Dezvoltarea durabila a Parcului National Semenic-Cheile Carasului

Dezvoltarea durabila a Parcului National Semenic-Cheile Carasului

(Categoria II IUCN)

I.ASEZARE GEOGRAFICA

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 10 rezervatii declarate (14.420,8 ha) si 8 rezervatii propuse.Suprafata parcului este de 36664,80 ha, altitudinea sa maxima este de 1400m, altitudinea minima este de 230m, iar altitudinea medie este de 815m. Parcul National Semenic-Cheile Carasului este incadrat , conform normelor europene, in Regiunea Biogeografica Panonica, in timp ce in Romania Parcul National Semenic-Cheile Carasului se inscrie in Ecoregiunea Muntii Banatului; Dealurile Banatului.

Se intinde pe teritoriul a doua masive montane, si anume zona nordica a Muntilor Aninei si zona estica a Muntilor Semenic.Unitatile administrativ-teritoriale care fac parte din parc sunt: Resita, Carasova, Goruia, Anina, Bozovici, Prigor, Teregova, Valiug.Localitatile situate la extremitatile parcului sunt la nord Resita (cartierul Cuptoare), la sud Bozovici (asezarea Poneasca), la est Teregova si la vest Garliste.

Coordonatele geografice in zona centrala sunt: 45⁰ 09' 00'' latitudine nordica si 21⁰ 58' 30'' longitudine estica.

II. LOCALIZAREA SI LIMITELE PARCULUI NATIONAL SEMENIC-CHEILE CARASULUI

Localizarea Parcului National Semenic-Cheile Carasului

Limita nordica-porneste din drumul forestier care se desprinde din soseaua Resita - Cuptoare spre Comarnic, la 3,2 km de la intersectie (borna silvica 78 UP VII, OS Resita) urmarind liziera padurii pana in Valea Mare (borna silvica 79 UP VII, OS Resita), continua amonte pe parau pana la borna silvica 81 UP VII , OS Resita, dupa care urmeaza limita fondului forestier cu fanetele si pasunile impadurite ale locuitorilor localitatii Cuptoare, pana in soseaua Cuptoare - Valiug (borna silvica 81 UP VI, OS Resita), prin bornele 64 ,62,4,15,16,17 dinUP VII, OS Resita.Continua pe drumul spre Valiug 1,16 km (borna silvica 54 UP V, OS Resita) dupa care se inscrie spre sud pe o succesiune de mameloane si inseuari marcate de cotele 685,0 m, 725,5 m(D.Piatra Alba),775,5 m si 818,0, dupa care trece in Culmea Valiug (885,1 m).Din cota 885,1 m , limita coboara pe o culme secundara in Valea Grindesti(borna silvica 4 UP VI, OS Valiug) prin bornele 2 si 1 UP VI,OS Valiug, de unde urmareste limita dintre fondul forestier si islazul Grindesti pana la Acumularea Gozna (borna silvica 16 UP VI,OS borna silvica 54 UP V, OS Valiug).Ocoleste pe la S Acumularea Gozna, pe limita fondului forestier, excluzand din parc Complexul turistic Crivaia, Poiana Crivaia si terenurile agricole ale locuitorilor din Valiug , trecand prin bornele silvice32,58,26,27,38,13,15,11,9, UP II, OS Valiug pana la sud de baraj (borna silvica 3UP II, OS Valiug).Din borna silvica 3 UP II , OS Valiug, limita urmeaza spre SE culmea secundara Cracu Dragutei ,care porneste ,din estul barajului , pe limita dintre fondul forestier si fanetele comunei Valiug , pana la confluenta Gozna/Goznuta (borna silvica 158 UP I ,OS Valiug),trecand prin bornele 159, 157, din UP I ,OS Valiug .De aici limita parcului continua pe limita fondului forestier cu pasunea impadurita Hartu pana in Cracu Hartului (borna silvica 117 UP I , OS Valiug),trecand prin borna silvica 119UP I , OS Valiug.Din Cracu Hartului coboara pe la cea mai mare panta in drumul Valiug - Brebu Nou, pe care il urmeaza pana in paraul Gradiste (borna silvica 12 UP I, OS Valiug).In continuare urmeaza avale limita fondului forestier de pe malul drept al paraului Gradistea pana la lacul de acumulare de la Trei Ape .

Limita estica-porneste de la confluenta paraului Semenic cu Ogasul Furtunii (borna silvica 44 UP IX, OS Valiug ), urca apoi Ogasul Furtunii pana in Vf. Paroasa Mare(1268,0 m), urmareste culmea Paroasa (interfluviu Judecatorul/Semenic)pana in paraul Semenic [V- 2.2], (borna silvica 47 UP X, OS Valiug ). Traverseaza apoi paraul Semenic (Paroasa) pe la vest de Cabana Vadu Rau si urca pe Cracu Murgului pe interfluviul Nerganita [VI- 1.1] / Semenic in Talva Nerganita Mare (1363,5 m), prin bornele 46,45 UP X , OS Valiug si 21 UP XI, OS Valiug de unde coboara la borna silvica 89 UP VI,OS Nera.De aici urmeaza interfluviul Nerganita/Mehadica [ V -1.12 .4] si Globu[V-1. 12.4.4] pana in Poiana Flamanda (borna 118 UP VI , OS Nera) prin Vf. Talva Nerganita Mica (1254 m), Vf. Nerganita Mica(1220,7 m) si Culmea Trecatoarea (cotele 1083,0 m , 897,7 m).Din Poiana Flamanda limita coboara (prin borna 119 UP VI, OS Nera ) in paraul Nerganita la vest de cabana forestiera (borna silvica 120 UP VI, OS Nera).Urmeaza avale paraul Nerganita circa 700 m (borna silvica 5 UP VI, OS Nera), de unde urca in Culmea Mica (borna silvica 4 UP VI, OS Nera ) si coboara la confluenta Nera [VI- 1]/Cosava ]VI-1.2], prin cota 847,0 m si Cracu Botu Calului (908m).

Limita sudica-din confluenta Nera/ Cosava limita urmareste amonte , circa 1,3 km , malul drept al paraului Cosava pana la borna silvica 1 UP V, OS Nera , de unde urca pe culmea secundara dintre Cosava si Cosava Mica , pana in Talva Iepii (1208,0 m), trecand prin Cracu cu Brazi , saua Intre Cosave (885,0 m), cota 922,8 m si Cracu lui Ivan (1056,0 m).Din Talva Iepii (1208,0 m), limita urmareste culmea principala a Muntilor Semenic (interfluviul Poneasca [VI- 1.7.1]/Cosava, Helisag [VI-1.3],Taraia [VI-1.7.2]), pana la circa 700 m amonte de confluetta Poneasca / Minis[VI-1.7] (borna silvica 197 UP III , OS Poneasca ), trecand prin cotele 1121.0m , 1193,5 m , 1036,0 m. Culmea Mare (978,5 m). Culmea Trei Movile (958,0 m), Poiana Marului , cota 920,7 m si 602,0 m. De aici , limita urmareste avalul malului stang al raului Poneasca , pana la confluenta cu Minisul.

Limita vestica-Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si pana la Talva cu Brazi (aflata la circa 400 m N de Dealul Zabal (685,8 m). Din Talva cu Brazi se parcurge interfluviul Buhui / Steier [VI-1.7.a] si Buhui/Garliste[V-3.3], pana in Saua Marghitas (borna silvica 30 UP VI ,OS Anina), prin bornele silvice 39, 35, 32 , UP VI , OS Anina Dealu Colonovat (812,0 m ), dupa care coboara sub LEA 35 kv (bornele silvice 12, 13 UP VI , OS Anina ) din nordul localitatii Anina , pe care o ocoleste pe limita fondului forestier (bornele silvice 5, 6, 7 UP VI , OS Anina ) si reintra pe traseul LEA 35 kv , la borna silvica 15 UP VI ,OS Anina .Continua pe traseul LEA si coboara in paraul Garliste (borna silvica 23 UP VI, OS Anina ), traverseaza paraul Garliste (Sluht) si urca pe versantul stang al acestuia pana la calea ferata.Urmeaza calea ferata pana la borna 138 UP V, OS Anina si continua pe limita fondului forestier cu pasunea Garliste, pana in Ogasul Gaurii, ocolind Dealul ,Moghila (680,8 m), prin Cleantu Cerbului (520,0 m), Iazomnic(502,0 m). De aici continua avale pe Ogasul Gaurii pana la confluenta cu V. Garlistei , apoi limita continua prin Dealul Stupilor , Dealul Vanat (454,7 m), Dealul Golas (borna topo 495,1 m),Dealul Curicita, pe limita estica a localitatii Carasova pana la drumul national 58. Limita urmeaza apoi pe drumul national 58 pana la intersectia sa cu drumul spre Iabalcea pe care continua circa 1,3 km , de unde urca in Varfu Muchii (592,3 m) din Dealul Pasac , se indreapta in continuare spre SE pana in Dealul Groapa Iepii (546, m ), apoi spre N prin Dealul Grindu , cotele 703,0 m , 754,0 m, pana in Dealul Ponor (808,1 m). Din acest punct , limita urmeaza fondul forestier pana in drumul forestier D 162 (borna silvica 77 UP VII , OS Resita ), prin borna 87 UP VII , OS Resita , pe care continua spre N pana la intrarea acestuia in padure (borna silvica 78 UP VII, OS Resita ), unde intalneste limita de nord.

Limitele Parcului National Semenic-Cheile Carasului

II.ACCES IN PARC

Drumurile principale de acces, cu exceptia drumurilor pentru exploatare silvica sunt in numar total de 8, ajungand in majoritatea zonelor, cu exceptia terenurilor foarte accidentate (exemplu: Cheile Carasului, Izvoarele Nerei).

Enumerarea drumurilor de acces in parc:

DN 58, drum asfaltat in stare buna Caransebes-Resita -Anina, 84 km dintre care 13 km in parc

DJ 582, drum asfaltat, pavaj in stare satisfacatoare, Resita-Cuptoare-Garana-Brebu Nou-Slatina Timis, 60 km dintre care 5,1 km in parc

DJ 582C, drum asfaltat in stare nesatisfacatoare, Resita (DJ 582)-Anina (DN 58), 32 km dintre care 20 in parc

DJ 582D, asfalt, piatra in stare satisfacatoare, Valiug-Crivaia-Vila Klauss, 8 km, integral in parc

DJ 582E, drum asfaltat, pavaj in stare satisfacatoare, Prislop-Statiunea Semenic,9 km, integral in parc

DJ 582F, drum asfaltat in stare nesatisfacatoare, Anina-Statiunea Marghitas, 4 km dintre care 3,5 km in parc

DC 72, drum asfaltat in stare satisfacatoare, din DJ 581-Garliste, 3 km, nu intra in perimetrul parcului

DC 97, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare, din DN 58-Iabalcea-DJ 582C, 7 km dintre care 2 km prin parc

In afara de acestea, mai exista o serie de drumuri de exploatare forestiera sau drumuri de piatra, aflate insa intr-o stare nesatisfacatoare si fiind mai degraba potrivite pentru ciclism sau drumetie.

In orasul Resita se poate ajunge, desigur, si prin intermediul CFR-ului, dinspre Caransebes, dar si dinspre Timisoara, resedinta judetului Timis.

De asemenea, din Timisoara se poate ajunge in Anina, cu schimbare in Berzovia si Oravita. Desi efortul este mare, datorita schimbarii a trei trenuri personale, merita sa parcurgeti cu trenul tronsonul Oravita - Anina care strabate Cheile Garlistei, peisajul fiind spectaculos.

Intrare in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

III.DEFINIREA CONCEPTELOR

O arie protejata naturala reprezinta un teritoriu bine delimitat terestru, acvatic, si/sau subteran in care se protejeaza si se conserva prin mijloace legale sau prin alte mijloace elemente naturale si/sau culturale deosebite datorita valorii lor stiintifice, ecologice, economice, turistice, spirituale etc.

Pentru a unifica toate clasificarile categoriilor de arii protejate la nivel international, Uniunea Internationala Pentru Conservarea Naturii (IUCN) a propus un sistem de protectie si conservare cu 6 categorii de management:

Categoria I a:Rezervatii stiintifice- sunt arii naturale protejate in care obiectivele principale sunt legate de conservarea elementelor naturale, de mentinerea echilibrului ecologic si de promovarea cercetarii stiintifice si a monitorizarii mediului.

Categoria I b: Zone salbatice- sunt spatii cu reguli stricte de protectie in care pot exista triburi ale unor populatii indigene, carora le este permis sa exploateze acele spatii in maniera traditionala.

Categoria II: Parcuri nationale- sunt arii proteajte extinse, cu suprafete mari, in care se protejeaza si se conserva elemente reprezentative pentru cadrul biogeografic national, incurajandu-se si dezvoltarea turismului si a activitatilor de recreere, a educatiei ecologice si a activitatii de dezvoltare durabila a resurselor.

Categoria III: Monumentele naturii- sunt arii protejate naturale cu manifestare limitata in care obiectivul principal il reprezinta protectia si conservarea unui element sau proces natural pentru care a fost declarat.Majoritatea monumentelor naturii se gasesc de obicei in interiorul unor alte categorii de arii protejate, deoarece ocupa suprafete mici si activitatile de protejare sunt mai eficiente in cazul incadrarii intr-o arie protejata de dimensiuni mai mari.

Categoria IV: Rezervatii naturale- reprezinta arii protejate in care activitatile de conservare si protejare se realizeaza printr-un management activ, scopul lor fiind in general de conservare a speciilor si diversitatii genetice si mentinerea activitatilor ecologice.Ca dimensiuni, se situeaza in general intre monumentele naturii si parcurile nationale.

Categoria V: Parcuri naturale- sunt arii protejate naturale destinate conservarii si protectiei peisajului rezultat din imbinarea armonioasa ale aspectelor naturale cu cele antropice.

Categoria VI: Rezervatiile biosferei- sunt arii protejate de mari dimensiuni, de interes international, in care se urmareste conservarea elementelor traditionale, promovarea cercetarii stiintifice si promovarea actiunilor de reconstructie ecologica.

Primul parc national declarat in lume a fost Parcul National Yellowstone din Statele Unite ale Americii, intemeiat la 1 martie 1872. Numele parcului provine de la numele fluviului, Yellowstone River fiind apa curgatoare cea mai mare de pe teritoriul parcului. O caracteristica prin care parcul Yellowstone a devenit renumit sunt prezenta izvoarelor termale, a geysirelor, ca si existenta unor animale ca bizonul, ursi grizzli, lupi. In anul 1978 va fi declarat patrimoniu mondial UNESCO.

In Romania, pentru a se reglementa regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, a fost emisa Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 236/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001, modificata la randul ei prin Legea numarul 345/2006.

Conform acestei legi aflate in vigoare, "Parcurile nationale sunt acele arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. Managementul parcurilor nationale asigura mentinerea cadrului fizicogeografic in stare naturala, protectia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice si a diversitatii biologice in conditii de stabilitate ecologica, prevenirea si excluderea oricarei forme de exploatare a resurselor naturale si a folosintelor terenurilor incompatibila scopului atribuit. Regimul de gospodarire se stabileste prin regulamente si planuri proprii de protectie si conservare aprobate de autoritatile nationale stiintifice si administrative abilitate, potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. In perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fractiuni de ecosisteme terestre si acvatice cat mai putin influentate prin activitati umane. Elementele cu valoare deosebita de pe cuprinsul parcurilor nationale pot fi delimitate si puse sub un regim strict de protectie ca rezervatii stiintifice. Parcurile nationale se intind in general pe suprafete mari de teren. In perimetrul parcurilor nationale sunt admise doar activitatile traditionale practicate numai de comunitatile din zona parcului national, activitati traditionale ce vor fi reglementate prin planul de management. Parcurile nationale corespund categoriei II IUCN - 'Parc national: arie protejata administrata in special pentru protectia ecosistemelor si pentru recreere'.

De asemenea, legea face referire la toate celelalte categorii de arii naturale protejate existente in Romania, al modului acestora de administrare, precum si la sanctiunile prevazute pentru nerespectarea planurilor de management si a regulamentelor ariilor naturale protejate.

IV.GEOLOGIA   

Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice, magmatice si sedimentare, apartinand domeniilor getic si danubian, parautohtonului de Severin si depresiunilor posttectonice. De-a lungul unei linii care trece pe la est de Caransebes - Turnu Ruieni - Armenis - Teregova - Luncavita, geticul incaleca spre est domeniul danubian. In cea mai mare parte, Semenicul este format din sisturi cristaline intens metamorfozate, predominand cele mezometamorfice, iar cele epimetamorfice existand cu totul limitat in partea centrala a regiunii. Sisturile cristaline mezometamorfice apartin seriei de Sebes-Lotru, denumita regional seria de Timis, iar cele epimetamorfice, seriei de Minis. Cristalinul getic din Masivul Semenic se caracterizeaza prin cute mari, drepte si relativ simetrice, desfasurate paralel cu directia catenei muntoase. Muntii Aninei sunt formati din sisturi cristaline peste care sunt dispuse rocile sedimentare ce formeaza sinclinoriul Resita-Moldova Noua, puternic cutat si tectonizat.

Formatiuni calcaroase in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Rocile eruptive, apartinand domeniului getic si celui danubian, sunt reprezentate prin granitoidele sinorogene de Poneasca si Lindenfeld - Buchin intalnite si in perimetrele varfurilor Semenic, Piatra Goznei, Piatra Nedeea si prin corpurile mai mici de granodiorite si tonalite de la Slatina -Timis, varsta lor fiind paleogena.

Sedimentarul mezozoic este reprezentat prin pachete groase de calcare recifale, care stau discordant peste cristalinul metamorfic al seriei de Minis, iar catre nord, el vine in contact cu granitoidele de Poneasca, gresii de mai multe tipuri si marne. Prezenta acestui sedimentar in regiune poate fi remarcata pe un aliniament foarte restrans din sud-vest.

Sedimentarul neozoic sta transgresiv peste unitatile tectonice formate anterior si este reprezentat printr-o gama larga de formatiuni - argile, marne, conglomerate, nisipuri, pietrisuri, etc. In sectorul sudic al Culoarului Caransebes, la partea superioara a sarmatianului, exista o abundenta de pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de marne si lentile de carbuni reprezentand pannonianul inferior. Pontianul se afla situat pe marginile zonelor depresionale, depasind transgresiv toate celelalte depozite neogene, fiind constituit din argile si argile nisipoase.

Cuaternarul este prezent la periferia Masivului Semenic, in sectoarele depresionare, pe sectoare de versanti, unele interfluvii joase si in cadrul vailor: pleistocenul inferior, alcatuit din pietrisuri, nisipuri si argile, ce formeaza complexul stratelor de Candesti; pleistocenul mediu reprezentat prin depozite loessoide, iar pleistocenul superior prin pietrisuri nisipuri si argile roscate. Holocenul inferior este reprezentat prin pietrisuri si nisipuri cladind, mai ales, prima si a doua terasa a raurilor, in timp ce holocenul superior constituie majoritatea aluviunilor luncilor si albiilor minore.

FORMATIUNI PALEOZOICE

Carboniferul (Formatiunea de Resita)

Membrul de Doman Aceasta unitate reprezinta un complex brecios-conglomeratic gros de 100-300 m. Inpartea inferioara este format doar din brecii grosiere. Acestea trec progresiv in alternante de conglomerate si brecii cuelemente tot mai marunte spre partea superioara. Nu au o stratificatie evidenta. Elementele sunt formate exclusiv din sisturi cristaline si sunt prinse intr-o matrice fina provenind de asemenea din roci cristaline.

Membrul de Lupacu Batran Acest membru reprezinta complexul conglomeratic-grezos, gros de 200-400 m .In partea inferioara predomina bancurile mai groase de conglomerate si brecii cu elemente de dimensiuni medii, cuintercalatii subtiri de microconglomerate, gresii grosiere si argile grezoase. In partea superioara predomina gresiilesilicoase sau calcaroase, in bancuri metrice, cu intercalatii decimetrice de conglomerate, microconglomerate,argilegrezoase cu resturi de flora, argile carbunoase si strate de carbune.

Membrul de Lupac reprezinta complexul grezo-argilos, gros de 150-300 m. Partea inferioara estepredominant grezoasa, pe cand cea superioara este predominant argiloasa, cu sferolite feruginoase. In cadrul acesteisuccesiuni este cuprins si complexul carbunos.

SEDIMENTARUL - ROCI CARBONATICE

Formatiunea de Steierdorf cu trei membrii:

Membrul Conglomeratic de Budinic

Membrul Grezos de Valea Terezea

Membrul Argilitic de Uteris

Primii doi membrii sunt reprezentati in esenta prin rudite,arenite, lutite, cu intercalatii de sisturi carbunoase si carbuni cu macroflora (Zamites schmiedelii, Nilsonia orientalis,Ptilophyllum ririgidum, Ginkgoites taeniatus, etc.) si microflora (Cyathidites minor, Dictyophyllidites harrisi,Vitreisporites pallidus, Lycopodiacidites regulatus, Osmundacidites wellannii, etc.) Cel de-al treilea membru este alcatuit din argilite bituminoase cu rare resturi de macroflora si cu o relativ bogataasociatie de microflora, specii semnificative pentru varsta (prin debutul lor in Pliensbachian) fiind Foveosporites

multifoveolatus, Calliallasporites dampieri, Perinopollenites elatoides.

Formatiunea Marnelor de Dealul Zanei (Toarcian-Callovian inferior)-marne cu lumasele de lamellibrachiate(frecvente corbule mici) cu Pseudogrammoceras cf. quadratum, Grammoceras fallaciosum si Hildoceras bifrons(Toarcian), marne si marnocalcare cu Leioceras opalinum, Ludwigia murchisonae, Graphoceras concavum (Aalenian), Gervillia lanceolata, Ostrea acuminata (Bajocean), Bositra buchi, Delecticeras delectum si Clydoniceras discus(Bathonian), marnocalcare cu concretiuni de calacre grezoase cu Macrocephallites macrocephallus (Callovian inferior).

Formatiunea Calcarelor de Gumpina (Callovian mediu)-calcare grezoase silicioase, in baza cu un nivel cu elipsoizi de silice, cu Reineckeia anceps.

Formatiunea Marnocalcarelor de Tamasa (Callovian superior-Oxfordian inferior) - marnocalcare grezoase cu Kosmoceras duncani, K. spinosum, K. gr. ornatum, Euaspidoceras perarmatum si Arisphinctes plicatilis.

Formatiunea Calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior-Kimmeridgian inferior) - calcare cu interstratificatii silicoase cu Colomisphaera fibrata.

Formatiunea Calcarelor de Bradet (Kimmeridgian superior - Tithonian inferior) - calcare nodulare cu Aspidoceras acanthicum, Physodoceras cyclotum, Subplanitoides contuguus, Virgatosimoceras rothpletzi etc.,Carpistomiosphaera malmica.

Tithonianul superior - este inclus in partea inferioara a Calcarelor de Marila - calcare micritice cu Crassicollaria.

CRETACICUL INFERIOR

Formatiunea Calcarelor de Marila ( Berriasian inferior si mediu) - calcare micritice cu Pseudosubplanites grandis, Spiticeras(Negreliceras) paranegreli, Calpionella alpina si C.elliptica. In partea terminala prezinta o alternanta de calcare si marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata si Berriasella callisto, sau intercalatii de calcare si marne cu Fauriella cf. boissieri, F. latecostata si Berriasella callisto, sau intercalatii de calcare alodapice cu Protopeneroplis ultragranulata.

Formatiunea Marnelor de Crivina, (Berriasian superior-Valanginian superior pro parte) - marne si marnocalcare cu o bogata asociatie de amoniti dintre care cei mai importanti sunt Thurmanniceras pertransiens, Th. Thurmanni, Bochianites neocomiensis, Kilianella roubaudiana si saynoceras verrucosum. In partea de vest a zonei (Ilidia) Marnele de Crivina contin intercalatii de calcare alodapice cu Feurtillia frequens si Macroporella praturloni. Varsta demonstrata de amoniti este sustinuta si de asociatia de calpionellide: Calpionellopsis simplex, C. oblonga si Calpionellites darderi.

Formatiunea Calcarelor de Plopa, (Valanginian superior pro parte - Aptian), cu doi membri:

Membrul Calcarelor de Valea Lindinei, (Valanginian superior pro parte-Hauterivian) - micrite si pelmicrite cu frecvente accidente silicoase cu amoniti (Olcostephamus astierianus, O. cf. filosus, O.cf. scissus si Acanthodiscus radiatus ), foraminifere hemipelagice(Montsalevia salevensis, Haplophragmoides joukowskyi, Spirilina italica) si calcisfere (Cadosina fusca cieszynica, Stomiosphaera achinata). Sunt depozite cu caractere asemanatoare celor depuse in zona de taluz si la baza acestuia, ce fac trecerea spre depozitele de platforma carbonatica ale Barremian-Aptianului.

Membrul Calcarelor de Valea Nerei (Barremian inferior)- calcare in bancuri masive, predominant bioacumulate, uneori cu corali, hidrozoare(?)/stromatoporoidee rare si pachiodonte, cu o bogata asociatie de foraminifere si alge calcaroase, dintre care mai importante biostratigrafic sunt: Paracoskinolina? Jourdanensis, Cribellopsis thieuloyi,

Paleodictyoconus cuvillieri, Similiclypeina paucicalcarea, Salpingoporella genevensis S. muehlbergii si S. melitae.

Formatiunea Calcarelor de Valea Minisului (Barremian superior-Gargasian)-calcare bio-acumulate cu intercalatii marnoase, cu Toucasia carinata, T. compresa, Requienia cf. gryphoides, Cladocoropsis cretacica, Salenia prestensis, Heteraster oblongus, Terebratula sella, Trochonerita mammaeformis si o bogata ascociatie de foramifere si alge calcaroase. Dintre foramifere, cu importanta deosebita sunt orbitolinidele: Paracoskinolina maynci, Paleodictyoconus arabicus, Palorbitolina lenticularis, Praeorbitolina cormyi, Orbitolina (Mesorbitolina) gr. parva-minuta O.(M) subconcava si O.(M.) texana, la care se adauga Neotrocholina friburghensis. Dintre alge, Heteroporella? Tominae are o repartitie restransa doar la aceasta entitate litostratigrafica.

Calcarele de Valea Nerei si Calcarele de Valea Minisului sunt depozite de platforma carbonatica ce alcatuiesc in ansamblu un un sistem biosedimentar urgonian.

Formatiunea Gresiei de Gura Golumbului, (Clansayesian superior - Albian) - gresii glauconitice cu intercalatii subtiri de argile grezoase si rare bancuri de calcare grezoase, cu amoniti: Hypacanthoplites cf. multispinatus, Douvilleiceras mammilatum, Hoplites aff. Escragnolensis, H. cf. Radimnei, Albianul apare intr-un facies calcaros grezos (Formatiunea Calcarului gresos de Radimna) cu Paraphyllum primaevum. Stabilirea prezentei Clasayesianului in baza Gresiei de Gura Golumbului demonstreza ca scurta intrerupere de sedimentare corespunzatoare primei faze getice a avut loc in Gargasianul terminal - Clansayesianul inferior.

V.RELIEFUL

Geomorfologia Parcului difera in functie de factorul tectonic, structural si petrografic al fiecarei zone, insa se poate face o diferentiere generala avand in vedere ca M-tii Semenicului sunt formati din sisturi cristaline si roci eruptive, iar M-tii Aninei din roci carbonatice. In aceste roci carbonatice s-a dezvoltat o carstificare pronuntata, atat la nivelul solului cat si in subteran spre deosebire de zona unde rocile impermeabile au permis o modelare mai redusa.

Muntii Semenic reprezinta unitatea montana bine individualizata ce constituie centrul orohidrografic al Banatului, izvorand de aici raurile: Timis, Barzava, Nera si Mehadica. Principalele inaltimi sunt: Vf. Gozna (1446,9 m), Vf. Semenicului (1446,4 m), Cracul Lung (1244,1m), intre care se formeaza platoul Semenic. Dinspre aceste varfuri coboara culmi netede si vai cu panta medie sau uneori vai adancite de torente.
Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice (sisturi cristaline), magmatice (granitoide) si sedimentare (argile, marne, conglomerate). Principalele forme morfologice sunt: suprafetele de nivelare (suprafata Semenic, suprafata Nergana), terasele de eroziune ale raurilor Barzava, Nera, Timis, cueste, abrupturi, martori de eroziune, torente, rape de obarsie, ogase, ravene, conuri de dejectie, rigole, musuroaie inierbate, campuri de pietre, martori de gelifractie, circuri si nise nivale, depresiuni nivale, lacuri, mlastini, izvoare.

Muntii Aninei:in zona parcului, au ca principale varfuri : Dealul Ponor ( 808 m ); Culmea Certej ( 955,3 m ); Dl. Socolovat ( 783,2 m ); Dl. Ravnistea Mare ( 753,9 m); Dl. La Mese ( 823,5 m ); Dl. Moghila ( 680,8 m ), care coboara pana la 200 m altitudine. In toata regiunea, intensa carstificare a creat fenomene exocarstice si endocarstice reprezentative: Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Valea Sodol, Piatra Alba; platouri cu lapiezuri si doline la Iabalcea, Ravnistea, Carneala; marile vai de doline de la Sodol, Ravnistea; dornele de la Pestera Tolosu; dolina de prabusire de la Pestera de dupa Carsa; numeroase cascade, izbucuri, ponoare si 691 de pesteri si avene.Printre cele mai importante sisteme carstice din perimetrul parcului se mai numara: Avenul din Poiana Gropii (236m adancime), Pestera Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Pestera Gaura Turcului, Izbucul Carasului etc.

Gura de aven in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Izbucuri in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Intrarea in Pestera Gaura Turcului

Intrarea in Pestera Liliecilor (Cheile Carasului)

VI.CLIMA

Teritoriul Parcului National Semenic Cheile Carasului se incadreaza din punct de vedere al climei in climatul temperat-continental moderat, subtipul banatean, cu nuante submediteraneene.

Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulatia maselor de aer umed din vest si sud-vest este caracteristica intregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantitati medii de precipitatii ceva mai ridicate decat in alte zone ale tarii la altitudini similare, perioade destul de dese de incalzire in timpul iernii si primaveri relativ timpurii.

Parcul National Semenic Cheile Carasului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse intre circa 200m (Cheile Carasului) si 1447m (Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic), cuprinzand urmatoarele etaje climatice:

- climatul montan - climatul de munte (1000-1800m) - caracteristic Masivului Semenic in zona ce depaseste altitudinea de 1000m; temperaturi medii anuale cuprinse intre 6 si 4

C functie de altitudine, cantitati de precipitatii cuprinse intre 800-1000mm/an, uneori 1200mm/an, chiar 1400mm/an in cazul Semenicului, vanturi vestice.

- climatul de dealuri - climatul de dealuri joase(200-500m) si inalte(500-800m) - caracteristic Muntilor Aninei pe toata suprafata cuprinsa in parc; temperaturi medii anuale intre 10 si 8⁰C (200-500m) si 8 si 6⁰C (500-800m),cantitati de precipitatii cuprinse intre 500-600mm/an (200-500m) in cea mai mare parte a tarii, 600-800mm/an pe teritoriul parcului si 600-700mm/an (500-800m) in cea mai mare parte a tarii, 800-1000mm/an pe teritoriul parcului.

REGIMUL TERMIC

Temperaturile medii lunare in functie de altitudine

In general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 4⁰C - in partea inalta a Masivului Semenic si 10⁰C - in zona joasa a Cheilor Carasului.

REGIMUL PLUVIOMETRIC

In general cantitatile cele mai abundente de precipitatii se inregistreaza in luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regula in intervalele ianuarie - februarie si septembrie - noiembrie.

Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 1400mm/an in zona inalta a Masivului Semenic si 800mm/an pe platourilor carstice si in zona Cheilor Carasului si Garlistei.

Din cauza versantilor expusi influentei vanturilor vestice umede, in general cantitatile medii de precipitatii depasesc pe cele inregistrate in alte locuri din tara situate la altitudini similare; acest lucru se observa mai cu seama in zona Masivului Semenic si a zonelor de obarsie a ale vailor Timisului,, Barzavei, Nerei si ceva mai putin la obarsia Carasului.

Numarul de zile in care se inregistreaza precipitatii este de aproximativ 140 - 160 de zile.

Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 - 90, iar stratul de zapada se mentine in medie circa 60 - 160 de zile pe an, in functie de altitudine.

REGIMUL EOLIAN

In cea mai mare parte a teritoriului parcului vanturile bat circa 75% din an, putand ajunge pana la circa 88% din an in zonele inalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulatia vestica, directia vantului este influentata de relieful accidentat al parcului. In zona inalta a Semenicului predomina vanturile de sud si sud-vest si cele de nord si nord-vest, cu viteze medii de circa 10mps, in zonele mai joase se face simtita influenta reliefului viteza medie a vantului atingand doar 2mps, in general predomina tot vanturile vestice si uneori din sud-est.

In conditii de cer senin, deseori pe versanti si pe vai apar brize de munte si vale.

Vanturile locale predominante sunt Austrul si Cosava. Austrul este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii. Cosava este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si uscat, bate in general din sud-est si uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud-vest a parcului.

VII.HIDROGRAFIA

1.Apele curgatoare

Cele mai importante ape curgatoare din Banat isi au obarsia in M-tii Semenicului. Din acesti munti izvorasc Nera si toti afluentii sai, Timisul si unii afluenti de stanga ai cursului superior, Poganisul, Barzava, Carasul cu afluentii sai (Garliste). Nera si Carasul sunt afluenti ai Dunarii. Raurile Poganis si Barzava fac parte din bazinul Timisului. Se poate spune ca teritoriul parcului reprezinta un nod din care apele siroiesc in toate directiile.. Aceste ape curgatoare au debite permanente si bogate.

Carasul in chei

Cat timp aceste ape curg prin munti alcatuiti din roci eruptive sau metamorfice, apele formeaza retele hidrografice 'normale', cu izvoare, paraiase, paraie, rauri de munte care se succed normal. Dar retelele hidrografice se 'dezorganizeaza' in cuprinsul intinselor zone carstice unde asistam la fenomene de pierdere a apei prin sorburi (ponoare), vai permanent sau temporar seci, cursuri de apa subterane accesibile sau nu pentru om, apoi izbucnirea la suprafata a apelor care au circulat in subteran (izbucuri).

In zonele carstice aceste ape, dand in drumul lor de depozite calcaroase, isi taie in ele chei si defileuri de o mare frumusete care formeaza si o nota distinctiva a parcului.
In sectoarele cristaline ale parcului, apele curgatoare pot avea debit mediu anual de 20 l/s la km2, in schimb, in zonele calcaroase, debitul poate sa scada si sub 10 l/s la km2.

Parau de munte in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Cazanele Carasului

2.Lacurile

Pe teritoriul parcului si in imediata vecinatate a parcului sunt amplasate de asemenea o serie de lacuri artificiale de baraj (Trei Ape, Gozna, Secu, Buhui, Marghitas), cu suprafete si adancimi apreciabile ce completeaza in mod fericit peisajul general al parcului.

Lacul Secu

Lacul Gozna

VIII.VEGETATIA

Conditiile deosebit de variate din zona Muntilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate in specii atat din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite, care au fost si sunt cel mai bine cercetate.

O caracteristica esentiala pentru aceasta zona, reflectata in structura florei si vegetatiei este existenta a numeroase specii termofile de origine mediteraneana, balcanica, balcano-ilirica, balcanico-panonica si moesica. Aceste elemente se reflecta si in structura formatiilor forestiere subxerofile si xero-termofile precum si in compozitia pajistilor colinare xerofile care reprezinta o caracteristica aparte in acest teritoriu.

Marea diversitate floristica intalnita pe o suprafata relativ restransa cum este cea a Parcului National Semenic -Cheile Carasului, se datoreste complexitatii factorilor stationali, conditionata de variatia accentuata a reliefului carstic precum si a asezarii acestui teritoriu la rascrucea unor valuri succesive de migratie floristica avand origini diferite fitogeografice.

Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numar de 1277 de specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinta al Parcului National Semenic - Cheile Carasului. Abundenta mare a speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului carstic care da nota caracteristica Parcului National Semenic - Cheile Carasului.

Reprezentativ pentru vegetatia lemnoasa a teritoriului de referinta semnalam prezenta a numeroase fitocenoze xerofile intocmite de Syringa vulgaris (liliac) precum si cele de Carpinus orientalis (carpinita) care in aceasta regiune adapostesc un cortegiu de specii termofile caracteristice.

Analiza cormofitelor

Au fost identificate 1277 de specii de cormofite apartinand la 100 de familii. Raportand acest numar de specii citate din perimetrul de referinta la numarul de 2055 de specii pe care I. Heuffel (1858) le citeaza din Banat se poate trage concluzia ca in acest perimetru sunt prezente jumatate din speciile florei banatene.

Din punct de vedere fitogeografic flora este alcatuita in principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperat europeana. La acestea se adauga cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).

Nuanta specifica a acestei flore o constituie prezenta semnificativa a elementelor submediterameene care se gasesc indeosebi in treimea inferioara a sectorului Vaii Carasului. Aceste elemente sunt preponderent elemente mezoxerofile ce alcatuiesc asociatii specifice pentru zonele calcaroase din sudul Banatului. Se pot consemna dintre aceste specii Quequs frainetto, Q. Cerris, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Cotoneaster integerrima, care participa la edificarea unor paduri mezoxerofile si a tufisurilor caracteristice stancariilor aride. La acestea, se adauga specii ierboase cum sunt: Lychnis coronaria, Potentillla micrantha, Lathyrus latifolius, Inula conisa, Euphorbia carniolica, care vegeteaza in tufisuri si speciile sedum hispanicum, Teucrium montanum, Allium flavum, Tunica saxifraga, Helianthemum nummularium, Orlaya grandifolia, Chrysopogon grillus, danthonia provincialis, Aira elegans si altele, care vegeteaza pe stancarii, grohotisuri si in pajistile xerofile si xeromezofile. Elementele europene si european-centrale edifica padurile de pe soluri mai profunde si cu umiditate ridicata astfel fiind speciile de Fagus silvatica, carpinus betullus, Querqus petraea, Acer pseudoplatanus, Acer campestre, fraxinus excelsior, Cerasus avium. La acestea se mai pot adauga si elemente atlantic-mediteraneene care prefera biotopuri calde dar relativ umede cum sunt: Ruscus aculeatus, ceterach officinarum, Hedera helix, Primula acaulis, Tamus communis, prezente in paduri si tufarisuri.

Paduri de fag in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Elementele balcanice (4,38 %) circumscriu flora perimetrului Parcului National Semenic - Cheile Carasului o caracteristica de interferenta dintre flora balcanica si cea central-europeana, in acest perimetru gasindu-si limita de areal unele specii cum sunt Helleborus odorus si Dianthus kitaibelii. Se mai citeaza alaturi de acestea si alte specii balcanice cum sunt Juglans nigra, Tilia tomentosa, Syringa vulgaris, Cytisus falcatus, Echinops banatica, Silene flavescens, Satureja kitaibelii, Lunaria annua, cerastium banaticum, Campanula lingulata, Campanula crassipes, Fritillaria montana, Sesleria filifolia.

Elementele dacice si carpatice realizeaza aproape aceeasi pondere cu elementele balcanice fiind reprezentate de: Knautia drymea, Crocus banaticus, Melampirum bihariense, Dianthus trifasciculatus, Dianthus giganteus, Sempervivum schlehani, Seseli rigidum, Draba lasiocarpa, Erysimum saxosum.

Elementele pontice si inclusiv cele pontic-continentale si pontic-panonice ocupa si ele un loc aparte (5,655 %), contribuind la caracterul stepic al asociatiilor de stancarii si a pajistilor xerofile. Asa sunt speciile: Padus mahaleb, cotinus coggygria, Melica ciliata, Xeranthemum anuum, Stachys recta, Linum flavum, Inula ensifolia, Iris variegata, veronica jaquini.

Elementele cosmopolite si adventive participa la realizarea florei cu 6,234 % ceea ce arata o ruderalizare relativ scazuta a covorului vegetal din perimetrul de referinta. Intre speciile importante din punct de vedere al biodiveristatii covorului vegetal mentionam si pe Ranunculus flabelifolius descris de catre I. Heuffel pentru prima data din Cheile Carasului ca loc clasic.

Analiza elementelor fitogeografice Parcul National Semenic - Cheile Carasului la regiunea eurosiberiana, provincia daco-ilirica din circumscriptia Banatului, in care speciile submediteraneene si balcanice cu diverse variante sunt caracteristice. Aceasta regiune este o zona de interferenta a florei balcano-ilirice cu flora centrala si est europeana.

La nivelul Banatului se constata scaderea numarului de elemente sudice pe masura inaintarii spre nordul provinciei, unele dintre ele patrunzand si pe culoarele calcaroase pana la limita nordica a arealului lor. Totodata, se constata ca, in sudul Banatului si in speta in Parcul National Semenic - Cheile Carasului speciile coboara pe vaile umede pana la altitudini foarte joase comparabile cu cele ale regiunii colinare inferioare. Mai trebuie mentionat ca la coborarea la altitudini foarte joase a unor elemente montane trebuie sa fi jucat un rol si caracterul general al regiunii. Cu toata altitudinea mica, peisajul este cel de munte. Se creeaza multe situatii locale, favorabile elementelor montane. Aceste elemente montane sunt in parte de natura relicta; in acest caz se poate presupune cu mult temei chiar mentinerea lor pe un loc din glaciar.

Un exemplu in acest sens, si destul de interesant de discutat, este raspandirea bradului in perimetrul parcului si nu numai. In primul rand trebuie subliniat ca astazi nu exista legatura directa intre arealele bradului din muntii Balcani si din Balcani. Centrul de raspandire a bradului in muntii Banatului este situat in jurul varfului Semenic, prelungindu-se spre anina si Oravita. Spre est de acest centru arealul bradului se opreste la distanta mica; bradul nu avanseaza spre sud, desi sunt destule locuri potrivite pentru el, ca de exemplu platoul Plasivei de peste 1000 m altitudine. De asemenea trebuie mentionat ca statiunile joase ale bradului din Muntii Banatului sunt relicte; dar, nu pare sa fie vorba de un relict tertiar, ci de unul mai recent.

Aceasta compozitie de elemente fitogeografice furnizeaza indicii asupra migratiei postglaciare a speciilor din refugiile din sudul Europei spre regiunile mai nordice pe masura topirii ghetarilor. In aceasta migratie speciile au ajuns la latitudini si in microclimate din ce in ce mai reci fiind limitate de temperaturi minime, zona fiind un loc de interferenta a florei central-europene si sudice.

Din punct de vedere al adaptarilor fata de conditiile nefavorabile din timpul iernii, flora este reprezentata prin bioforme in cadrul carora hemicriptofitele reprezinta mai mult de jumatate (53,87 %). Aceste specii edifica toate asociatiile de pajisti din regiune si cea mai mare parte a asociatiilor de stancarii. Ele sunt urmate de terofite (14,17 %), care formeaza asociatii cu durata de dezvoltare redusa la perioada relativ umeda din primavara si se gasesc, de asemenea, incluse cu abundenta si dominanta redusa in asociatiile de hemicriptofite.

Speciile fanerofite, reprezentand arborii si arbustii, constituie 8.87 % din flora regiunii fiind, din punct de vedere al dominantei, bine reprezentate in lungul vailor.

Elementele geofite, constand din specii cu rizomi si bulbi sau radacini tuberizate, sunt prezente in paduri si in asociatiile de stancarie. Ele au de obicei dezvoltare rapida in timpul primaverii, unele dintre ele intrand devreme intr-un stadiu de estivatie.

Spectrul bioformelor reflecta varietatea covorului vegetal in care se intalnesc biotopuri ocupate de paduri si tufisuri, pajisti si asociatii de stanarii. Din punct de vedere al biodiversitatii, regiunea se infatiseaza ca una foarte bogata in care pe circa 36000 hectare, se inregistreaza 1277 specii. Aceste specii apartin unor elemente fitogeografice si bioforme foarte variate. Biodiversitatea specifica vine sa sublinieze biodiversitatea biotopurilor caracteristica perimetrului Parcului National Semenic - Cheile Carasului, determinata de conditii orografice foarte variate.

Caracterizarea generala a vegetatiei

Etajarea vegetatiei este ceea ce caracterizeaza in ansamblu masivele muntoase din sudul Banatului. In perimetrul Parcului National Semenic - Cheile Carasului insa datorita marii varietati a conditiilor fizico-geografice si a substratului predominant calcaros unele etaje de vegetatie sunt foarte infuste si fragmentate, altele dimpotriva prezinta o remarcabila amplitudine altitudinala, in unele zone ale parcului se observa inversiuni ale etajelor de vegetatie. Vegetatia zonala formeaza enclave cu suprafete variate4, pe fondul general al vegetatiei rezervatiei. Arboretele de gorun sunt amestecate sau inlocuite cu arborete de cer, tei si garnita in care se dezvolta frecvent subarborete de mojdrean si corn. Pe politele stancoase si crapaturile stancilor de calcar se gasesc asociatii caracteristice de Sesleria filifolia si Poa nemoralis, care dau un aspect pitoresc peisajului indeosebi in perioada de inflorire. In biotopuri asemanatoare si frecvente pe portiunile macinate ale stancilor au fost descrise asociatii de Sedum hispanicum.

Vegetatia de pajisti xerofile ocupa suprafete mari putand sa se instaleze ca pajisti rare si inalte pe pantele pietroase cu expozitie sudica si sud-vestica, asa cum sunt asociatiile de Bromus fibrosum si Brachypodium pinatum. In statiuni insorite cu sol mai putin bogat in fragmente scheletice se instaleaza pajisti scunde de Festuca valesiaca ce reprezinta pasunile xerofile din marginea perimetrului rezervatiei. Cele mai mari suprafete de pajisti, ce ocupa indeosebi sectoarele limitrofe ale rezervatiei instalndu-se pe platouri si versanti cu inclinatia moderata, sunt pajistile de sadina.

Acestea au o biodiversitate remarcabila reprezentand o asociatie de interferenta intre speciile xerofile si mezofile, totodata aceasta asociatie furnizand cea mai mare cantitate de biomasa destinata cresterii animalelor. Asociatiile mezofile sunt edificate de Agrostis tenuis si ocupa suprafete limitate la baza unor versanti sau in partea inferioara a dolinelor, ele interferandu-se cu pajistile de sadina avand aceeasi biodiversitate ridicata.

Pe fondul pajistilor mezofile si xeromezofile cu expozitie nordica se instaleaza palcuri de tolul lupului (feriga de camp) monodominante. In apropierea firului apei, palcurile de Petasites hybridum constituie asociatii caracteristice care dau un plus de pitoresc Parcului National Semenic - Cheile Carasului.

Pe versantii cu expozitie nordica si inclinatie mare se instaleaza tufisuri de corn cu mojdrean, iar pe versantii cu expozitie sudica sau sud-vestica, se instaleaza tufisuri de Syringa vulgaris cu mojdren. Aceste doua asociatii imprima un specific aparte vegetatiei in special cea din Cheile Carasului si adapostesc un numar semnificativ de elemente sudice.

Pajiste in Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Pe marginea dolinelor vegetatia lemnoasa tinde sa se instaleze edificand palcuri de tei argintiu si cer insotite de tufisuri de corn. Aceste palcuri indica tendinta de ocupare a biotopurilor respective de catre padurea de cer si gorun care corespunde vegetatiei zonale din perimetrul de referinta.

Se observa ca fagul este majoritar pe tot cuprinsul parcului detinand suprematia in etajul sau si gasindu-se in amestec cu alte specii de foioase si rasinoase. Rareori se gasesc situatii cand sunt arborete la care sa nu participe fagul. Acesta formeaza arborete pure in special in SE parcului, adevarate paduri virgine de mare intindere, renumite in Europa ca fiind printre putinele ramase neexploatate pana la aceasta data.

IX.FAUNA

Brotacelul (Hyla arborea)

Parcul National "Semenic - Cheile Carasului" are o valoare zoogeografica deosebita deoarece in cadrul acestuia se intalnesc elemente faunistice venite din diferite regiuni ale lumii. Totodata, pe teritoriul acestui parc se gasesc elemente faunistice cu o evolutie aparte, datorita orogenezei carpatice si perturbatiilor climatice cuaternare. Acest amestec de apartenenta, origine si vechime atat de diferite ale elementelor faunistice regasite in perimetrul de referinta scot in evidenta zooistoria unor specii sau a unor comunitati intregi ale caror dovezi le gasim pastrate inca, poate, numai in anumite statiuni sau pe intreg perimetrul de referinta. Aceste fapte indreptatesc cererea noastra de a pune sub ocrotire (sau chiar ocrotire stricta)perimetrul Parcului National Semenic - Cheile Carasului.

Pe teritoriul de referinta al Parcului National Semenic - Cheile Carasului multitudinea de elemente carstice dezvoltate aici a permis migrarea unor populatii in subteran si dezvoltarea lor ulterioara in acest mediu. Pe langa speciile caracteristice acestui mediu (troglobiontele) la nivelul mediului subteran (fie el subteran profund sau subteran superficial) se mai pot intalni si specii caracteristice mediilor epigeu si edafic dar care in anumite conditii sau in anumite perioade ale ciclului lor de dezvoltare intra in pesteri.

In urma studiului faunistic realizat, cat si din informatiile bibliografice referitoare la zona de referinta a viitorului P.N. "Semenic - Cheile Carasului" s-a putut observa o diversitate faunistica importanta in ceea ce priveste numarul de specii (672 - din care 509 de specii sunt nevertebrate si 162 sunt vertebrate) cat si valenta ecologica a acestora (aceste date vor fi ulterior detaliate). Acestea sunt rezultatul interactiunii dintre fauna si conditiile geomorfologice si climatice ale perimetrului de referinta, pe de o parte, dar si intre fauna cu flora si vegetatia acestui perimetru.

1.Fauna de nevertebrate

Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului, 56 de specii sunt endemice. Acestea au o pondere mai mare in randul endemitelor terestre din Parcul National Semenic - Cheile Carasului deoarece ele au o dependenta mai mare fata de conditiile edafice, climatice si orografice.

Herilla ziegleri dacica (Gasteropoda) este o specie strict protejata in conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Ariile Protejate. Totodata, aceasta specie are importanta paleogeografica deosebita deoarece este un relict tertiar, ea supravietuind glaciatiei. Aceasta specie este o specie endemica pentru Banat si a fost intalnita si in 14 pesteri de pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului.

De asemenea pe teritoriul Parcului National "Semenic - Cheile Carasului" a fost identificat (pe zona obarsiei paraului Gozna din Muntii Semenicului) si ortopterul Zubovskia banatica, specie relicta tertiar-neogena ce are particularitati morfo-fiziologice ceva mai evoluate decat fosilele vii. Specia este de asemenea strict protejata prin prevederile Ordonantei de Urgenta privind Ariile Protejate.

Speciile intalnite la nivelul domeniului subteran (in acest caz fiind studiate numai pesterile) au valente ecologice diferite. Astfel 9 specii sunt troglobionte, 95 sunt troglofile si subtroglofile si 104 de specii sunt trogloxene. La 68 de specii nu se cunoaste inca categoria ecologica din care fac parte.

Din numarul total de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului in cele 97 de pesteri studiate din punct de vedere biospeologic cea mai mare pondere o au speciile troglofile (inclusiv subtroglofile) ( 33,94 %) si trogloxene ( 33,21 %), ceea ce era de asteptat deoarece acestea ofera conditii prielnice de refugiu pentru speciile din mediul epigeu in diferite perioade nefavorabile de clima.

Dintre speciile de nevertebrate identificate din pesterile din Parcul National Semenic - Cheile Carasului, endemice pentru acest nucleu carstic sunt chilopodul Lithobius (Thracolithobius) dacicus, diplopodul Bulgarosoma ocellatum si coleopterul Duvalius (Duvaliotes) milleri. Lithobius (Thracolithobius) dacicus este unul din putinele specii veritabil troglobionte, oarbe din tara noastra. Araneidul Troglohyphantes herculanus este cunoscut si din alte zone din afara perimetrului parcului.

Comparand fauna subterana identificata in perimetrul parcului si cea din Banat cu cea din alte regiuni carstice ale tarii remarcam ca aceasta zona este foarte bogata ca densitate de indivizi si mai ales ca diversitate de forme. Printre principalele cauze care au determinat acest fapt putem considera: vechimea uscatului; continuitatea paleogeografica si ecologica cu regiunile din sud de-a lungul diferitelor perioade; intinderea calcarelor si puternica lor carstificare; precum si succesiunea de conditii climatice care au favorizat patrunderea in subteran a stramosilor troglobiontelor.

In mediul epigeu si edafic de pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului au fost identificate 671 specii dintre care 509 specii de nevertebrate si 162 specii de vertebrate.

Sudul Banatului, unde se afla si Parcul National Semenic - Cheile Carasului, a permis, de-a lungul timpului, patrunderea si adapostirea unei faune de nevertebrate cu pregnant caracter mediteranean. Aceste specii mediteraneene, cunoscute a fi mai termofile, au gasit conditii propice in prezenta reliefului calcaros si insorit. Pe de alta parte, aceasta zona a fost o zona refugiala in timpul glaciatiunilor, in care au supravietuit specii relicte tertiare cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemica pentru Banat si protejata prin prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul Ariilor Naturale Protejate), ortopterul Zubovskia banatica (specie endemica pentru Romania). Cele mai multe specii sunt europene in sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene sau eurosiberiene, specii in general higrofile, propri padurilor de foioase in cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au speciile palearctice (40 de specii) si cele holarctice (36 de specii) si de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). Desi in nunar mic speciile mediteraneene ne arata influenta climatului mediteraneam asupra zonei de referinta si a posibilitatilor de colonizare de la sud spre nord sub influenta conditiilor climatice si a reliefului din aceasta zona.

Gasteropodele sunt reprezentate de 48 de specii (grupate in 14 familii) dintre care 17 specii sunt endemice printre care numarandu-se si specii rare cum sunt Vitrea diaphana, Zenobiella umbrosa. Din totalul speciilor de gasteropode 6 specii sunt endemice pentru Banat si 1 specie este endemica pentru regiunea Banat - Oltenia. Se mai poate face o constatare interesanta asupra zoocenozei de gasteropode a raului Caras. Aceasta cuprinde speciile prosobranchiate Amphimelania holandri, Fagotia esperi, Fagotia acicularis si pulmonatul Ancylus fluviatilis. Amphimelania holandri prin toate subspeciile sale se constituie intr-o interesanta specie care geografic se intalneste in afara de Caras si Nera doar in Sava si Drava (Iugoslavia).

Referitor la fauna de Araneae este de remarcat faptul ca se compune, aproape in totalitate, din forme caracteristice pentru paduri umede, ce apartin tipului ecologic ombro-higrofil, cu valenta ecologica moesica. De asemenea se remarca o preponderenta a formelor submontane si montane: Pelecopsis elongata, Leptyphantes leprosus.

Pseudoscorpionii reprezentati prin cele 7 specii identificate pe teritoriul de referinta sunt specii edafobionte, frecvente in paduri cu 3 specii endemice (1 specie endemica pentru regiunea Banat - Oltenia Neobisium (N.) blothroides).

Opilionidele, isopodele, diplopodele, chilopodele si colembolele cuprind specii edafobionte, intalnite in paduri din zone submontane si montane. Ephemeropterele, plecopterele, heteropterele, homopterele si himenopterele desi mai putin studiate in perimetrul Parcului National Semenic - Cheile Carasului ele nu sunt mai putin importante in caracterizarea zonei. Ele cuprind in special specii europene (in sens larg) comune padurilor de foioase.

Ortopterele reprezinta un grup destul de bine reprezentat in perimetrul parcului evidentiindu-se la nivelul acestui grup o heterogenitate marcanta, fapt ce dovedeste o puternica influenta a faunei estice si sudice. Ca elemente interesante ce retin atentia amintim speciile endemice Odontopisma mantana si Zubovskia banatica, apoi Saga pedo ca specie rara.

De asemenea trebuie atrasa atentia asupra speciilor Saga pedo, Zubovskia banatica si Paracaloptenoides caloptenoides care sunt protejate prin prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul Ariilor Naturale Protejate.

2.Fauna de vertebrate

In ce priveste fauna de vertebrate, conditiile geomorfologice si climatice au permis unui numar de 162 de specii sa gaseasca conditii prielnice de viata si reproducere. Astfel pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului din numarul total de specii de vertebrate exista 86 de specii strict protejate si un numar de 66 de specii protejate prin diferitele conventii mondiale ratificate si de Romania.

Un deosebit interes faunistic il prezinta reteaua hidrografica de pe teritoriul parcului. Astfel Carasul (cu afluentii sai cei mai importanti Buhui si Garliste) precum si Nera (prezenta pe teritoriul parcului cu zona sa superioara de la izvoare) sunt principalele ape din zona. Carasul izvoraste dintr-o zona calcaroasa fiind la inceput un rau torentos, pastrandu-si acest caracter pana la chei. Nera izvoraste, in schimb,dintr-un loc situat in golul alpin al Semenicului, sursa de alimentare fiind mlastinile de turba, in cursul sau superior fiind un parau de munte cu un curs nu prea rapid.

Cele doua rauri sau afluentii lor au fost supuse unor lucrari cu caracter hidrotehnic. Astfel o parte din izvoarele Nerei au fost captate si conduse in Barzava, s-au creat pe paraul Buhui, afluent al Carasului, lacurile de baraj Buhui si Marghitas. De specificat ca aceste lacuri se incadreaza peisagistic si ecologic in cadrul natural existent, in sensul ca nu sunt afectate conditiile de reofilie in amonte si aval, si mai ales nu este afectata calitatea apelor. In schimb pe Caras, constructia podului ce traverseaza raul si amenajarea pastravariei din comuna Carasova a determinat amenajarea la iesirea din rezervatie a unor baraje de retentie a apei pentru protectia podului si aprovizionarea pescariei. Amenajarea barajelor are ca urmare cresterea nivelului raului in timpul viiturilor facand inaccesibila intrarea in rezervatie datorita inundarii sectorului inferior al potecii. De asemenea, barajul are ca urmare stagnarea apei in sectorul inferior al cheilor si depunerea deversiunilor care sunt colonizate in timpul verii de buruienisuri higrofile si treptat de tufisuri de Salix purpurea. De asemenea, se impune o observatie asupra calitatii apei raului Garliste care este raul cu gradul cel mai mare de poluare din parc, poluarea facandu-se prin deversarea apelor reziduale ale orasului Anina. Aceasta are un efect distructiv asupra sectorului cuprins intre localitatile Anina si Girliste.

Un element interesant prezent in apele Parcului National Semenic - Cheile Carasului este reprezentat de specia Aspro zingel (fusar). Interesul pentru populatia prezenta in Nera consta in existenta unor mari deosebiri intre ea si populatiile speciei prezente in alte rauri din tara, si nu numai.

Amfibienii sunt remarcati prin prezenta unor specii europene Triturus cristatus cristatus si Bombina variegata protejate pe plan mondial prin conventiile de mediu Ratificate si de Romania dar si de Ordonanta de Urgenta nr. 236/2000.

Tritonul cu creasta (Triturus cristatus)

Izvorasul cu burta galbena (Bombina variegata)

Desi au fost identificate putine specii de reptile, trei dintre ele sunt specii protejate prin diferite conventii nationale si internationale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis si Vipera ammodytes ammodytes.

Gusterul (Lacerta viridis)

Soparla de camp (Lacerta agilis)

Vipera cu corn (vipera ammodytes ammosytes)

Avifauna zonei structurata in cel putin ornitocenoze sinantropa, de stancarie si a padurilor frapeaza prin abundente foarte mici fapt, in general, obisnuit pentru cenozele variate si mixte, formate din specii de diferite tipuri zoogeografice. Aceasta denota pe de o parte dimensiunile limitate ale niselor ecologice diverse si multiple dar cu potential ecologic foarte mic, iar pe de alta parte fragilitatea acestor ornitocenoze, in care orice modificare brusca, chiar daca nu este de anvergura, poate elimina tocmai pasarile cele mai rare si pretioase din punct de vedere faunistic, favorizand in acelasi timp speciile cosmopolite.

Deoarece Romania, si implicit Parcul National Semenic - Cheile Carasului, se afla asejata intre regiunile boreale si tropicale, prin Romania trec unele dintre cele mai importante drumuri de migratie ale pasarilor, toamna spre sud (pasajul de toamna) si primavara spre nord (pasajul de primavara). Din punct de vedere zoogeografic, migratiile au atat o insemnatate istorica (ajutandu-ne sa intelegem traseele de deplasare ale pasarilor in pliocen si glaciar sau locul genezei lor) cat si una cenotica, intrucat imbogatesc spectrul faunistic al unei regiuni intr-o anumita perioada a anului.

In desfasurarea acestui fenomen biologic, Parcul National Semenic - Cheile Carasului reprezinta locul de odihna si hrana, dar si refugiul pentru cuibaritul a numeroase specii migratoare. La nivelul acestui parc se pot intalni specii de pasari care vin si pleaca pe drumul panono-bulgar (care traverseaza tara intre Ciuperceni - Cazanele Dunarii - Cheile Nerei - Cheile Carasului - Satchinez).

Fauna de mamifere cuprinde un numar de 10 specii comune in general tuturor catenelor muntoase si este reprezentata de: cerb, caprior, urs, lup, ras, pisica salbatica, jder, veverita etc.

Lupul (Canis Lupus)

Caprioara (Capreolus Capreolus)

Veverita (Sciurus vulgaris)

De asemenea, pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului exista colonii sau exemplare izolate de lilieci. Conform legislatiei in vigoare atat pe plan mondial cat si in Romania aceste specii sunt protejate. O parte din speciile intalnite in zona de referinta au colonii de hibernare sau maturitate in pesteri.

Liliac in pestera Gaura Turcului

X.SOLURILE

Principalele categorii de soluri care pot fi identificate pe teritoriul parcului national si in zonele limitrofe ale acestuia sunt urmataorele:

1.Clasa molisoluri cu urmatoarele tipuri:

-rendzinc tipic

-rendzinic litic

2.Clasa Argilureisoluri cu tipurile

-brun lureic tipic

-brun lureic litic

3.Clasa cambisoluri dintre cara intalnim tipurile

-bruneumezobazic tipic si rendzinic

-brun acid tipic

-pseudorendzinic tipic

Iata in continuare o descriere a principalelor tipuri de sol identificate in Parcul National Semenic-Cheile Carasului:

Sol brun luric tipic: se formeaza pe sisturi sau luturi usoare, pe versantii cu exparitie diversa, puternic acid la suprafata cu pH = 4,0-4,8 si acid la moderat acid cu p.H = 4,3-5,7, in profunzime. Este slab la foarte huminifer, cu continut de humus de 2,0-6,7%, oligomezobazic la suprafata ( V=35-56%) si mezobazic la enbazic in profunzime ( V=53-76% ); este foarte bine aprovizionat cu N la suprafata ( 0,25-0,28% ) si sarac in profunzime ( 0,01-0,08 g % ). Are bonitatesuperioara cand valoarea edafic util este mare.

Sol bruneumezobazic tipic: format pe roci calcaroase, moderat acid (p.H= 5,5-6,1) foarte hemifer, cu continut de humus de 46% pe grosime de 16 cm. si slab humifer pana la 36 cm.,foarte bine aprovizionat cu N total la suprafata (0,10g %), luto-nisipos la suprafata, de bonitate superioara pentru FA, CA, GO.

Sol rendzina tipica : se formeaza pe calcare, pe versantii insoriti sau semiinsoriti, neutica (pH= 6,9-7,2), foarte humifera, cu contur de humus de 7,2-9,7% pe grosime de 15-20 cm, foarte bine aprovizionat cu N total (0,2- 0,4g % ), lutoasa, de bonitate mijlocie pentru FA, GO, CA. Aceasta bonitate este data de troficitate ridicata ( continut in humus, valoare edafica mijlociu-mic).

Sol rendzinia litica: se formeaza pe calcare sau dolomite cu roca la nivelul 20-30 cm, cu valoare edafic util mic, moderat acid la neutru (pH= 6,3-6,9), foarte hemifer, cu continut de humus de 5,1- 6,1%, mazobazic la suprafata cu V=66%, eubazic in profunzime (V= 86-96%), foarte bine aprovizionat in N total (0,24-0,31g %), foarte sarac in fosfor mobil, foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (7,0-34,0mg %), nisipo-lutos, de bonitate inferioara pentru FA si BR data de valoarea edafic util mic cu toate ca trficitatea este ridicata.

Sol brun acid tipic: se formeaza pe roci cuartite, micasisturi, pe versanti in general umbriti, moderat acid (pH= 4,5- 4,6), foarte humifere, bine aprovizionate in N total, slab aprovizionat in fosfor mobil, mediu aprovizionat in potasiu mobil, nisipo-lutoase cu valoare edafic mijlociu, avand o bonitate mijlocie pentru FA,BR, CA.

Sol brunomezobazic rendzinic: prezinta schelet calcaros pe profil, uneori la suprafata, cu compozitie mai bogata in calciu, volum util mic, megatrofice la entrofice, bonitate mijlocie pentru Fa, CA, PA, etc si superioara spre mijloc pentru BR, MO, PI.

Sol brun acid litic: se formeaza pe cuartite si micasisturi, puternic la moderat acid (pH=5,0-6,0), si foarte hemifer, cu continut de humus de 2,6-16,1%, oligomezobazice cu V=35-52%, moderat la foarte bine aprovizionat in N total ( 0,11- 0,50 g%), foarte slab aprovizionat in fosfor mobil slab la foarte bine aprovizionat in potasiu mobil, nisipo-lutos, bonitate superioara pentru FA, BR, MO, CA, cand valoarea edafic este mare si mijlociu cand valoarea edafic este medie.

XI.TIPURI DE HABITATE

Pe teritoriul Parcului National Semenic - Cheile Carasului se regasesc o serie de habitate specifice reliefului si asociatiilor floristice si faunistice din acest teritoriu. Dintre acestea o serie de habitate sunt protejate de prevederile Ordonantei de Urgenta privind regimul Ariilor Protejate nr. 236 / 2000 din Romania.

Peisaj de grohotis si lespezi calcaroase

.

XII.ISTORICUL DECLARARII PARCULUI NATIONAL SEMENIC-CHEILE CARASULUI, A REZERVATIIOR INCLUSE SI MODIFICARI IN ADMINISTRARE

1955- Prin Hotarirea Comisiei Mediului 1625/1955 se declara prima data Rezervatia Mixta Cheile Carasului cu o suprafata de 800 ha.

1973- Prin Ordinul Ministrului 2974/1973 se declara prima data Rezervatia forestiera Izvoarele Nerei.

1982- Prin Decretul 499/1982 se declara pentru prima data rezervatia mixta Buhui-Marghitas, rezervatia mixta Izvoarele Carasului, rezervatia mixta Cheile Garlistei, rezervatia forestiera Barzavita rezervatia forestiera Groposu si se reconfirma rezervatia forestiera Izvoarele Nerei.

Prin Procesul verbal incheiat intre ICAS Bucuresti, Directia Silvica Resita si Ordinul Ministrului nr. 7/27.01.1990 se revizuiesc limitele si suprafetele Parcului National precum si a rezervatiilor integrale.

1991- Asociatia Speologica Exploratorii Resita intocmeste Studiul de Fundamentare, propunand noi rezervatii speologice: Pestera SpeoSport, Pestera Rasuflatoarei, Pestera Frumoasa, Pestera Ramonei, Pestera 2 Mai, Pestera Exploratorii '85.

1993- Prin Procesul Verbal din 1993 incheiat intre ICAS Caransebes si Directia Silvica Resita cu ocazia realizarii noului amenajament pentru Ocolul Silvic Valiug rezervatia Barzavita pierde acest statut executanduse in perioada urmatoare exploatari silvice.

1994- Prin Hotarirea Consiliului Judetean Caras Severin nr. 8/1994 se reconfirma Parcul National Semenic Cheile- Carasului cu urmatoarele rezervatii componente: Rezervatia Cheile Carasului, Rezervatia Buhui-Marghitas, Rezervatia Izvoarele Carasului, Rezervatia Cheile Garlistei, Rezervatia Izvoarele Nerei, Rezervatia Barzavita, Rezervatia Groposu, Rezervatia Pestera Buhui, Rezervatia Pestera Comarnic, Rezervatia Pestera Popovat.

1994- Universitatea Bucuresti in baza contractului incheiat cu Ministerul Mediului, intocmeste "Studiul de Fundamentare a Rezervatiei Biosferei Muntii Aninei"

1995- Prin Procesul Verbal nr. 76/10.05.1995 incheiat intre ICAS Caransebes si Directia Silvica Resita cu ocazia realizarii noului amenajament pentru Ocolul Silvic Nera s-au schimbat categoriile functionale ale padurii cuprinse in rezervatie.

2000- Prin Legea nr.5/2000 se reconfirma Parcul National Semenic Cheile - Carasului cu urmatoarele rezervatii componente: Rezervatia Cheile Carasului, Rezervatia Buhui-Marghitas, Rezervatia Izvoarele Carasului, Rezervatia Cheile Garlistei, Rezervatia Izvoarele Nerei, Rezervatia Barzavita, Rezervatia Groposu, Rezervatia Pestera Buhui, Rezervatia Pestera Comarnic, Rezervatia Pestera Popovat.

2001- Inspectoratul pentru Protectia Mediului Resita, Directia Silvica Resita si Consiliul Judetean revizuiesc limitele Parcului National Semenic Cheile - Carasului si a rezervatiilor componente.

2001- Legea nr. 462/2001 priveind regimul ariilor naturale protejate stabileste cadrule legal de administrare a parcurilor nationale.

2003-Hotararea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora prin care se stabileste limita Parcului National Semenic-Cheile Carasului si suprafatele componente.

2003- Ordinul MMGA nr. 850/2003 privind procedura de incredintare a administararii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate.

2004- Contractul nr. 741/MMGa/2004 de administrare a Parcului National Semenic-Cheile Carasului incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Regia Nationala a Padurilor-Romsilva.

2004- Hoatrarea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone: Rezervatia Stiintifica Pestera Rasuflatoarei si Rezervatia Naturala Pestera Exploratorii 85.

Astfel, in momentul de fata, Parcul National Semenic-Cheile Carasului cuprinde 11 arii naturale protejate, dupa cum urmeaza:

1.Rezervatia Cheile Carasului, suprafata 3.379,60ha

2.Rezervatia Izvoarele Carasului, suprafata 1.409,50 ha

3.Rezervatia Izvoarele Nerei, suprafata 4.900.0 ha

4.Rezervatia Cheile Garlistei, suprafata 602,60 ha

5.Rezervatia Barzavita, suprafata 3.406,90 ha

6.Rezervatia Buhui Marghitas, suprafata 218,10 ha

7.Rezervatia Naturala Pestera Comarnic, suprafata 0,10 ha

8. Rezervatia Naturala Pestera Popovat, suprafata 0,10 ha

9.Rezervatia Naturala Pestera Buhui, suprafata 0,10 ha

10.Rezervatia Stiintifica Pestera Rasuflatoarei, suprafata 1,10 ha

11.Rezervatia Naturala Pestera Exploratorii 85, suprafata 15,00 ha

XIII.INFRASTRUCTURA SI ADMINISTRATIA

Caile de acces in principalele zone ale parcului sunt suficiente, reprezentate de drumurii nationale, judetene, comunale, private, forestiere, drumuri si carari de pamant sau sapate in stinca Deficientele majore sunt pentru majoritatea drumurilor, degradarea accentuata iar in ceea ce priveste traseele turistice, cea mai mare problema este lipsa marcajelor corespunzatoare.

Administrarea terenurilor se face dupa cum urmeaza:

-Fondul forestier in baza amenajamentelor silvice este administrat de catre Regia Nationala a Padurilor, Directia Silvica Resita, prin Ocoalele Silvice.

-Pasunile si pasunile impadurite se administreaza in baza amenajamentelor silvopastorale de catre Consiliile Locale

-Terenuriel agricole (fanete, pasuni, livezi) se administreaza de catre proprietari

-Apele de suprafata si subterane sunt gestionate de Administratia Nationala Apele Romane

-Parcul National Semenic-Cheile Carsului este administrat de Regia Nationala a Padurilor- Romsilva, Directia Silvica Resita prin Administratia Parcului National Semenic-Cheile Carsului.

Harta Parcului pe Ocoale Silvice

KM

Resursele Administratiei Parcului National Semenic-Cheile Carasului sunt urmataorele:

-Resurse umane: 17 angajati dintre care 6 personal de birou si 11 agenti de teren.Functiile personalului de birou sunt: director parc, economist, responsabil paza, biolog, responsabil comunitati, educatie si turism si responsabil cu tehnologia informatiei.Personalul de teren (agenti de teren) au atributii de supraveghere a activitatilor in teren, turism, paza, altele.

-Resurse materiale/dotari: 1 sediu inchiriat in localitatea Resita, strada Ateneului nr.2, doua mijloace de transport, 4 computere, 1 laptop, 2 aparate foto, 1 GPS, retea LAN, telefoane, fax, copiator, echipamente de campare, echipamente de protectie a muncii.

-Resurse financiare: este planificat un buget anual de 144.000 USD stabilit prin contractul de administrare structurat pe urmatoarele categorii de cheltuieli: salarii si alte drepturi; activitati ecologice; intretinere trasee si refugii; constientizare publica si educatie; cheltuieli de birou; intretinere si operare autovehicule; deplasari si cursuri de pregatire.

XIV.SCOP SI OBIECTIVE

Planul de management al Parcului National Semenic - Cheile Carasului constituie documentul oficial in baza caruia se administreaza, conform legilor romane si a conventiilor ratificate, suprafata de teren cuprinsa in parc, indiferent de regimul proprietatii. Stabileste obiectivele principale si secundare ale managementului, activitatile care vor conduce la atingerea obiectivelor pe termen lung (15 ani), a obiectivelor pe termen scurt (5 ani) si a modului de evaluare a indeplinirii actiunilor programate.

Actualul plan de management defineste principalele directii de actiune, in vederea atingerii pe termen lung a misiunii sitului.Pentru elaborarea planului au fost folosite informatii vechi, informatii recente sau au fost omise anumite aspecte datorita lipsei informatiilor.In aceste conditii, pe masura ce se intensifica cercetarile, planul va suferi completari/modificari ale activitatilor temelor.

Planul de lucru anual se va elabora, avand in vedere Planul de Management, resursele disponibile si situatia curenta, cu consultarea Consiliului Consultativ si avizarea Consiliului Stiintific.

In cazul in care se impun schimbari in Planul de Management, competenta aprobarii acestora revine:

-Autoritatii centrale de mediu, daca se impun modificari ale misiunii, scopului, obiectivelor parcului.

-Pentru schimbari majore se vor organiza sesiuni de consultare a publicului interesat/afectat.

Responsabilitatea aplicarii Planului de Management revine Administratiei Parcului National Semenic-Cheile Carasului.Pentru administrarea unor obiective specifice (situri arheologice, speologice, paleontologice) se pot desemna custozi, specializati in aceste domenii si care pot suporta financiar gestionarea in cauza.

Planurile de lucru anuale se intocmesc de catre administratia parcului cu consulatrea expertilor, acordul Consiliului Consultativ si avizarea Consiliului Stiintific, in trimestrul patru al anului premergator.

Pentru implementarea Planului de Management se va colabora cu organizatii neguvernamentale, servicii publice, institutii de cercetare, institutii de invatamant, firme de consultanta, firme de constructii, administratori de situri similare.In cazul colaborarii, activitatile vor fi supravegheate de un reprezentant al administratiei parcului.

Scopul Parcului National Semenic-Cheile Carasului este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologicgeomorfologic, paleontologic, speologic, pedologic, oferind posibilitatea vizitarii in scop stiintific, educativ, recreativ si turistic.

Obiectivele generale ale administratiei Parcului National sunt urmatoarele:

1.Obiective principale

a. Conservarea terenurilor, a speciilor si varietatii genetice.

b. Sustinerea serviciilor de mediu/eliminarea activitatilor ostile.

c. Turism si recreere.

2.Obiective secundare

a. Cercetare stiintifica.

b. Protectia zonelor salbatice.

c. Protectia specificului natural/particularitati culturale.

4. Educatie si instruire.

3.Obiectiv potential

a. Folosirea durabila a resurselor ecosistemelor.

Parcul National Semenic-Cheile Carasului are pe teritoriul sau o serie de resurse si valori ce prezinta o valoare deosebita pe plan national.Dintre acestea, cele mai importante sunt urmatoarele:

-Contine unica padure de fagete virgine din Europa, avand o suprafata de cca. 5000 ha. Fagetele au o varsta de peste 300 ani.

- Exista 691 specii de animale si 1200 specii de plante care necesita o protectie stricta conform OG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

- Exista 77 specii de vertebrate strict protejate si 55 specii protejate prin diferite conventii mondiale ratificate.

- Au fost identificate 54 specii endemice de fauna, 9 specii troglobionte, 60 troglofile, 37 subtroglofile, 86 trogloxene de fauna subterana.

- Include sectorul nordic ( cca. 40%) al sinclinoriului Resita - Moldova Noua care reprezinta cea mai mare structura carstica compacta din Romania ce se prelungeste si in Iugoslavia.

- Cea mai dezvoltata vale de doline, valea Sodolul Sec reprezentativa la nivel National (Bleahu 1974)

- Este cea mai mare densitate de cavitati/Km² (max 6,2) din intreg sinclinoriu, existand descoperite pana in prezent 691 cavitati din care 566 Pesteri si 125 Avene.

- Din Regiunea Banat este cea mai mare pestera, Pestera Buhui 6547 m dezvoltare (locul 15 in clasamentul National) si cel mai mare aven, Avenul din Poiana Gropii - 236m denivelare.

- Exista 3 pesteri protejate din cele 4 in judetul Caras- Severin, la care se mai adauga 8 pesteri deosebite din punct de vedere morfologic, speogenetic, paleontologic, una dintre ele, Pestera Rasuflatoarei fiind unica in S-V Romaniei.

- Contine 30 sisteme carstice majore strabatute de importante debite de apa subterana autohtona sau alohtona.

- Au fost identificate pana in prezent 39 situri paleontologice.

- Au fost identificate pana in prezent 20 situri arheolologice.

- Exista 2 zone salbatice neafectate de interventia umana: Izvoarele Nerei si Cheile Carasului (sectorul cuprins intre Confluenta Caras-Comarnic si Poiana Prolaz.

- Doar aproximativ 2 % din suprafata parcului este afectata de poluarea apei, aerului si solului).

XIV.RECOMANDARI DE MANAGEMENT IN SCOPUL DEZVOLTARII DURABILE A PARCULUI NATIONAL SEMENIC-CHEILE CARASULUI

Calitatea apei nu trebuie sa fie influentata de nici un factor antropic din interiorul sau exteriorul Parcului.Actualmente, majoritatea localitatilor limitrofe si statiunilor turistice, care folosesc apa curenta deverseaza apele menajere neepurate in ape de suprafata.Solutia este construirea de statii de epurare sau dupa caz bazine vidanjabile, pentru toate localitatile si statiunile turistice care se afla pe teritoriul parcului, sau care deverseaza apele uzate in ape care ajung pe trasee de suprafata sau subterane, pe teritoriul parcului. In acest fel, apele subterane si de suprafata vor fi curate permitand faunei dependente de acestea sa se dezvolte normal.

Terenurile si cursurile de apa trebuie sa fie pastrate nealterate, oferind un peisaj natural salbatic, nemodificat. Gunoiul menajer generat de localitatile limitrofe, statiunile turistice si locurile de campare improvizate este uneori depozitat in albiile unor ape, pe terenuri din vecinatatea acestora sau pe terenuri improprii acestor scopuri (doline, avene).In scopul rezolvarii acestei probleme sunt propuse doua solutii:

A. Toate localitatile limitrofe parcului trebuie sa aiba locuri amenajate de depozitare a gunoiului menajer si industrial. Statiunile si celelalte cladiri indiferent de destinatie trebuie sa fie dotate cu containere de gunoi care vor fi golite periodic in locuri amenajate.

B. Initierea unor programe de colectare diferentiata si reciclare a deseurilor, prima data in statiuni si apoi in localitatile limitrofe unde aceasta metoda este posibila.

Vor fi mentinute pentru acces doar drumurile considerate principale si traseele turistice marcate.In acest scop sunt prevazute constructii sau lucrari de intretinere de drumuri forestiere. Nu vor mai fi construite drumuri noi in interiorul parcului si se va renunta la intretinerea celor existente, in afara celor considerate necesare accesului sau altor scopuri utile parcului. Prin invadarea cu vegetatie a drumurilor, accesul spre unele zone ale parcului va deveni mai dificil, intreaga zona devenind astfel mai salbatica.

Taierile pentru comunitatile locale se vor efectua din zone clar stabilite, doar manual, iar transportul se va efectua numai cu atelaje. Necesarul de lemn de foc al acestor comunitati este in prezent asigurat in mare parte din exploatari sau taieri ilegale. Vor fi permise doar taieri de igiena si produse accidentale, doar din zone clar stabilite si strict doar pentru nevoile comunitatilor locale limitrofe parcului si doar daca acestea nu au paduri in alta parte.In acest fel se vor reface habitatele originale ale speciilor, iar unele specii vor reveni in zone de unde au fost gonite de activitatea umana.

Reducerea pana la stopare a braconajului, taierilor ilegale si a oricaror alte forme de exploatare a produselor padurii.Din pacate, braconajul inca se practica in diverse zone ale parcului, iar in unele perioade ale anului in zone propice cresterii buretilor comestibili exista o foarte mare fluenta de vizitatori. Din aceste cauze, este neaparat necesara infiintarea unui serviciu de paza eficient ce va tine sub control braconajul si numarul de vizitatori din parc prin repartizarea atentiei asupra zonelor si perioadelor considerate fierbinti.Prin activitatea acestui serviciu de paza, in perioadele si locurile de imperechere animalele nu vor ma fi deranjate de prezenta antropica, aceasta ajutand la refacerea mai rapida a efectivelor.

Gestionarea deseurilor se face astfel incat sa nu ramana deseuri in parc. Turistii depoziteaza deseori deseurile la intamplare in vecinatatea locurilor improvizate de campare, sau in containere amplasate in zone dificile, ceea ce face golirea acestora foarte greoaie.Pentru a se evita astfel de probleme vor fi amplasate containere speciale ce nu permit accesul animalelor la gunoiul menajer si doar in locurile unde accesul auto sau cu atelaje este foarte facil. In celelate zone ale parcului unde acest lucru nu este posibil se va insista prin metode educative si coercitive ca vizitatorii sa nu lase in urma lor deseuri menajere. Prin solutionarea acestei probleme a deseurilor si eliminarea lor de pe teritoriul parcului, peisajul isi va pastra frumusetea nealterata si, foarte important, se va evita crearea unor dependente ce pot deveni periculoase pentru fauna parcului si chiar pentru vizitatori.

Pesterile si avenele vor fi conservate atat din punct de vedere morfologic cat si al habitatelor. Unii turisti colectioneaza speleoteme, distrug fosile si pericliteaza potentialul arheologic al acestora prin sapaturi neautorizate.Solutia este reprezentata de crearea unei retele de pesteri amenajate, partial amenajate, sau in care accesul sa fie permis doar insotit de un ghid acceptat de administratia parcului, capabil sa transmita vizitatorilor cunostinte valoroase despre mediul subteran. Pesterile si avenele vor fi metinute astfel nealterate cu toate resursele ce le adapostesc, conditie esentiala pentru mentinerea si cresterea atractivitatii Parcului National Semenic-Cheiel Carasului.

Comunitatile locale vor beneficia de programe de informare si educatie ecologica. Membrii comunitatilor locale limitrofe parcului desfasoara diverse activitati ce dauneaza in diverse moduri mediului (incendieri periodice ale pajistilor, depozitarea cadavrelor de animale bolnave si resturi menajere in avene, depozitarea gunoiului, borhotului in doline etc.).Pentru ca populatia sa renunte la aceste practici se va incerca informarea, educarea, constientizarea si implicarea membrilor comunitatilor locale in problemele ce privesc sanatatea mediului inconjurator, cu referire directa la situatii ce caracterizeaza sau au caracterizat zone apropiate comunitatii.Principalul aspect pozitiv este ca in acest fel responsabilitatea membrilor comunitatii va creste facand posibila implicarea directa sau indirecta a acestora in activitati benefice parcului

Acolo unde este posibil structurile antropice neutilizabile vor fi eliminate. Pe teritoriul parcului exista o serie de structuri antropice nefunctionale (retele electrice, constructii abandonate in diverse stadii, etc ). Toate structurile antropice considerate ca neutilizabile vor fi indepartate din parc. Peisajul va reveni la starea naturala, in beneficiul turistilor.

Cat mai multi cercetatori din diverse domenii vor fi implicati in programe de cercetare. Informatiile referitoare la resursele parcului sunt vechi, insuficiete, nu acopera intreaga suprafata a parcului si nu sunt din toate domeniile. Atragerea si sprijinirea cercetatorilor voluntari din varii domenii va ajuta la intelegerea functionarii ecosistemului parcului ca un intreg, pentru a putea stabili masuri de management adecvate.

Cat mai multi vizitatori si membrii ai comunitatilor vor beneficia de informatii ce le vor permite sa inteleaga importanta parcului. Programele de educatie de mediu si informare pentru comunitatile limitrofe parcului si pentru turistii existenti si potentiali sunt aproape inexistente.Prin demararea unor programe de informare si educatie ecologica pentru comunitatile locale si pentru vizitatori se va reduce probabilitatea aparitiei de conflicte intre administratia parcului si comunitatile locale limitrofe parcului.

Turistii vor avea posibilitatea vizitarii unor pesteri beneficiind de serviciile specializate a unor ghizi autorizati. Singura pestera amenajata si a carei vizitare se face in mod organizat este Pestera Comarnic.Exista alte cateva pesteri vizitate constant de turisti.De aceea sunt planificate realizarea unor amenajari care sa aiba impact minim asupra pesterilor destinate turismului pentru a se reduce numarul si gradul degradarii pesterilor vizitate deja de turisti.

Turistii vor beneficia de resursele arheologice care vor fi protejate de deteriorare. Cetatea Turcului este intr-o stare avansata de degradare, iar cateva pesteri in care sau gasit vestigii arheologice nu sunt protejate si turismul este necontrolat. Cetatea va fi amenajata si restaurata in vederea introducerii in circuitul turistic al parcului,iar celelalte situri vor fi protejate prin controlarea accesului turistilor in parc.Pentru dezvoltarea turistica a zonei si atragerea fondurilor si investitiilor este necesara pastrarea pe mai departe a vestigiilor istorice oferind in acelasi timp turistilor posibilitatea vizitarii unor situri cu importanta istorica.

Toate intrarile principale in parc vor fi marcate prin panouri explicative si vor fi dotate cu bariere eficiente, iar traseele pe care este permis accesul turistilor vor fi clar marcate. Momentan nu exista mijloace care sa semnalizeze intrarea in parc, accesul este total liber si necontrolat atat pentru persoane cat si pentru autovehicole. La intrarea in parc turistii nu sunt informati despre niste reguli minime de comportament si nici nu se percepe nici o taxa. Unii vizitatori se comporta ca intr-un teritoriu al nimanui unde se pot manifesta oricum (ritualuri satanice la P.de dupa Casa). Accesul va fi permis numai prin anumite locuri si pe traseele stabilite. Astfel accesul turistilor va fi monitorizat permanent putandu-se limita sau redirija fluxul turistic catre alte zone turistice, in cazul existentei unor zone cu o sensibilitate mare in anumite perioade sau in cazul in care numarul de turisti depaseste capacitatea de suportabilitate a unor zone ale parcului. Se va percepe o taxa minima macar cu valoare de simbol. Nu vor fi zone suprasolicitate de vizitatori. Flora va fi neafectata, iar fauna va fi nederanjata de prezenta umana. Unele lucrari de intretinere necesare parcului vor avea un suport financiar. Iar vizitatorii vor deveni constienti ca viziteaza niste obiective importante care impun un cod de comportare adecvat.

Harta traseelor turistice

KM

Mentinerea sau scaderea suprafetelor exploatate de comunitatile locale (livezi, pasuni, terenuri agricole). Exista in parc livezi, pasuni si terenuri agricole exploatate de comunitatile locale.Se va trece la determinarea pe baza de analize, studii si consultari cu membrii comunitatilor locale a suprafetelor care vor ramane in regimul actual de exploatare si a celor ce vor putea fi trecute intr-un regim de exploatare mai lejer, mergand pana la redarea unora din acestea naturii.Efectul dorit este marirea suprafetelor naturale neexploatate fara a aparea conflicte intre administratia parcului si comunitati si asigurarea desfasurarii activitatilor traditionale durabile.

Vizitatorii vor beneficia de trasee ecoturistice interesante in vreme ce vor fi protejate resursele importante. Traseele turistice nu asigura accesul vizitatorilor la obiectivele importante, multe dintre ele nu sunt marcate si nu respecta legislatia in vigoare.Este nevoie de reproiectarea si marcarea in teren a traseelor ecoturistice. Vizitatorii vor avea astfel ocazia sa vada zonele, resursele naturale si culturale importante din parc protejand in acelas timp resursele care necesita o protejare stricta.

Vizitatorii vor fi gazduiti numai in locuri special amenajate astfel fiind protejate de deriorare anumite resurse. Nu exista spatii de cazare si campinguri in interiorul parcului cu ecsceptia statiunii Senemic.Solutia aleasa este amenajarea cladirilor (cantoane etc.) existente in parc pentru spatii de cazare si amenajarea unor campinguri.In acest fel se va mari numarul vizitatorilor, dar conditiile de cazare si controlul acestor spatii vor reduce impactul poluarii datorat turismului.

XV.SPECII PROTEJATE

De o mare importanta pentru o arie naturala protejata sunt speciile de flora si fauna protejate si conservate in acel teritoriu.In tabelul urmator voi prezenta speciile de plante protejate in Parcul National Semenic-Cheile Carasului, precum si situatia lor pe lista rosie a plantelor superioare din Romania.

E-in pericol de disparitie;

I-nedeterminate

Ex-disparut

O-afara din pericol

K-putin cunoscute

Nt-nepericlitate

R-rare

V-vulnerabile

In ceea ce priveste speciile de fauna protejate, acestea sunt urmatoarele:

-Mamifere (4 identificate): ursul (Ursus arctos) ; lupul (Canis lupus) ; rasul (lynx lynx); pisica salbatica (Felis silvestris)

-Pasari (14 identificate) : acvila (Aquila pomarina) ; gea neagra (milvus nigrans) ; serparul (circaetus gallicus) ; striga (Tito alba) ; lastunul (Apus melba) ; Caracias garrulus ; Randunica roscata ( Hirundo daurica Tricodroma muraria Oenanthe hispanica; Mortacilla cinarea Emberiza cia; Caneparul (Carduelis canabiana) ; cinteza (Frigilla coelebes

-Reptile (4 identificate ) : gusterul (Lacerta viridis) ; soparla de camp (Lacerta agilis) ; soparla de ziduri (Lacerta muralis maculiventris) ; vipera cu corn (Vipera ammodytes

-Pesti (3 identificate) : fasa (Cobitis elongata) ; Zingel streber Fivul ogammarus balcanicus

-Nevertebrate (9 identificate) : Odortopodisima montana ; Zabovskia banatica ; Saga pedo ; Leuctra quadrimaculata ; Nemorua carpathica ; N. Longicandata ; Chloroperla kisi ; Siphonoperla transilvanica ; Isoperla pusilla.