Colegiul Economic Transilvania

Bucovina

Tinutul Bucovinei se afla in nordul Moldovei, una dintre cele trei provincii istorice ale Romaniei, alaturi de Muntenia (Valahia) si Transilvania (Siebenbuergen). Aceasta zona a devenit in 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramanand in componenta acestuia pana in 1918. Numele de Bucovina dat provinciei a ramas din acea perioada, cand i-a fost atribuit aceasta denumire de "tara a fagilor" (Buchenland).
 Bucovina de astazi corespunde cu aproximatie judetului Suceava si cuprinde doar partea de sud a Bucovinei istorice, in timp de partea de nord a ramas in componenta Ucrainei.
 Cu o suprafata de 8553,5 kmp Judetul Suceava se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei.
 Peisajul este de o variata frumusete, corespunzand reliefului care coboara gradual de la vest la est: muntii (versantul estic al Carpatilor Orientali), coline (Subcarpatii) si platouri inalte (Platoul Moldovei).
Regiunea muntoasa este alcatuita din masive, grupe de masive si complexe de culmi, separate intre ele prin culoare adanci astfel: Masivele Suhard si Calimani, Muntii Pietrosu Bistritei, Grintiesu Brostenilor, Stanisoarei; Masivele Giumalau-Rarau; Obcinile Bucovinei si Mestecanis. Intre acestea, culoarul depresionar Dorna-Campulung Moldovenesc-Gura Humorului;
Aici este situat cel mai complex si mai intins masiv de origine vulcanica din Romania - Masivul Calimani (2102 m), aici se afla cel mai spectaculos sistem de culmi muntoase paralele ( Obcinile Bucovinei 1100 m, si cele mai interesane sisteme depresionale cu turbarii si ape subterane mineralizate (Depresiune Dornelor) si depresiuni de contact dintre unitatile muntoase si cele deluroase - Depresiunea Radauti, Solca, Cacica si vaile ale Moldovei, Bistritei, Sucevei si Siretului. O serie intreaga de izvoare minerale sunt exploatate in zona la Vatra Dornei, Poiana Negrii iar peisajul deosebit si aerul ozonat, ca si alti factori de cura au favorizat crearea statiunilor climaterice (Gura Humorului, Campulung Moldovenesc) si Balneoclimaterice (Vatra Dornei).
Ponderea vegetatiei o alcatuiesc padurile care ocupa peste 52% din suprafata judetului, cu o compozitie de 79,4% rasinoase si 20,6% foioase.
Fauna, bogata si pretioasa, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicata. Ursul si cerbul carpatin, capriorul, rasul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnite.
Raurile de munte adapostesc specii rare de pesti - lostrita, pastravul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul s.a.
In zona se afla peste 20 de rezervatii naturale: forestiere (Codrul Multisecular de la Slatioara, Padurea Multiseculara de pe Masivul Giumalau, Padurea de la Zamostea, Tarnovul Mare de la Poiana Stampei si Saru Dornei); Rezervatii floristice (Fanetele seculare de la Ponoare - Bosanci, Fanetele seculare de la Frumoasa - Moara, Fanetele seculare de pe muntele Todirescu - Masivul Rarau, Mestecanisul pitic de la Lucina, Strugurele ursului de la Benea - Moldova Sulita , Complexul de nuferi din Salcea); Rezervatii mixte - Complexul natural - geologic de la Zugreni, Complexul geologic din Calimani, Turbaria de la Gradinita).

Tinuturile Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri.
Zona este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume (au primit in 1975 premiul "Marul de Aur" acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism). Manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV - XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta ("albastrul de Voronet", "verde de Sucevita" etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza si Judecata de Apoi la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.).

Celor 8 orase care se afla in zona li se adauga 90 de centre comunale si 396 de sate. Asezat in centrul podisului Sucevei la intalnirea marelui drum transcontinental care leaga tarmul Marii Negre de Marea Baltica, Suceava este atestata documentar la 18 august 1388 si a devenit resedinta voievodala a Moldovei in timpul domniei lui Petru Musat I. Cetatea de Scaun a Sucevei se afla in partea de est a municipiului Suceava, construita in timpul lui Petru I Musat (1375-1391).
Municipiul Suceava este resedinta de judet.

Relieful

Relieful se caracterizeaza printr-o mare varietate si bogatie a formelor: munti, depresiuni intramontane, dealuri, podisuri, campii, vai terasate, lunci.

Suprafata judetului se imparte pe formele de relief astfel:

• zona de munte 53%;
• zona de podis 30%;
• zona de lunca 17%.

Raportat la marile unitati geografice ale tarii, teritoriul judetului se suprapune partial Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei. De la vest spre est, relieful inregistreaza o scadere treptata in altitudine, tipurile de forme orientandu-se in fasii cu directie nord-sud si in general paralele intre ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire in regiunea montana. In ansamblu, teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief:

1. regiunea montana;
2. regiunea de podis.

Regiunea montana cuprinde masive, grupe de masive si complexe de culmi separate intre ele prin vai adanci sau arii depresionare. Zonele montane se caracterizeaza prin intinse paduri si pajisti naturale, bogate resurse balneo-turistice, caile de comunicatie si asezarile umane cu caracter permanent, fiind foarte rare.

Unitatea montana se include Carpatilor Orientali reprezentati prin:

• Muntii Suhard - partial Calimani;
• Obcinele Bucovinei (Obcina Mestecanis, Obcina Feredau, Obcina Mare);
• Muntii Bistritei (Muntele Rarau, Muntele Giumalau, Muntele Barnaru, Muntele Budacu)
• Muntii Stanisoarei (doar muntele Sutra).

Muntii Suhardului - se desfasoara sub forma unui trunchi prelung, situat la vest de Bistrita Aurie si dominat de mai multe varfuri care depasesc altitudinea de 1600 m:

Omu -1931 m, Suhardu -1709 m, Ousoru - 1639 m; varfurile cele mai inalte cunosc conditiile mediului alpin, cu consecinte insemnate asupra tuturor elementelor fizico-geografice.

Masivul Caliman - cel mai inalt si mai impunator munte vulcanic (2102 m - Varful Pietrosul) din tara noastra - ofera aspecte de relief aparte constand din varfuri ascutite (lava vulcanica intarita pe cosurile de eruptie), platouri structurale, forme reziduale curioase, campuri intinse de grohotisuri, vai adanci cu dispunere radiala fata de conul vulcanic principal.

Gruparea muntoasa Pietrosu - Grintiesul Brostenilor prezinta forme de relief greoaie, asociate cu piscuri semete cum sunt: Pietrosu Bistritei (1.760 m) sau Budeanu (1864 m) si abrupturi stancoase sau vai in chei: defileul Bistritei de la Zugreni, cheile Barnarului.

Masivele Giumalau si Rarau - aflate la nord de valea transversala a Bistritei si alaturate ca pozitie insa diferite ca altitudine, cat si ca forme de relief dominante. Astfel, in timp ce Giumalaul are o forma de scut bombat (altitudine 1.857 m), Raraul, desi mai coborat ca altitudine, prezinta forme variate: varfuri calcaroase (Pietrele Doamnei), abrupturi stancoase, curmaturi adanci, forme carstice.

Obcina Mestecanisului - se desfasoara ca o culme prelunga, cu altitudini din ce in ce mai scazute spre sud-est - 1588 m in varful Lucina, 1550 m varful Tatarca, 1.291 m varful Mestecanis si 1.086 m Pasul Mestecanis - si cu profil transversal asimetric, avand fatada dinspre Bistrita Aurie mai abrupta decat fatada dinspre Valea Moldovei.

Obcina Feredeului - incepe dinspre vest seria unitatilor muntoase alcatuite din roci de flis care au forma unor cocoase din care cea mai inalta este varful Pascaru (1.479 m).

Obcina Mare - situata la est de valea larga a Moldovei este formata din numeroase culmi prelungi care depasesc altitudinea de 1.200 m.

Muntii Stinisoarei - situati la sud de valea Moldovei, au culmi cu ramificatii diverse, vai lungi, varfuri cu profile greoaie (Tarnita 1.471 m, Halauca 1.530 m s.a.).

Sistemul depresionar - reprezinta arii de discontinuitate morfologica fata de regiunile inconjuratoare inalte, caracterizat printr-un relief neted sau colinar (Depresiunea Dornelor) si campuri de lunci si terase desfasurate in lungul vailor (culoarul depresionar Campulung Moldovenesc - Gura Humorului, culoarul depresionar al Moldovitei, Depresiunea Gainesti). Cea mai importanta este Depresiunea Dornei, care este de origine tectonica si de baraj vulcanic, se desfasoara la 800-900 m si are doua compartimente: Dorna si Neagra Sarului in care exista lunci, terase, dealuri piemontane si turbarii.

Zonele de podis si dealuri subcarpatici sunt reprezentate prin podisul Sucevei si subcarpatii Neamtului, cu altitudini cuprinse intre 300-500 m. Regiunea de podis este mai coborata in medie cu 200 m fata de cele mai estice si mai joase culmi muntoase, fiind alcatuita din platouri structurale, versanti cu micro-relief de alunecare, vai asimetrice, depresiuni, culoare morfologice.

Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt:

• dealurile piemontane Marginea-Ciungi;
• depresiunea Radauti;
• podisul Suceava, care se imparte in podisul Falticeni si podisul Dragomirna;
• depresiunea Liteni;
• campia piemontana Baia;
• culoarul Vaii Siretului.

Cea mai inalta, dar si cea mai fragmentata subunitate de relief o constituie dealurile piemontane Marginea - Ciungi, in timp ce culoarul Vaii Siretului, Campia piemontana Baia (situata in lungul vaii extramontane a Moldovei), Depresiunea Radauti reprezinta zone cu relief neted, uneori terasat si cu altitudini mai coborate. Suprafetele cele mai joase sunt formate din luncile si terasele joase de-a lungul raurilor, reprezentand ca principala caracteristica faptul ca pe mari intinderi nivelul apei freatice este relativ ridicat, dand nastere la zone cu exces de umiditate.

Clima

Asezarea geografica in nordul tarii si altitudinea relativ mare a reliefului determina o clima mai aspra in judetul Suceava, comparativ cu judetele aflate la sud sau cele cu altitudini medii mai mici. Spatiul geografic al judetului Suceava apartine aproape in egala masura sectorului cu clima continentala (partea de est) si cea cu clima continental-moderata (partea de vest). In ansamblul sau, clima pastreaza multe nuante de continentalism si excesivitate, care se manifesta atat in intervalul rece al anului, cat si in cel cald.

Temperaturile medii anuale sunt:

1. climatul montan:
• sub 0C pe muntii inalti;
• 6C pe versantul estic al Obcinei Mari;
2. climatul extramontan: - 7-8C.

Temperaturile cele mai scazute din zona montana se inregistreaza nu pe varfuri, ci in depresiuni si vai, datorita fenomenului de inversiune climatica.

Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, decat in regiunea deluroasa. Trecerea de la iarna la primavara se face brusc in partea de est a judetului, fata de partea de vest unde, pe varfurile inalte si versantii umbriti ai muntilor, zapada si inghetul, se intalnesc pana la sfarsitul lunii mai si chiar inceputul lunii iunie.

Luna cea mai calda este iulie, ale carei temperaturi medii au valori de 18-19 ^o C in regiunea de podis si 12-16 ^o C in regiunea montana.

Vitezele medii ale vanturilor din directia nord-vest sunt in decursul anului de 2,6 m/s. In zona de munte, vitezele medii ale vantului in rafala se pot cifra la valori de 20-25 m/s, cele maxime depasind 40 m/s.

Reteaua hidrografica a judetului insumeaza o lungime totala de 3.092 km. Toate raurile de pe teritoriul judetului Suceava sunt tributare raului Siret, datorita configuratiei generale a reliefului.

Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova, care dreneaza prin intermediul afluentilor sai peste 33% din suprafata judetului Suceava, dupa care urmeaza Bistrita (cca. 30% din suprafata) si Suceava.

Apele statatoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici si lacuri antropice amenajate in scopuri complexe: rezerve de apa industriala si potabila, aparare impotriva inundatiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulari antropice sunt cele 6 lacuri situate de-a lungul raului Somuzu Mare.

Apele subterane din judet sunt cantonate in depozitele unor structuri cristalino-mezozoice, de flis, in depozite miocene si mai ales in formatiunile aluvionare cuaternare.

Resurse naturale

Solurile de pe teritoriul judetului Suceava cunosc o gama variata de tipuri, datorita complexitatii conditiilor naturale, ca factori pedogenetici. Solurile brune si brun-acide cu un orizont de humus de grosimi mici acopera aproape in intregime zona muntilor. In regiunile de podis, cu altitudini de 550-600 m, predomina solurile podzolice brune. Solurile cenusii, cu un orizont gros de humus, ocupa areale importante pe interfluviul Suceava - Siret si in Podisul Falticenilor. Suprafetele structurale slab inclinate de la nord - vest, spre sud - est de municipiul Suceava, precum si cele din Depresiunea Liteni, cunosc o dezvoltare importanta a solurilor cernoziomoide.

Caracteristicile solurilor extramontane favorizeaza indeosebi cultura cartofului, cerealelor paioase, plantelor tehnice, porumb, etc.

Cele mai importante resurse ale subsolului judetului se localizeaza in zona montana. Aici se intalnesc importante rezerve de minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina precum si izvoare de ape minerale.

In zona montana se gasesc zacaminte de:

• - mangan (Dadu, Ciocanesti, Vatra Dornei, Iacobeni, Saru Dornei, Brosteni);
• - sulfuri polimetalice (Cirlibaba, Fundu Moldovei, Gemenea, Lesu Ursului).

In zona de contact cu vulcanitele neogene apar numeroase izvoare minerale carbogazoase de la Neagra Sarului, Saru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negri, Poiana Stampei, Cosna, Dornisoara.

Din masivele calcaroase se extrag materiale de constructii in localitatile Pojorita, Campulung Moldovenesc si Botus. La Poiana Stampei se exploateaza turba. Din masivul Calimani s-a exploatat sulf (Gura Haitii) si materiale de constructie, dar in prezent aceasta activitate este sistata. La Ostra exista baritina. Importante sunt si zacamintele de sare de la Cacica, carierele de gresii de la Solca, Paltinoasa etc. Din albiile raurilor Suceava, Moldova si Siret se extrage balast.

In zona de podis zestrea minerala este mai saracacioasa (slabe intercalatii lenticulare de carbuni inferiori).

Posibilitati de acces

Cai rutiere:  Aflata in nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si la 325 km de Cluj Napoca.
 Drumul national DN 2 - E 85, Bucuresti - Bacau - Falticeni - Suceava - Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava, distanta putand fi parcursa in aproximativ 6 ore.
DN 17 A face legatura intre Siret- Radauti- Sucevita- Campulung Moldovenesc iar drumul national DN18 leaga Iacobeni - Ciocanesti - Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul national DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania.

Cai feroviare :

 Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Bucuresti-Bacau-Suceava-Vicsani, cu ramificatiile Suceava-Radauti-Putna si Suceava-Gura-Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Singeorz Bai-Nasaud-Beclean, ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Campulung-Dorna.
 Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-Iasi si face legatura cele mai importante orase din vestul tarii : Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej trecand in Bucovina peste munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Cimpulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava. Orarul trenurilor este convenabil, iar pentru informatii privind mersul trenurilor puteti consulta www.cfr.ro.

Cai aeriene:

 Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto si 1 ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane.

Transport public:

 Principalele orase si statiuni balneoclimatice dispun de o importanta retea de mijloace de transport local, care asigura accesul turistilor catre obiectivele din zona ca si legatura cu reteaua de transporturi nationale si internationale.
In Suceava transportul public este suplimentat printr-un serviciu privat care asigura transportul cu microbuze. Tarifele la taxi sunt de aproximativ 2 EURO pentru 5 km.

Rent-a-car : Masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turism din cadrul Asociatiei pentru Turism Bucovina.

Turismul in Bucovina

Trasee turistice individuale

Traseele turistice ce pot fi parcurse pe teritoriul judetului Suceava sunt intr-un numar impresionant. Vom schita in continuare doar 10 trasee considerate de noi ca fiind cele mai importante.

Traseul 1.  Suceava- Voronet
Traseul 2.  Suceava- Sucevita
Traseul 3.  Suceava- Putna
Traseul 4.  Dragomirna - Solca - Cacica
Traseul 5.  Vatra Moldovitei - Moldovita - Brodina
Traseul 6.  Traversand Obcinile Bucovinei
Traseu 7.  Suceava - Poiana Stampei
Traseu 8.  Suceava - Fundu Moldovei - Lucina
Traseu 9.  Rarau - Slatioara
Traseu 10. Falticeni - Rasca - Slatina

Trasee turistice montane - Programe de drumetie

(Propuse de SERVICIUL DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE A TURISMULUI SI SALVAMONT, PERSOANE DE CONTACT: ING. ARICIUC PETRU
SEF SERVICIU DE TURISM - SALVAMONT
0230.372767 0744 33 23 78)

1. VATRA DORNEI - OBCINA MICA - CAB GIUMALAU (1625 m.) - VF. GIUMALAU (1857 m.) - COLBU -- HOTEL RARAU (1650 m.) - CAMPULUNG MOLDOVENESC
TRASEU DE 3 ZILE CU CAMPARE LA CAB. GIUMALAU SI HOTEL RARAU
ZIUA 1 -- 5 ORE DE MERS
ZIUA 2 -- 4 ORE DE MERS
ZIUA 3 -- 3,5 ORE DE MERS
CABANA GIUMALAU: CAB. DE CREASTA, FARA CURENT ELECTRIC - ASPECT RUSTIC
HOTEL RARAU : CURENT ELECTRIC, CONDITII 2 STELE

2. VATRA DORNEI - VF. RUNC - VF. OUSORUL (1639 m.) - FARAOANE (1715 m.) - SCHITUL RECELE - VF. OMU (1932 m.) - PASUL ROTUNDA(1271 m.) - LACUL LALA - VF. INEU - VF. GARGALAU (2100 m.) - VF. REBRA - VF. PIETROSUL RODNEI(2300 m.) - BORSA
TRASEUL STRABATE CREASTA MUNTILOR SUHARD SI RODNEI
TRASEU DE 5 - 6 ZILE
CAMPAREA SE FACE NUMAI LA CORT.
TIMP DE MERS MEDIU 4 - 6 ORE
RAMIFICATII : SCHITUL RECELE - SAT CIOCANESTI : 2 ORE
PASUL ROTUNDA - SOSEA NATIONALA: 2 ORE
LACUL LALA - GURA LALEI (SOSEA ) : 3 ORE

3. VATRA DORNEI - APA RECE (1720 m.)- 12 APOSTOLI (1760 m.)- PIETROSUL CALIMANI (2100 m.)- NEGOIUL UNGURESC - STATIA METEOROLOGICA RETITIS (2021 m.)- CALIMANUL CERBULUI (2013 m.)- SAT GURA HAITII
TRASEUL STRABATE CREASTA MUNTILOR VULCANICI CALIMANI
TRASEU DE 4 ZILE
CAMPAREA SE FACE NUMAI LA CORT.
TIMP DE MERS MEDIU 6 ORE

4. CHEILE ZUGRENI - PIETROSUL BISTRITEI (1792 m.) - SAT RUSCA
TRASEU DE 1 ZI
TIMP DE MERS: 8 ORE

Agroturismul

Turismul cultural

Tinuturile Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o permanenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri.
 Zona este presarata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile exteriore si interioare, edificii unice in lume (au primit in 1975 premiul "Marul de Aur" acordate de Uniunea Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism).  Manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV - XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta ("albastrul de Voronet", "verde de Sucevita" etc.) si prezinta scene unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din religie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolului la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.).

 Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat in cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de incarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muzee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turisti fiind motivati de ideea de invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locuri.

Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' este prima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii ce urma sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481 erau finalizate fortificatiile de incinta.
 Lacasul a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu, pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a contribuit si mai mult la ruinarea manastirii.
 Biserica necropola din mijlocul incintei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piatra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti.
 Turla este inalta si bine proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu coloane rasucite si capitaluri corintice.
 In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III - lea mort la 1517, a surorii acestuia Maria (m.1518), al Mariei, sotia lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).
 In partea de sud a gropnitei, se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din marmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artistica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr-o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.
 Langa mormantul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata in 1511. In partea de nord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru.
 Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argint, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manastirii.

Manastirea Voronet

Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul 'Sf. Gheorghe' este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.
 Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model, iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea 'Pantocratorului', 'Cina cea de taina', 'Impartasirea cu paine a apostolilor', 'Impartasirea cu vin', 'Spalarea picioarelor'.
 Tabloul votiv il prezinta pe ctitor alaturi de doamna Maria Voichita, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de epoca.
 Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. 'Judecata de apoi' capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.

Manastirea Humor

Biserica cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuiog, construita in 1530. A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cu puternice ziduri de piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatra bruta.
 Caracteristic la biserica manastirii Humor este acea desfasurare a picturii, in dauna decoratiei arhitecturale a fatadelor, care va deveni o caracteristica a bisericilor construite in timpul domniei lui Petru Rares. Inovatia apare la pridvor, care la Humor este deschis in patru arcade in arc frant. In interiorul bisericii sunt tablourile votive: unul prezinta familia domnitorului Petru Rares, celalalt se afla in gropnita si prezinta pe logofatul Teodor Bubuiog si sotia sa Anastasia, iar al treilea tablou votiv il prezinta pe Daniil hatmanul si parcalabul Sucevei si pe sotia acestuia, Anastasia.

Manastirea Moldovita

Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rares. Zidul de incinta inchide un patrulater cu latura de 40 m, grosimea 1,20 m si inaltimea de 6 m. In coltul de nord - vest se afla clisiarnita, construita la inceputul secolului al XVII - lea. Este una dintre putinele locuinte moldovenesti din secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1610-1612 de Efrem, egumenul Moldovitei.
 Biserica cu hramul 'Buna Vestire', continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistii epocii de stralucire a lui Stefan cel Mare, aducand ca elemente specifice epocii raresiene, dimensiunile marite, tendinta de inaltare si sveltete. Elemente tipice goticului tarziu transilvanean dovedesc ca la constructie au participat mesteri pietrari transilvaneni.
 Pictura interioara, repictata culoare peste culoare in secolul al XVII - lea, respecta continutul ideatic si programul iconografic al epocii lui Stefan cel Mare.
 Tabloul votiv in care este prezentat ctitorul impreuna cu familia sa, desi pastreaza caracterul unor portrete oficiale, vadeste preocuparea artistului de a reda prin intermediul tehnicii proprii portretului, viata launtrica a personajelor.

Manastirea Sucevita

In vremurile tulburi, pline de nesiguranta si amenintare, de la sfarsitul secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o adevarata manastire - cetate, cu masive ziduri de incinta si cu puternice turnuri de aparare, destinata a fi necropola, stralucita ctitorie voievodala, adevarat blazon al familiei Movila. Constructia a fost finalizata la 9 iunie 1591.
 Biserica manastirii cu hramul 'Invierea Domnului', avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditia bizantina a artei locale.
 Pictura are o serie de trasaturi noi, atat in conceptia iconografica, cat si in compozitie si desen. Sucevita reprezinta un adevarat 'testament al artei moldovenesti'.
 Cei doi pictori ai Sucevitei, Ioan si Sofronie, formati la scoala de miniaturisti ai lui Anastasie Crimca, au aplicat la pictura bisericii canoanele specifice miniaturii si iconografiei. Imbinarea culorilor, predominante fiind verdele crud metalic si rosu sangeriu, creeaza impresia unei uriase pagini de carte miniata. Specific la Sucevita, este caracterul narativ al picturilor, ceea ce a facut ca unitatea ansamblului sa fie faramitata intr-o multime de mici tablouri, fiecare cu personalitatea lui artistica.
 Printre cele mai reprezentative teme prezente in pictura exterioara a Sucevitei se afla Arborele lui Ieseu, Scara lui Ioan Climax in care este redata lupta dintre bine si rau,  Friza profetilor si filozofilor antichitatii, intre care regasim pe David si Solomon, Homer, Sofocle, Aristotel.
 Pictura Sucevitei este cel mai complex ansamblu iconografic dintre bisericile feudale din Moldova.
 Tabloul votiv din naos, il prezinta pe ctitor, domnitorul Ieremia Movila, impreuna cu familia.
 Muzeul manastirii, situat in fostele case domnesti, adaposteste capodopere de o exceptionala valoare ale artei medievale bisericesti.

Turism sportiv

Turism stiintific

Turism terapeutic