitati sunt : SO2, oxizi de azot , particulele in suspensie , metale grele ( Pb, Ni, Cr, Cd, Mn ) , fibrele de azbest si hidrocarburile policiclice aromatice, amoniac, compusi organici volatili(COV),metan, dioxid de carbon, oxid de carbon, pulberi sedimentabile.

Monitorizarea calitatii aerului atmosferic se efectueaza de catre D. S. P. prin:

-1 punct fix de aspiratie si 6 puncte de sedimentare in municipiul Sfantu

Gheorghe;

-4 puncte de sedimentare in orasul Targu Secuiesc;

Raportarea se efectueaza lunar la I.S.P. Bucuresti, APM Sfantu Gheorghe supravegheaza calitatea aerului atmosferic prin 12 puncte de control (4 puncte in Sf. Gheorghe, 2 puncte in Baraolt, 3 puncte in Tg. Secuiesc, si cate 1 punct la Zabratau, Intorsura Buzaului si Covasna).

Rezultatul masuratorilor de pana acum arata incadrarea in STAS 12574 / 87

la principalii indicatori, deci o calitate buna a aerului, sursele reale de poluare fiind

doar de natura punctiforma.

Calitatea apei

In cele 5 orase din judet exista alimentare cu apa (din foraje de medie adancime sau din surse de suprafata) in sistem centralizat.

Apa potabila distribuita de instalatiile publice ale oraselor Sf. Gheorghe, Tg.

Secuiesc si Intorsura. Buzaului si cea distribuita de instalatiile publice din mediul rural

corespund STAS - lor in vigoare, exceptie facand cazurile de defectiune a retelei de

distributie.

S-au constatat deficiente legate de captarea, tratarea si distributia apei potabile din instalatiile publice.

Calitatea apei potabile distribuite a fost monitorizata de D.S.P. prin controale

igienico - sanitare, analize fizico - chimice, bacteriologice, avizarea distribuitorilor de

apa potabila.

In urma incercarilor de laborator efectuate din apele brute, de catre Directia de

Sanatate Publica, ale instalatiilor urbane si rurale din judet precum si din sursele de

apa minerala, s-a constatat ca aceste surse se incadreaza 100% in limitele STAS

1342/91 privind concentratia de nitrati (sub 45 mg/dm3).

Problema majora in privinta prezentei nitratilor peste limitele de admisibilitate

in judetul nostru o constituie apele provenite din fantanile publice si individuale.

Cele mai afectate localitati in privinta concentratiei de nitrati sunt urmatoarele:

Aita Mare, Sanzieni, Catalina, Moacsa, Haghig, Chichis, Belin, Brates, Cernat,

Borosneu.

Avand in vedere situatia prezentata mai sus, pentru prevenirea imbolnavirilor

generate de consumul apei din fantani publice sau individuale, D.S.P. a recomandat

introducerea in mediul rural a aprovizionarii cu apa potabila prin sistem centralizat si

executia retelelor de canalizare.

Orasul Covasna se aprovizioneaza din surse de suprafata (Paraul Basca

Mare si Covasna).

Calitatea apei captate se depreciaza frecvent din cauza exploatarilor forestiere

efectuate in zona sanitara de restrictie, statia de tratare a apei neputand aduce

intotdeauna apa distribuita populatiei la parametrii admisi de lege.

1.6 Veniturile si cheltuielile

Principalele surse de venituri estimate ale comunei DALNIC sunt:

impozite si taxe locale de la populatie

impozite pe cladiri si terenuri de la persoanele juridice

taxa asupra mijloacelor de transport detinute de personae fizice si juridice

taxe extrajudiciare de timbru

prelevari de la bugetul de stat

venituri de la institutii publice

diverse venituri

1.61 Structura veniturilor administratiei publice,locale Dalnic

Veniturile si cheltiuelile care, in conditiile legii revin de drept comunei Dalnic se administreaza si se gestioneaza prin autoritatile administratiei publice locale ale acestei noi comune, iar echilibrareabugetuli local se realizeaza pe seama sumelor defalcate din impozitul pe v enit, pentru echilibrarea bugetului locale, in limtele prevederilor aprobate in anul 2003 pe ansamblul judetului Covasna.

Salarizarea persoanelor se face, potrivit reglementarilor legale in vigoare, din bugetul comunei Dalnic.

Bugetul comunei Dalnic se elaboreaza de catre delegate cu avizul Directiei generale a finantelor publice a judetului Covasna.

Operatiunile de predare-primire se face pe baza de protocoale incheiate intre actualul primar al comunei si delegatul, desemnat prin ordin al prefectului, cu atributii de primar al comunei Dalnic.

1.62 Structura cheltuielilor administratiei publice, locale Dalnic

Se vor aloca fonduri din bugetul primariei pentru urmatoarele proiecte:

program de alimentare cu apa al satelor

programul national de construire a asezamintelor cultural

programul de dezvoltare a infrastructurii in spatiul rural

constructia de locuinte sociale

programul national " Sali de Sport"

planul judetean de gestionare a deseurilor

1.63 Obiecive investitionale, proiecte derulate

Crearea unui mediu de afaceri favorabil in vederea relansarii productiei cu accent pe valorificarea potentialului intreprinderilor mici si mijlocii prin punere la dispozitie de terenuri pentru construirea de obiective pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Sprijinirea firmelor locale in asigurarea pietelor de desfacere prin construirea unui centru commercial en-gros si en-detail.

Promovarea turismului si asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea acestuia

Crearea conditiilor pentru desfasurarea unor activitati rentabile in agricultura

Dezvoltarea de cai de comunicatii rutiere

Alimentarea cu apa si gaze natural

Dezvoltarea retelei de telecomunicatii

Reabilitarea si modernizarea dispensarelor din localitate

Constructia unei case de cultura

Construire unei scoli generale si a unei gradinite

Imbunatatirea calitatii serviciilor de asistenta sociala

Dezvoltarea si modernizarea colectarii deseurilor

Capitolul II

Organizarea administrativ institutionala

2 1Organizarea institutional - parteneriate

- informarea institutiilor de invatamant despre programul Spring Day in Europe, in vederea implicarii acestora in diverse activitati destinate sarbatoririi acestui eveniment cu posibilitatea stabilirii unor relatii de colaborare cu institutiile de invatamant din statele membre ale U.E.

- derularea unei campanii de informare publica avand drept scop :

. informarea cetatenilor cu privire la organizarea si functionarea U.E., drepturile si obligatiile cetatenilor romani din perspectiva aderarii la U.E., consecintele aderarii Romaniei

. prezentarea conditiilor si oportunitatilor de finantare prin programele de asistenta financiara nerambursabila concepute de U.E. pentru sprijinirea procesului de aderare

. stimularea interesului tinerilor pentru cunoasterea institutiilor si realitatilor din U.E.;

. transmiterea informatiilor minimale corpului functionarilor publici;

- organizarea, trimestrial, a unei dezbateri publice pe tema extinderii U.E.; printre subiectele supuse dezbaterii vor figura: stadiul actual al procesului de extindere, daca si cand vor adopta noile state membre moneda EURO, efectele extinderii asupra locurilor de munca din UE, costurile extinderii, starea opiniei publice cu privire la extindere in statele membre si in statele candidate etc.

- instituirea unor parteneriate si implicarea societatii civile in derularea campaniei de informare si in activitatile desfasurate cu ocazia zilei de 9 Mai.

- colaborarea cu Consiliul Judetean in vederea identificarii unei retele pentru distribuirea informatiei europene.

- acordarea de consultanta, pana la limita scrierii proiectelor, pentru obtinerea de finantari din fonduri PHARE, SAPARD si alte fonduri comunitare.

- intocmirea si monitorizarea centralizata a planului de relatii si de colaborari internationale ale Prefecturii, Consiliului Judetean si ale Consiliilor Locale.

- organizarea la nivelul institutiilor deconcentrate a unei retele de multiplicatori de informatie europeana cu posibilitatea extinderii retelei si la nivelul administratiilor locale din judet

- reluarea si dezvoltarea relatiilor de colaborare si schimb de idei cu institutii similare din tarile Uniunii Europene

Capitolul III

Analiza SWOT a comunei Dalnic

Capitolul IV

Viziunea si obiectivele privind dezvoltarea economico-sociala a comunei

Viziunea de dezvoltare economico-sociala

"Dezvoltarea durabila si echilibrata a zonei, implicit a comunei, prin crearea si sustinerea unui mediu economico - social competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea economica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor"

4.1 Obiective generale

Analiza resurselor si a problemelor cu care se confrunta , a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de interventie in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local Moldovita, face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul necesar unei evolutii economico - sociale adecvate pentru perioada 2009- 2013.

In acest scop Consiliul Local Dalnic isi propune urmatoarele obiective:

Ridicarea calitatii vietii locuitorilor comunei;

Protectia mediului inconjurator si a naturii; dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii de mediu;

Promovarea unei agriculturi performante, modernizarea infrastructurii fizice si de utilitati publice pentru revigorarea spatiului rural in vederea creerii conditiilor de viata compatibile cu mediul urban;

Promovarea parteneriatului public - privat si crearea de oportunitati si facilitati pentru potentialii investitori autohtoni sau straini;

Sporirea competitivitatii tuturor sectoarelor de activitate;

Valorificarea potentialului turistic local si zonal;

Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

Dezvoltarea infrastructurii de sanatate;

Dezvoltarea infrastructurii educationale si culturale;

Initierea unor masuri pentru dezvoltarea micii industrii

4.2 Obiective specifice

Prezenta strategie a fost conceputa pentru a sprijini, prin mijloace si instrumente specifice administratiei publice locale, atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare economico - sociala a localitatii, in concordanta cu actiunile prevazute in Programul de Guvernare 2009 - 2013 si are in vedere urmatoarele:

Cresterea gradului de absortie a fondurilor nerambursabile puse la dispozitia judetului, cresterea capacitatii institutionale a administratiei publice locale cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune si a celor structurale;

Dezvoltarea mediului de afaceri luand exemplul sistemelor sociale si politice occidentale pentru crearea unei economii functionale, bazata pe libera initiativa, flexibilitatea si mobilitatea fortei de munca, reducerea birocratiei;

Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant, inclusiv prin generalizarea instruirii in domeniul folosirii tehnicii de calcul si invatarii intensive a limbilor straine; organizarea de cursuri de religie care sa promoveze ideea ca omul reprezinta interfata dintre natura si Fiinta Suprema;

Reabilitarea si modernizarea unitatilor de cultura, inclusiv asigurarea bazei materiale necesara punerii in valoare, prin programe si actiuni concrete, a elementelor culturale traditionale;

Punerea in practica a reglementarilor legale privind protectia sociala;

Integrarea agriculturii si dezvoltarii rurale in Politica Agricola Comuna a Uniunii Europene, prin stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu caracter comercial, incurajarea parteneriatului public - privat pentru valorificarea corespunzatoare a produselor agricole, modernizarea infrastructurii rurale, implementarea tehnicilor agricole moderne si performante, asigurarea cadrului urbanistic pentru dezvoltarea economico - sociala durabila a localitatii, cresterea calitatii drumurilor si podurilor comunale, integrarea in reteaua de distributie a nergiei electrice a gospodariilor individuale care nu beneficiaza de curent electric;

Implementarea prevederilor angajamentelor de Mediu, din Programul de Aderare la Uniunea Europeana, prin consolidarea capacitatii de gestionare a deseurilor, a capacitatii de protectie a naturii, realizarea infrastructurii de prevenire a poluarii fonice etc

4.3 Corelarea directiilor strategice,obiectivelor generale

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala a comunei Dalnic pentru perioada 2009-2013 va genera rezultate directe si indirecte a caror sinteza este urmatoarea:

. Cresterea veniturilor bugetului local, in termeni reali, cu cel putin 15%, ca rezultat al cresterii economice, al imbunatatirii sistemului de colectare a impozitelor si taxelor, precum si prin atragerea de surse suplimentare, dinspre bugetul de stat catre bugetul local, sub forma unor cote aditionale din impozitul pe profit si TVA;

. Reducerea ponderii cheltuielilor operationale, in total cheltuieli bugetare, sub 750%, prin imbunatatirea sistemului de monitorizare a serviciilor publice si alocarea unei cote de 10% din veniturile bugetare pentru acumulare;

. Distributia rationala a cheltuielilor bugetare, acordandu-se prioritate gospodariei comunale si invatamantului, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte;

. Majorarea sensibila, cu cel putin 15%, resurselor financiare atrase, ca urmare a climatului de afaceri stabil si prietenos si a initiativelor dezvoltate de reteaua de institutii si firme;

. Crearea a cel putin 300 de noi locuri de munca, pana in anul 2010, pe fondul cresterii economice in toate domeniile competitive, al dezvoltarii parcului logistic si a proiectelor edilitare, al bunei aplicari a planului operativ de formare si dezvoltare a resurselor umane;

. Cresterea veniturilor reale ale populatiei cu cel putin 20% pana in 2010;

. Dezvoltarea prioritara a serviciilor de consultanta si formare profesionala pentru intreprinderi;

. Dezvoltarea puternica a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, urmare a facilitatilor acordate, a transferului de tehnologii de varf, precum si prin sprijinirea acestora la proiecte bazate pe investitii publice sau realizate cu finantare externa;

. Valorificarea potentialului agricol prin dezvoltarea industriei alimentare si de prelucrare a carnii, prin corelarea activitatii agentilor economici din sectorul productiei alimentare, cel al productiei agricole si cel al comercializarii produselor;

. Cresterea cu cel putin 15% a ponderii agentilor economici care utilizeaza sisteme de asigurare a calitatii si tehnologii de varf;

. Agricultura va asigura necesarul de consum al zonei (faina, zahar, zarzavaturi, carne, lapte, etc) si necesarul de marfuri pentru activitatile de ambalare, conditionare si depozitare, in proportie de cel putin 40%;

. Crearea, in comuna Dalnic, a unei retele performante de prestari servicii logistice, comerciale si de transporturi;

. In domeniul infrastructurii edilitare - moderniazarea tramei stradale la nivel de comuna, racordarea la reteaua de gaz metan in comuna, reabilitarea sistemului de canalizare, a scolilor si a cladirilor de patrimoniu;

. Infiintarea unei perdele forestiere de protectie a cailor de acces si a intravilanului si crearea unei zone impadurite pana in 2009;

. Crearea unui parc de productie a energiei eoliene si a unei retele de alimentare cu apa paralela, independenta de RAJA pana la finele anului 2013;

. Imbunatatirea semnificativa a asistentei medicale si sociale in comuna Dalnic;

. Asigurarea calitatii mediului inconjurator al zonei la nivelul standardelor Uniunii Europene;

Implementarea Strategiei de Dezvoltare locala a comunei Dalnic pentru perioada 2009-2013 va fi realizata din urmatoarele surse de finantare:

- Bugetul local Dalnic

- Bugetul judetului Covasna

- Bugetul Romaniei;

- Programe finantate din bugetul organizatiilor internationale (UE, BM, USAID, PNUD, UNESCO, etc)

- Investitii directe competitive, romanesti si straine;

- alte resurse atrase de Consiliul Local sau de catre fundatii care sprijina dezvoltarea locala.

Suma exacta necesara implementarii cu succes a strategiei va fi evaluata

de catre factorii interesati de la nivel local, repartizarea pe surse urmand a se face de catre specialistii din cadrul echipei de implementare.

Experienta elaborarii si implementarii acestei Strategii de Dezvoltare locala a comunei Dalnic va fi diseminata si altor comune cu probleme asemanatoare, precum si catre diverse institutii romanesti si straine.

Lista cu propunerile de proiecte pentru valorificarea resurselor naturale, economice si umane ale comunitatii:

v  Grigore Alexandru

v  Marin Ionut

v  Ispas Paula

v  Prunaru Rodica

v  Macovei Florentina-cabinet stomatologic.

v  Neagu Catalin

v  Dinu Constantin

v  Neagu Alina

v  Cirstian Mihaela

Capitolul V.

Portretul de viitor al comunei rezultat in urma implementarii proiectelor propuse

In urma realizarii proiectelor propuse de noi speram sa valorificam cat mai bine resursele naturale economice si umane in folosul comunitatii din comuna Dalnic prin: inbunatatirea conditiilor de viata, crerea de locuri de munca, atragerea investitorilor romani si straini, protectia si regenerarea mediului,regenerarea ambientului, dezvoltarea agriculturii,punerea in valoare a atractiilor turistice.