| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
BRASOV - SFINTU GHEORGHE - BAILE TUSNAD - MIERCUREA-CIUC - COMANESTI - ONESTI - TIRGU SECUIESC - COVASNA - BRASOV
a. BRASOV - ONESTI (223 km)
In localitate se conserva una dintre cele mai vechi si puternice CETATI TARANESTI din Tara Birsei datind din secolele XIV-XV.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL situata in sudul Muntilor Baraolt.
Climat de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni geroase; temperatura medie anuala este de 6,5C (in iulie, 16,5, iar in ianuarie, in jur de -4C); precipitatiile medii anuale ating 650- 700 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice, feruginoase; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, nevroza astenica, afectiuni endocrine.
Din statiune se organizeaza excursii la Sfintu Gheorghe, Covasna, Baile Tusnad.
Situat in nord-estul Depresiunii Brasov, pe o intinsa terasa in dreapta Oltului, orasul s-a dezvoltat pe locul unei asezari preistorice. Prima atestare documentara a localitatii dateaza din anul 1332, ca oras Sfintu Gheorghe fiind mentionat intr-o diploma din anul 1461. Orasul s-a aflat profund implicat in evenimentele din timpul revolutiei de la 1848-1849, in timpul careia la Sfintu Gheorghe si-n avut sediul un comitet revolutionar.
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL (ceramica neolitica. piese dacice si romane, colectii numismatice, numeroase document o referitoare la revolutia pasoptista, exponate privind epocile moderna si contemporana; piese de port popular traditional specific zonei) EXPOZITIA PERMANENTA DE ARTA PLASTICA "GYARFAS JENO"; MONUMENTUL lui Mihai Viteazul (1982; G. Radulescu Gir); MONUMENTUL OSTASULUI ROMAN (1974; Balogh Peter); CASA CU ARCADE (monument de arhitectura; 1830); PARCUL TINERETULUI etc.
IMPREJURIMI
SUGAS (8 km spre nord-vest pe DL) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL situata pe versantul estic al Muntilor Baraolt.
Climat de depresiune intramontana; temperatura medie anuala este de cca 6C (in iulie, l7C, iar in ianuarie, -4C); precipitatii medii anuale in jur de 600-700 mm.
Factori naturaii de cura: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, magneziene; mofete; bioclimat usor tonic stimulent.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni respiratorii, afectiuni hepato-biliare.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL, situata la poalele masivului cu acelasi nume. Temperatura medie anuala este de cca 7C (in iulie, 18C, in: in ianuarie, -5C); precipitatiile medii se situeaza la 700 mm anual
Factori naturali de cura: izvoare minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene.
Indicatii: afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni renale si ale cailor urinare, boli de nutritie.
In localitate se conserva un edificiu fortificat, remarcabil monument de arhitectura, datind din veacul al XV-lea, cu portaluri gotice monumentale.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL aflata in Defileul Oltului care desparte Muntii Bodoc de Muntii Baraolt. Climat de culoar intramontan; temperatura medie anuala inregistreaza cca 7C (in iulie, 18C, iar in ianuarie, -5C); precipitatiile ating in medie 700 mm anual.
Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene; mofete; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni cardiovasculare, afectiuni respiratorii, nevroza astenica.
Din statiune se organizeaza excursii la Ozunca-Bai (in apropierea localitatii se gaseste o TURBARIE DECLARATA MONUMENT AL NATURII), la Biborteni (cunoscut centru de imbuteliere a apei minerale de masa), la Covasna, Baile Tusnad, Sfintu Gheorghe.
Oras-STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situat pe malul sting al Oltului, la contactul masivului vulcanic Harghita cu Muntii Bodoc, la altitudinea medie de 650 m. Asezarea, cea mai sudica localitate a judetului Harghita, a fost mentionata pentru prima data in secolul al XV-lea (1421), primele informatii despre izvoarele minerale de aici datind din anul 1600. In 1845 s-a construit cel dintii pavilion de bai (dupa ce cu trei ani inainte, in 1842, specialistii declarasera apele minerale drept "tamaduitoare'), in 1866 s-au efectuat primele analize chimice ale apei minerale provenita din izvorul Stanescu si tot atunci s-a amenajat o alee pentru plimbari, incepind cu anul 1900, Lacul Ciucas din centrul statiunii a fost amenajat pentru canotaj si inot (vara), precum si pentru patinaj (iarna). In perioada interbelica numarul celor veniti la cura sau odihna la Baile Tusnad a inregistrat o crestere deosebita, in anul 1937, de exemplu, statiunea fiind frecventata de peste 3 000 vizitatori.
Prin forarea in anul 1971 a trei puturi, cu adincimea de aproximativ 90 m, au crescut posibilitatile de imbuteliere a unei mari cantitcti ele apa (120000 litri de apa carbogazoasa de masa intr-o 2i). De asemenea, in apropierea Lacului Ciucas s-au descoperit si aPe termale, care ating temperatura de 62C la izvor. Climat de depresiune intramontana; temperatura medie anuala este de cca 6C (in iulie, 17,5C, iar in ianuarie, -4C); precipitatiile medii anuale ating 600-700 mm; de mentionat ca stratul de zapada,
care se mentine, in medie, 80 de zile pe an, favorizeaza practicarea sporturilor de iarna.
Factori naturali de cura: ape minerale bicarbonatate, clorurate sodice, calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase (folosite atit in cura interna, cit si in cea externa); mofete naturale uscate; bioclimat de crutare, aer puternic ionizat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni endocrine, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni renale si ale cailor urinare, nevroza astenica.
Din Baile Tusnad se organizeaza numeroase drumetii si excursii in imprejurimi, la Stinca Soimilor (1 046 m alt., unde se deschide o larga panorama spre oras si Valea Oltului), Stincile Turnurilor (761 m alt., care au forma unor turnuri uriase), Piscul Cetatii (1 302 m alt., punct unde se gasesc vestigiile unei cetati dacice), Muntele Ciumatu, unde se afla Lacul Sfinta Ana, unicul lac de origine vulcanica din tara.
Gradul redus de mineralizare al apei (50-70 mg/1), una dintre particularitatile lacului, este datorat rocilor prin solubile din con stitutia versantilor. Fauna lacului, in general saraca, cuprinde sarpele de casa (Natrix natrix), tritonul crestat (Tritonus monlandoni), plosnita de apa, crustacee inferioare si somnul pitic (Ictalurus nebulosus), colonizat aici din anul 1908 (Sfinta Ana este singurul lac de munte in care se gaseste aceasta specie).
Lacul face parte dintr-o REZERVATIE NATURALA MIXTA, cu suprafata de 76 ha, care mai cuprinde si mlastina Mohos, denumita si Lacul cu Muschi. In mlastina situata la altitudinea de 1 120 m, se gaseste namol de turba, intr-un strat gros de 9-10 m. Pe locul mlastinii exista un lac, tot de origine vulcanica, disparut datorita eroziunii produse de Piriul Rosu ce izvoraste din mlastina, la care s-a adaugat colmatarea cu aluviuni aduse de apele de pe versanti. Pe teritoriul rezervatiei se intilnesc specii forestiere (mesteacan, pin), pilcuri de muschi din speciile Polytrichum si Sphag-num, precum si paianjenul de munti inalti (Mitropus mario).
Pe raza asezarii se gasesc peste 120 de izvoare de ape minerale bicarbonatate si feruginoase indicate in tratarea afectiunilor cardio vasculare. "Mlastina cu borviz', ce ocupa 15 ha, adaposteste o flora ce cuprinde specii rare, relicte glaciare, printre care amintim: mes teacanul pitic, roua cerului, floarea cenusie (Ligularia sibirica) s.a. In anul 1953 la Sincraieni s-a descoperit un mare tezaur dacic de argint.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL, situata pe malul drept al Oltului. Climat de depresiune intramontana; temperatura medie anuala de cca 6,5CC (in iulie, 17C, iar in ianuarie, cca -6C); precipitatiile inregistreaza 650-700 mm anual.
Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni ale aparatului cardiovascular, afectiuni ale bului digestiv, nevroza astenica.
Municipiul, resedinta judetului Harghita, situat pe cursul superior al Oltului, in depresiunea intramontana a Ciucurilor, s-a dezvoltat pe o straveche vatra de locuire si permanenta romaneasca. Miercurea-Ciuc este mentionata documentar abia in veacul al XVI-lea (1558), desi unele sate intrate de multa vreme in componenta sa erau atestate inca din secolele XIII-XIV (de exemplu, fostul sat Sumuleu, cartier al municipiului, apare in documente inca din anul 1332). Resedinta de scaun secuiesc, orasul s-a afirmat ca un insemnat centru politic si cultural al zonei. Localnicii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul in anii 1599-1600, au participat la luptele sociale din veacurile XVII-XVIII, s-au ridicat impotriva dominatiei habsburgice si au luat parte activa la evenimentele revolutionare din anii 1848-1849.
La Miercurea-Ciuc a trait si lucrat, in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, unul dintre cei mai vestiti carturari umanisti romani, Ioan Caianu, arhitect, compozitor, organist, istoric si tipograf; el a intemeiat in 1667-1669 scoala din localitate, iar in anul 1675 a infiintat prima tipografie din zona.
In prezent, orasul este un cunoscut centru economic (uzina de tractoare, intreprinderi de prelucrare a lemnului, industrie textila etc.), social si cultural dispune de baze sportive (patinoar) si de agrement.
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL (amenajat in cetatea construita in anii 1611-1621 si refacuta la inceputul veacului al XVIII-lea; colectii de arheologie, istorie medievala, moderna si contemporana, arta' plastica, etnografie); COMPLEXUL ARHITECTONIC SUMULEU (monument de arhitectura din secolele XVII-XVIII; stil baroc si neoclasic); CASA NATALA si GALERIA DE ARTA "NAGY IMRE'; MONUMENTUL OSTASULUI ROMAN (1974; Marius Butunoiu); STATUILE lui N. Balcescu (1973; D. Popovici) si Petofi Sandor (1973; A, Szobotka); PATINOARUL ACOPERIT s.a.
In oras se gasesc trei izvoare minerale: unul la Sumuleu, cu ape minerale bicarbonatate, feruginoase folosite in cura interna (afectiuni ale tubului digestiv), iar alte doua - Izvorul Nou si Catalina -, cu temperatura de 22C, sint recomandate la tratarea afectiunilor cardiovasculare.
IMPREJURIMI
HARGHITA-BAI (14 km pe DN 13 A, apoi 7 km pe DL la dreapta), STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL situata la altitudinea de 1 345 m. Temperatura medie anuala este de 4,3C (in iulie, 9C, iar in ianuarie, -6C); precipitatii medii anuale de cca 800 mm.
Factori naturali de cura: ape;minerale carbagazoase, bicarbonatate, sodice, feruginoase; mofete; aer ozonat, cu aerosoli iodati, aromati de padurea de conifere din jur.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare.
Monumentul din localitate, un OBELISC ridicat in memoria lui Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu, constituie un simbol al luptei pentru unitatea nationala a romanilor de pretutindeni.
Asezarea, straveche vatra de locuire si permanenta romaneasca si tuata in depresiunea intramontana a Darmanestilor, apare mentionata documentar in anul 1399. In localitate poate fi vizitata o interesanta colectie etnografica.
In apropierea orasului, la puucftul cunoscut sub numele ck Goanta (zona de agrement a localnicilor) se deschide o frumoas perspectiva spre nordul Depresiunii Darmanesti si spre defileul Trotusului de la Straja.
Pe teritoriul orasului, in scurtul defileu de la Pivniceri, s-a construit un baraj inalt de 84 m, in spatele caruia s-a format un lac de acumulare - Valea Uzului - cu suprerfata de 334 ha si un volum de apa de 98 000 000 m3. In apropierea asezarii, la altitudinea de 600-700 m, se intinde pe 3 ha o padure de tisa declarata REZERVATIE FORESTIERA.
Localitatea este situata pe Valea Dofteanei, zona unde se gasesc numeroase izvoare de apa minerala (Ciunget, Cheile Dofteanei, Piciorul Frasinului, Poienita, Valea Salariei) recomandate pentru tratarea afectiunilor gastro-intestinale, afectiunilor respiratorii, starilor alergice.
Pe teritoriul comunei Dofteana se afla un PARC DENDROLOGIC, infiintat de inginerul Iulian Moldovan in anii 1910-1920; scopul crearii sale l-a constituit introducerea si aclimatizarea in zona a unor specii forestiere exotice (foioase, plante decorative etc.). Dintre exemplarele remarcabile prin aspectul lor ornamental amintim pinul oriental, molidul, ienuparul de Virginia etc.
Orasul, asezat la confluenta Slanicului cu Trotusul, s-a dezvoltat in strinsa legatura cu exploatarea salinelor, cunoscute inca din vremea romanilor. Atestata documentar cu rangul de oras in anul 1680, localitatea isi descopera si atribute de statiune la sfirsitul secolului trecut (1894). Amintim ca in anul 1861 la Tirgu Ocna a intrat in functiune prima sonda forata mecanic din tara noastra; de asemenea, in 1977, la schela de foraj de aici a inceput forarea celei mai adinci sonde din tara. La Tirgu Ocna s-au nascut Costache Negri, scriitor si om de cultura, participant la revolutia de la 1848 si luptator pentru unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, precum si Ion L. Catina, temerar explorator al Africii de sud-est, prozator si publicist.
Datorita conditiilor propice oferite de cadrul natural, in marginea orasului a aparut si o STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL. Temperatura medie anuala este de 9C, iar precipitatiile ating in medie 654 mm anual. Apele minerale sulfuroase si clorurate sodice, precum si bioclimatul zonei sint indicate in tratarea afectiunilor reumatismale. In salina "Trotus', la adincimea de 130 m, functioneaza, incepind din anul 1973, un sanatoriu profilat pe tratarea afectiunilor respiratorii.
De la Tirgu Ocna se organizeaza drumetii si excursii la barajul de acumulare de pe Valea Uzului, la monumentele inchinate eroilor armatei romane cazuti pe aceste locuri in timpul primului razboi Mondial, aflate pe dealurile Magura si Ciresoaia, precum si in municipiul Onesti.
IMPREJURIMI
SLANIC-MOLDOVA (18 km pe DN 12 B) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata pe valea piriului Slanic, intr-o regiune cu paduri de fag si brad. Intr-un hrisov de la domnitorul Constantin Cehan Racovita, din 1 ianuarie 1755, intilnim cea dintii atestare documentara a Slanicului. Primul izvor din actuala statiune a fost descoperit intimplator la 20 iulie 1802 de catre serdarul Mihalache Spiridon; in anul 1827 a inceput sa functioneze aici un stabiliment balnear.
Climat de tranzitie intre climatul de deal si cel de munte; temperatura medie anuala atinge 7,1C (in iulie, 17,8C, iar in ianuarie, -4,2C); precipitatiile medii inregistreaza 600 mm anual.
Factori naturali de cura: ape minerale (peste 20 izvoare) clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate, oligominerale; microclimat de salina (la Tirgu Ocna); bioclimat sedativ de crutare.
Indicatii: afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni ale rinichiului si cailor urinare, afectiuni neurologice periferice, afectiuni posttraumatice, afectiuni asociate etc.
De la Slanic-Moldova se pot efectua drumetii la pastravaria si cascada de pe valea Slanicului, pe muntele Pufu si, de asemenea, se organizeaza excursii in municipiul Onesti, la Bacau, Piatra-Neamt, la Cheile Bicazului.
Situat la convergenta apelor Trotus, Tazlaul Mare, Oituz si Casin, actualul municipiu a devenit asezare urbana in anul 1956, dezvoltindu-se pe vatra vechilor localitati Onesti si Borzesti, atestate documentar din secolul al XV-lea.
Grupul industrial petrochimic din oras prelucreaza sarea si/1 petrolul, principalele bogatii ale subsolului zonei. Dealul Perchiu, situat in nordul municipiului si acoperit cu o padure caracteristica silvostepei, a fost declarat REZERVATIE FORESTIERA. In pajistile si padurea de aici cresc cca 600 specii de plante cu flori.
b. ONESTI - BRASOV (147 km)
In anii 1916-1917 aici au avut loc lupte grele impotriva trupelor germane si austro-ungare care incercau sa patrunda in Moldova prin "poarta Oituzului'. MONUMENTUL EROILOR, ridicat pentru a cinsti vitejia si jertfa ostasilor romani cazuti in cele trei mari batalii de la Oituz, a fost realizat de sculptorul Vasile Ionescu-Varo in anul 1942.
Localitate cu elemente de statiune balneoclimatica situata pe Valea Oituzului, in zona colinara, la altitudinea de 450 m. Apele minerale de aici (10 izvoare captate), asemanatoare celor de la Slanic-Moldova, sint indicate in tratamentul afectiunilor reumatismale.
Fig 07
De la Poiana Sarata se pot organiza interesante excursii in zona defileului si Pasului Oituz, peste Paltinis, spre Valea Slanicului, peste Halos spre Valea Casinului.
Orasul, situat la confluenta riului Turla cu Casinul si Riul Negru, s-a dezvoltat pe locul vechii asezari romane Praetoria Augusta. In evul mediu, numeroase bresle existente aici au determinat ca Tirgu Secuiesc sa devina un puternic centru economic in secolele XVI-XVII. In anii 1848-1849, Tirgu Secuiesc a reprezentat cel mai important punct al revolutiei din aceasta parte a Transilvaniei.
Obiective turistice: REZERVATIA DE ARHITECTURA (din centrul orasului) care cuprinde cladiri construite in veacurile XVI- XVII; EXPOZITIA "ISTORIA BRESLELOR DIN TIRGU SECUIESC'; EXPOZITIA PERMANENTA "GABOR ARON'.
IMPREJURIMI
TURIA (10 km pe DJ 115) punct in dreptul caruia, pe pantele muntelui Puturosul, REZERVATIE NATURALA MIXTA, se intilnesc cinci pesteri cu emanatii solfateriene si mofetice. Pestera cea mai mare are lungimea de 14 m si inaltimea de 6 m. Atmosfera ei este incarcata cu hidrogen sulfurat si bioxid de carbon ce ies prin fisurile rocilor. Acestea reprezinta ultimele manifestari ale unei activitati vulcanice foarte intensa pina acum 1 000 000 de ani. In afara acestor pesteri, pe muntele Puturosul se afla si o interesanta flora, ceea ce a dus la punerea sub ocrotire a unei suprafete de 150 ha. BAILE BALVANYOS (20 km pe DJ 115) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata intr-un parc natural, la poalele Muntilor Bodoc.
Temperatura medie anuala este de 5 C, iar precipitatiile medii anuale ating 800 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase, feruginoase, calcice; mofete; bioclimat tonic stimulent.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, nevroza astenica, afectiuni asociate.
In apropierea statiunii pot fi vizitate vestigiile cetatii Balvanyos, construita in secolele XII-XIII.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata in sudul Depresiunii Tirgu Secuiesc, la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcu. Prezenta dacilor pe teritoriul actual al localitatii este atestata de ruinele cetatii dacice de pe Dealul Zinelor (Cetatea Zinelor) construita la mijlocul secolului I i.e.n., in timpul domniei lui Burebista. Dezvoltata pe aceasta straveche vatra de permanenta romaneasca, Covasna este amintita pentru prima oara documentar in anul 1567.
Dintre toate statiunile din tara, Covasna are cele mai multe izvoare minerale. Forajele efectuate aici au stabilit o zonalitate hidrochimica pe verticala: aproape de suprafata se afla un strat acvifer freatic, caracterizat prin ape mineralizate sau slab mineralizate, bogate in bioxid de carbon; lui ii urmeaza un strat acvifer de adincime, cu ape minerale puternic carbogazoase; in profunzime se gasesc apele carbogazoase sarate, puternic alcaline.
Climat de depresiune intramontana; temperatura medie anuala este de 7,5C (in iulie, cca 17,6C, iar in ianuarie, cca -3,1CC); precipitatiile medii ating 600 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice, iodobromurate, feruginoase, arsenicale (cca 1 500 de izvoare, dintre care 240 au fost analizate chimic; unele ajung la debite de 50 000 1 in 24 de ore); mofete; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni asociate.
Obiective turistice: Cetatea Zinelor; monumentul ostasului roman (1974; Teodor Ionescu); rezervata naturala de la punctul numit Balta Dracului (emanatii de bioxid de carbon). Din statiune se organizeaza excursii la Sfintu Gheorghe, Tirgu Secuiesc, Lacu Rosu, Cheile Bicazului etc.
Km 110 (DJ 121) RECI (ramificatie 5 km pe DL)
Pe teritoriul localitatii, situata la punctul de contact dintre Depresiunea Brasov si Depresiunea Tirgu Secuiesc (un coridor ingust de cca 8-9 km, asa-numita "poarta de la Reci', de pe malul sting al Riului Negru), se afla SINGURUL COMPLEX DE DUNE din Carpatii romanesti.
Dunele au forma unor movile alungite pe directia sud-vest catre nord-est, inaltimea lor creste dinspre sectorul vestic (3-4 m) spre cel estic (10-12 m). La majoritatea dunelor, axa mare atinge 70-80 m, iar cea mica este in jur de 20-35 m.
Unele dune sint atit de bine acoperite de pilcuri de mesteceni incit nici nu se poate banui existenta lor. Pe linga mesteceni, arini sau pini pitici cresc si citeva plante rare ca laleaua pestrita (Fritilla-ria leleagris), sapte degete (Comarum palustre) s.a.
Multe dintre microdepresiunile formate intre dune retin permanent apa de ploaie, asa incit ele sint acoperite partial cu vegetatie ierboasa formata din: izma (Mentha arvensia), rogoz (Carax le-porina, C. vesicaria), piciorul cocosului (Ranunculus repens), mana de apa (Clyceria aquatica), cinci degete (Potentiala palustris). Alte microdepresiuni sint colmatate sau pe cale de colmatare, dind nastere la mlastini.
Ca o curiozitate semnalam ca in profilul dunelor se observa aparitia unor orizonturi de nisipuri de culoare roscat-brun, ce prezinta o usoara tendinta de cimentare.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1544
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
