COMUNA ROATA DE JOS, JUDETUL GIURGIU

COMUNA ROATA DE JOS, JUDETUL GIURGIU

Comuna Roata de Jos implineste 558 de ani pe 5 august 2009.La acea data(1451),stapani ai satului Roata erau boierul Costea si fiii sai Manea si Radul,afirmatie intarita de domnul Tarii Romanesti,Vlatislav al II-lea.

Aceasta asezare este situata pe raul Dambovnic in locul vechilor codrii ai Vlasiei si detine un tezaur de relicve arheologice si monede romane si grecesti care ne indica faptul ca aceasta vatra este locuita inca din paleolitic si ocupatiile de baza erau: agricultura,cresterea animalelor,confectionarea uneltelor si armelor din piatra,bronz si fier,dar si practicarea comertului cu celelalte zone locuite de geto-daci.

Harta comunei Roata de Jos

Comuna Roata de Jos este asezata in extremitatea de N-V a judetului Giurgiu,pe malul stang al raului Dambovnic,la o distanta de 90 km de municipiul si resedinta de judet,Giurgiu si 47 de km de Bucuresti.Este strabatuta de drumurile judetene 601 si 611 in lungime de 8 km.

Harta judetului Giurgiu

Roata de Jos se afla pe coordonatele geografice 25 grade 22' 25" longitudine estica si 44 grade 24' 30" latitudine nordica.

Comuna se compune din satele: Roata de Jos-resedinta de comuna,Roata Mica,Sadina si Cartojani,care a fost comuna separata pana in anul 1968.

Harta satelor comunei Roata de Jos

Suprafata comunei este de 8286 ha, din care intravilan 458 ha.

Vecini: la N-V comuna Gratia

La S comuna Marsa

La V satul Baciu

La E comuna Crevedia Mare

Relief: Comuna Roata de Jos se afla in Campia Gavanu-Burdea,care face parte din Campia Romana,in subdiviziunea Campia Dambovnicului ,situata la o altitudine    de 100-122 m fata de nivelul marii,care creste spre NNV la 130-132 m. Relief variat,format din campie,dealuri,crovuri,padine si lunca raului Dambovnic,prielnica cultivarii zarzavatului. Regiunea de deal este roditoare si favorabila culturii cerealelor si plantelor tehnice,iar pasunile pentru cresterea bovinelor.Padurile sunt de foioase.

Solurile:de tip silvestre,brun-roscate cu un continut de humus de cca.3% alterneaza cu depozitele de loess.La o adancime mai mare sunt soluri argiloase,straturi de pietris unde si apare prima panza de apa.

Hidrografia: Roata de Jos este strabatuta de raul Dambovnic,cu un curs permanent,este afluent drept al al Neajlovului si are o lungime de 129 km si o suprafata hidrografica de 636 kmp. Afluenti ai Dambovnicului: Gliganul(17km lungime), Berevoaia(16km),Mozacu(33km),Negrisoara(22km), Jirnovul(26km).

Dambovnicul izvoraste din dealurile Pitestiului,la S de localitatea Oarja aflata la SE de Pitesti si se varsa in Neajlov la N de Vadu-Lat.

Reteaua hidrografica a comunei

Inundatii: in anul 1941 in luna iulie a avut loc o viitura in comuna,noaptea fara sa ploua in zona sau imprejurimi si Roata a fost inundata.A mai fost inundata in zonele joase in anul 1972. Insa Dambovnicul era o adevarata comoara pentru depozitele de prundis si nisip care se foloseau in constructii.

Poluarea nu a ocolit nici comuna Roata de Jos.In decembrie 1966,prin intrarea in functiune a Uzinei de negru de fum de la Pitesti,apele industriale au ajuns in Dambovnic,au distrus fauna subacvatica si au facut improprie apa pentru irigatul gradinilor cu legume. Apoi a avut loc descoperirea si exploatarea titeiului si a gazelor naturale din zona in era comunista.Dupa 1989 au fost luate masuri pentru limitarea poluarii.

Apele statatoare se formeaza din topirea zapezilor sau in urma ploilor torentiale: Lacul Popii,Lacul lui Chivulete, Lacul lui Ene etc. In anul 1975 s-au facut lucrari de hidroamelioratii si s-a scos de sub apa Lunca Zgaia. In dreptul Bisericii Sadina s-a amenajat un lac de agrement de 2 ha.

Apele subterane: apele freatice sunt de tip ,,strate de Fratesti" cu prundisuri si nisipuri. Fantanile din vatra satului au adancimea intre 2 si 20 m,mai adanci fiind cele din deal si Roata Catunu.

Clima: pastreaza caracteristicile generale climatului specific Campiei Romane,adica temperat continental-moderat,cu unele nuante de tranzitie, cu un topoclimat de padure,de silvostepa. Vara se caracterizeaza prin timp senin,uscat si calduros,iarna cu un strat de zapada instabil si discontinuu si este in cea mai mare parte sub dominarea maselor de aer rece continental din E,sau arctic,care determina scaderea temperaturii aerului intre -10 grade C si -20 grade C si chiar mai mult . Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 grade C,iar temperatura medie anuala de 11 grade C. Temperatura solului poate cobori pana la -27 grade C,iar cea maxima poate urca pana la 67 grade C. Durata de stralucire a Soarelui este de cca. 2250 ore anual.

Temperatura aerului reflecta caracteristicile climatului continental ,in care mediile lunare variaza in general intre 23 de grade si 25 de grade C si extreme anuale in care maxima a fost de 41,2 grade C(20august 1945) si minima -34grade C(2 ianuarie 1942).

Precipitatiile cad atat sub forma de ploaie ,cat si sub forma de zapada,iar media anuala este de aproximativ 600mm. Ploile provocate de norii cumuliformi -de convectie -sunt frecvente la sfarsitul primaverii si inceputul iernii . Toamna,in lunile septembrie si octombrie ,este uscata, continuandu-se seceta din vara ,iar luna noiembrie este caracterizata prin ploi de lunga durata. Ploile de vara cad sub forma de averse. Toamna se produce bruma.

Vanturile cele mai frecvente bat dinspre SV, S si V si dinspre N-E.

Austrul: bate din directia V spre N-E,fiind uscat si fierbinte,aduce seceta.

Crivatul: bate iarna cu violenta din directia N-E spre S-V ,aducand zapada, viscolind-o si producand inzapeziri pe unele artere de circulatie ,dar si geruri puternice.

Baltaretul: bate dinspre S-E ,este cald si umed,pe la inceputul primaverii.

Vitezele medii anuale ale vantului variaza intre 2 m - 2,5 m/s. Vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile din N-E si E (125 km/ora) anul 1954.

Flora

Padurile ocupa 1772 de ha in apropierea localitatii si aici intalnim: stejari,ulmi,frasini,garnita,carpen,tei argintiu,corn,soc,marul si parul paduret,gorunul,cerul etc. Pe malurile Dambovnicului cresc salcii pletoase si rachita. Pe terenul agricol se cultiva cereale,floarea soarelui,vita de vie. Flora spontana : traista ciobanului,macul,stirul,troscotul,musetelul etc.

Fauna

In paduri sau in apropiere traiesc animale salbatice: vulpea,iepurele,caprioara,porcul mistret,veverita. In apropierea zonei de culturi: soarecele de camp,sobolanul,popandaul. Pe langa case: soarecele,ariciul,dihorul,nevastuica.

Pasarile salbatice: pupaza,ciocanitoarea,cucul,cioara,barza,vrabia,randunica s.a.m.d. Exista o varietete de reptile,pesti si insecte.

Populatia

Incepand din a doua jumatate a secolului XIX-lea,datele despre evolutia populatiei comunei Roata sunt tot mai numeroase.

-In anul 1900 erau 1750 locuitori

-Intre 1903-1907 erau 2632 locuitori

-In 1912 erau 2862 locuitori

- In 1924 erau 3162 locuitori(Roata avea in componenta satele: Roata de Jos, Roata Catunu, Roata-Mosteni, Sadina si Zgaia( Roata Mica).

-In 1930 erau 3236 locuitori

Recensamantul din martie 2002:

Dinamica miscarii naturale a populatiei (2000-2004):

Din punct de vedere al asistentei medicale si sanatatii,in comuna Roata de Jos exista un dispensar, doua cabinete stomatologice, doua farmacii in Roata de Jos si unul in satul Cartojani, un cabinet de medicina veterinara.

Autoritatile si institutiile comunei

Primaria

Noul local al Primariei comunei Roata de Jos(inaugurat la 15 august 2004)

Politia. Jandarmeria.

Din cele mai vechi timpuri,pastrarea ordinii si linistii publice a fost o atributie importanta a organelor de conducere.

Dupa 1989, Militia isi schimba numele in Politie.

Bisericile

Istoria bisericilor din Roata se inscrie in istoria generala a Bisericii Ortodoxe Romane .

Istoricul schitului Roata Catunu, Biserica Adormirea Maicii Domnului - Parohia Sadina

A fost inaltata in anul 1668,din secolul XIX ramanand biserica de mir.

In Roata de Jos mai sunt doua biserici: Biserica Zgaia cu Hramul Sfantul Nicolae si Biserica Cartojani.

Scolile

Scoala din Roata

Cele mai vechi matricole scolare sunt din anul scolar 1893-1894, intocmite si semnate de invatatorul Constantin Florescu,considerat deschizator de drum al invatamantului din Roata. Matricola contine 71 de pozitii (elevi inscrisi in clasele I-V).

Obiectele de studiu erau grupate astfel:

Limba romana(scrierea si exercitii gramaticale,citirea,exercitii de memorie si libera reproducere,exercitii de compunere)

Matematicile

Celelalte stiinte(religia,istoria,geografia etc.)

Dexteritati(caligrafia,desenul,cantul,lucru manual)

Caracteristica(atentiunea si silinta).

Scoala generala nr.1 Roata de Jos

In comuna Roata de Jos sunt 5 gradinite, 4 scoli ( clasele I-IV) si 2 scoli (clasele V-VIII).

In Roata de Jos sunt centre comerciale,posta,C.E.C.,etc.

Turismul

Localitatea Roata este situata intr-un magnific cadru natural,este un centru rural foarte bine dezvoltat, cu un grad ridicat de urbanizare,un puternic centru agro-industrial, cu o pondere insemnata in economia judetului si cu numeroase vestigii ce amintesc de lociurea milenara a acestor locuri.

Imagine din Roata de Jos