Dezvoltarea regionala a judetului Tulcea

Dezvoltarea regionala a judetului Tulcea

Cuprins

Evaluarea capitalului antropic (Economia)

Economie

Industrie

Turism

Managementul deseurilor

Transporturi

Comunicatii

Servicii financiare

Analiza SWOT generala

Obiective

2 Evaluarea capitalului natural

Prezentare generala a judetului Tulcea

Resurse de apa

Resurse naturale

Resursele naturale regenerabile

Resursele de sol

3 Evaluarea capitalului social

Situatia demografica si structura populatiei

Forta de munca in judetul Tulcea

Sanatate

Educatie

Cultura

4 Portofoliu de proiecte prioritare

1. EVALUAREA CAPITALULUI ANTROPIC

1. DESCRIERE GENERALA

La sfarsitul anului 2006, in economia judetului Tulcea erau inregistrati un numar de

11.283 agenti economici, din care: 280 societati pe actiuni, 4 regii autonome, 6.250 societati cu raspundere limitata, 537 societati in nume colectiv, 42 societati in comandita simpla, 45 organizatii cooperatiste, 814 asociatii familiale, 3.311 persoane fizice autorizate.

Economia judetului Tulcea, dupa un prim soc al tranzitiei de la sistemul centralizat la

economia de piata, este afectata acum de schimbarile structurale necesare dupa aderarea

Romaniei la Uniunea Europeana.

Ramurile industriale reprezentate de unitati-mamut, energofage, poluante si cu

productivitate scazuta, tind sa fie inlocuite de IMM-uri flexibile, implicate in activitatea de productie sau in servicii, care utilizeaza eficient resursele regenerabile si forta de munca locale, in special in domeniul prelucrarii produselor agricole si piscicole, a punerii in valoare a potentialului turistic, in constructii, servicii bancare si transporturi.

O mare lovitura pe care o primeste economia judetului este cea legata de prabusirea

sistemului de productie lohn in sectorul industriei textile, ramura care insumeaza in Tulcea cel putin 4.000 de locuri de munca. Efectul intrarii pe piata a produselor extrem de ieftine din China, cumulat cu cresterea justificata si normala a valorii manoperei romanesti, determina deja concentrarea atentiei clientilor straini spre statele din fosta Uniune Sovietica, unde pretul fortei de munca ramane inca tentant.

Ramurile economice traditionale in judet sunt agricultura, pescuitul si extractia pietrei.

Agricultura sufera acum schimbari de esenta a structurii culturilor, trecandu-se de la

cultivarea predominanta a cerealelor catre plantele tehnice, o amploare fara precedent luand cultura de rapita pentru producerea de combustibil ecologic. Cresterea animalelor, in special a ovinelor, este o activitate specifica in judet, Tulcea plasandu-se pe locul 9 in tara la numarul de capete de ovine, ce se apropie de 250.000 si pe primul loc la productia de lana. Judetul Tulcea se inscrie pe locul 2 la productia de preparate din carne, cu mai mult de 10 % din productia nationala si pe locul 13-14 la productia de carne.

Pescuitul se afla si el la rascruce, pe de o parte datorita diminuarii semnificative a

resurselor piscicole din mediul natural, cat si datorita constrangerilor datorate cerintelor

minime impuse de U.E. pentru accesarea fondurilor structurale in domeniu, in special in ceea ce priveste asocierea pescarilor autorizati. Piscicultura este o activitate in continua crestere,care va lua un avant considerabil dupa accesarea viitoarelor fonduri structurale in domeniu.

Extractia pietrei, cu un potential de crestere fara precedent, datorat investitiilor majore

de infrastructura din Romania, se afla si ea intr-un oarecare impas datorat localizarii carierelor cele mai importante in perimetrul sau in zonele limitrofe rezervatiilor naturale din judet.

Exista, de altfel pericolul ca multe dintre activitatile economice desfasurate pana acum sa-si reduca mult ponderea datorita intentiei, aproape materializate, ca mai mult de 80 % din suprafata judetului sa fie transformata in arii sub jurisdictia programului comunitar NATURA2000.

Ramura economica cu cel mai mare potential de crestere este turismul, cu toate

serviciile conexe, lucru deloc surprinzator daca tinem seama de faptul ca Delta Dunarii este cea mai importanta zona umeda protejata din Europa, atat ca intindere, cat si in privinta biodiversitatii (peste 1.600 specii floristice, 3.600 specii faunistice, dintre care 315 specii de pasari, 28 de mamifere si 84 specii de pesti).

Ca noutati in peisajul economic local se prefigureaza sectorul productiei de energie din

surse regenerabile, in special a celei eoliene, domeniul IT si cel al firmelor de consultanta.

2 INDUSTRIE

Numarul populatiei ocupate in industria judetului Tulcea, se ridica, la sfarsitul anului

2004, la 20.700, conform statisticilor oficiale. Datorita restructurarilor intervenite in acest tip de activitati, numarul acestora s-a diminuat la circa 18.500 angajati, la sfarsitul lui 2006.

Intr-un mod total nepotrivit cu specificitatea zonei, in care exista una dintre cele mai

importante zone umede protejate din lume, in judetul Tulcea au fost infiintate in timpul

regimului comunist o serie de unitati economice poluante, al caror singur avantaj era acela ca transportul materiei prime din import aduse pe calea apei, uneori chiar din Brazilia sau Africa de Sud, era mult mai ieftin si se reflecta in mod semnificativ in pretul produselor. Asa au aparut Combinatul Metalurgic, "spart" dupa 1989 in S.C. FEROM S.A. si S.C. TREMAG S.A., primul, producator de feroaliaje, al doilea, de caramida refractara de diverse sortimente.

Dupa ce a fost privatizata, trecand in proprietatea unei firme cu capital ucrainean,

datorita, in parte, existentei monopolului asupra productiei si transportului energiei electrice,prima dintre aceste societati si-a inchis deja portile in 2006.

Producatorul de caramida refractara, cu capital american, datorita investitiilor pentru retehnologizarea unitatii, face inca fata competitiei de pe piata. Producatorul de alumina. S.C. ALUM S.A., cu capital majoritar rusesc, a fost nevoit si el sa-si inchida portile pentru cel putin 2 ani, pentru a se conforma din punctul de vedere al protectiei mediului la cerintele reglementarilor Uniunii Europene.

Unul dintre cazurile de succes in industria grea tulceana este reprezentat de S.C.

AKER BRAATVAAG S.A. Tulcea - santierul naval, cu capital norvegian, care are o

productie de nave diverse in continua crestere, aproape in exclusivitate pentru export.

Proprietarii santierului asigura conditii de munca si o salarizare corespunzatoare, inducand si o atmosfera de disciplina si responsabilitate a muncii, poate fara precedent in industria tulceana.

Cea mai dinamica ramura industriala locala se dovedeste a fi cea alimentara, reprezentata, in primul rand de sectorul preparatelor din carne. Cele 2 firme reprezentate in

teritoriu, S.C. TABCO CAMPOFRIO S.A, cu capital majoritar spaniol, si S.C. CARNIPROD S.A., cu capital majoritar austriac, produc acum, in total circa 20.000 tone de preparate din carne/an, situand judetul pe podiumul producatorilor din cadrul sectorului.

Atat cele doua firme mentionate, cat si S.C. PISCICOLA TOUR S.A.Jurilovca, producator de conserve din peste, au beneficiat de importante fonduri SAPARD pentru deschiderea unor noi linii de fabricate

Din pacate, datorita unor schimbari legislative survenite in regimul concesiunilor resurselor piscicole din Delta Dunarii, dar si unor lacune in activitatea de marketing, fabricade conserve de la Jurilovca se afla intr-un proces de schimbare a fluxurilor tehnologice, care a presupune diminuarea numarului de sortimente produse de la 22 la 3-4, care sunt cerute pe piata.

Sectorul industriei usoare este reprezentat de domeniul confectiilor textile, care, in

anul 2004, cuprindea peste 15 firme de profil, cu un numar total de peste 4.000 de angajati preponderent femei, dintre care numai S.C. CONFECTIA S.A. Tulcea are peste 2.000 de salariati. Sistemul de productie lohn, in fapt un export de manopera, este pe cale sa se naruie, ceea ce presupune o reorientare din mers catre crearea de produse inregistrate proprii si piata interna de profil, invadata acum de produse ieftine, dar si de proasta calitate ale unor producatori asiatici.

Industria extractiva este reprezentata, cu preponderenta, de extractia pietrei pentru

constructii, unele dintre cele mai bune cariere de piatra din Romania fiind pe raza judetului Tulcea. Cum mare parte din suprafata judetului va deveni sit NATURA 2000 unele dintre aceste cariere este posibil sa-si inchida sau sa-si restranga activitatea, tocmai intr-un moment in care incep mari lucrari de investitii in infrastructura, in special in cea de drumuri si autostrazi cu finantare europeana.

3 AGRICULTURA

Suprafata agricola a judetului Tulcea este de 364.015 ha, din care 314.507 ha este

detinuta in proprietate de micii producatori. Din suprafata arabila totala de 292.222 ha, 60.043ha sunt ocupate de pasuni, 10.032 ha de vita de vie si 1.657 ha de livezi. In judetul Tulcea, se practica totusi o agricultura bazata pe cultura cerealelor si plantelor tehnice, principalele culturi fiind urmatoarele: grau - 43.023 ha, orz si orzoaica - 9.188 ha, porumb - 90.487 ha,floarea soarelui - 49.151 ha, alte plante oleaginoase - 57.707 ha.

Productivitatea agricola in judet este limitata de regimul pluviometric scazut al zonei,

cunoscuta ca una dintre cele mai aride din Romania, ceea ce impune o crestere a suprafetei irigate

In urma aplicarii prevederilor legii fondului funciar, a rezultat o parcelare excesiva a

solelor, ce presupune practicarea unei agriculturi de subzistenta. Pentru o mai buna utilizare a terenurilor si eficientizarea activitaii agricole se impune crearea unor asociatii de proprietari de pamant pentru crearea unor sole de dimensiuni optime pentru aplicarea tehnologiilor

moderne.

Judetul Tulcea este cunoscut ca un mare producator de vinuri, podgoriile Sarica

Niculitel si Babadag reprezentand brand-uri de renume printre cunoscatori. Din cele 10.032ha cultivate cu vita de vie, 7.129 ha sunt soiuri nobile, 2.247 ha vie hibrida si 656ha pepiniere viticole.

Din procesarea soiurilor de vita nobila, in 2004 s-au obtinut: 19.350 hl vin de masa

alb, 5.407 hl vin de masa rosu, 23.744 hl vin superior alb, 46.281 hl vin roze, 20.056 hl albD.O.C. si 12.357 hl rosu D.O.C..

Zootehnia, ca ramura a agriculturii este slab reprezentata in judet, actualmente

functionand in Tulcea numai 2 complexe de ingrasare a porcilor si nici unul de bovine, ovine sau avicol. Cu toate acestea, judetul are un efectiv de circa 250.000 ovine, in proprietatea unor familii de oieri autohtoni, majoritatea aromani, dar si a unora din zona Sibiului, care si-au stabilit stanele pe pasunile din amenajarile agricole tulcene. In acest mod, judetul se plaseaza pe locuri fruntase la numarul de ovine si productia de lana.

Datorita suprafetelor mari de luciu de apa, piscicultura reprezinta un punct forte al

economiei tulcene. Cantitatile de peste pescuite in sistem industrial sunt importante,

statisticile din 2004 inregistrand un total de circa 3.470 tone, cu urmatoarele cantitati defalcate pe specii: caras - 1.790.029 kg, crap - 102.493 kg, somn - 163.636 kg, salau - 153.526 kg,stiuca - 164.592 kg, scrumbie - 47.660 kg, babusca - 268.837 kg, fitofag - 59.264 kg, platica- 720.506 kg.

4. TURISMUL

Turismul, desi reprezinta numai circa 7% din PIB-ul local, are un potential deosebit,

valorificat in prezent doar intr-o foarte mica masura. Datorita specificitatii naturale locale,care are ca principala trasatura existenta intr-un spatiu relativ restrans a majoritatii formelor de relief si implicit a unei varietati de ecosisteme, aproape de neegalat la nivelul unei regiuni,corelata cu existenta urmelor civilizatiilor greaca, romana si otomana, turismul poate deveni in viitorul apropiat singura alternativa viabila pentru forta de munca disponibilizata din industrie si agricultura. Centrul atentiei turistice este, bineinteles, Delta Dunarii, devenita Rezervatie a Biosferei in patrimoniul mondial al UNESCO si zona umeda de importanta deosebita, ca habitat al pasarilor acvatice, in cadrul Conventiei RAMSAR

In judet se practica un numar diversificat de tipuri de turism: turism peisagistic, bird

watching, vanatoare si pescuit sportiv, plaja marina si sporturi nautice, turism stiintific, turism cultural si religios, turism de croaziera si, mai ales, turism rural si ecoturism, cu un numar total de peste 4.200 locuri de cazare in locatii omologate din punct de vedere turistic. Nu este de neglijat interesul turistilor fata de urmele civilizatiilor greaca si romana in Dobrogea -cetatile Enisala, Halmyris, Dinogetia etc., "triunghiul manastirilor ortodoxe" tulcene - Celic-Dere, Saon si Cocos, basilica paleo-crestina de la Niculitel, una dintre cele mai vechi de acest fel din Europa, plajele insorite si salbatice, cu nisipuri extrem de fine de la Sulina, Sfantu Gheorghe si Portita, Parcul National "Muntii Macinului", cu elemente faunistice si floristice specifice stepei si ecosistemelor din arealul celor mai vechi munti ai Europei - Muntii Dobrogei. Este de luat in seama posibilitatea unor circuite complexe de croaziera pe Dunare si Marea Neagra, care sa includa cele mai importante obiective turistice din traseu. La toate acestea, se adauga o splendida gastronomie locala, avand ca element central produsele pescaresti, precum si vinurile din podgoriile Sarica Niculitel si Babadag, care fac din fiecare masa o sarbatoare.

5. MANAGEMENTUL DESEURILOR

Problema managementului deseurilor este una nerezolvata inca la nivelul judetului

Tulcea, cu repercusiuni directe asupra calitatii mediului, atractivitatii peisajului si calitatii

serviciilor turistice. Se constata o slaba implicare a autoritatilor locale in domeniu, iar nivelul de constientizare in privinta importantei realizarii unui management corespunzator al deseurilor este unul diminuat si de nivelul de cultura al populatiei din anumite zone.

Consiliul Judetean Tulcea a intocmit, inca din 2004, un plan judetean de gestionare a

deseurilor, care nu a pornit insa de la premisele unui studiu elaborat de specialisti in domeniu.In aceste conditii, in 2006 a fost comandat un astfel de studiu privind gestionarea deseurilor in judet, care a fost realizat de S.C. IMPULS 2000 SRL Constanta. Acest studiu expune problemele si carentele sistemului de colectare si atinge cele trei puncte-cheie ale sistemului de management al deseurilor si anume: stabilirea locatiilor statiilor de transfer instituirea unui sistem de colectare/transport al deseurilor din Delta Dunarii; amplasarea statiei de compost.

Au fost stabilite 3 tipuri de statii de transfer, astfel: 5 statii de capacitate medie (in Babadag,Isaccea, Macin, Mahmudia, Topolog), o statie de capacitate mica (la Sulina) si mai multe statii/centre rurale cu functiii de compactare a deseurilor menajere.

Colectarea selectiva a deseurilor se va realiza in doua moduri si va fi pe categorii de

deseuri: colectarea "din usa in usa" sau "din poarta in poarta", respectiv colectarea prin aport voluntar. In mediul urban, punctele de colectare ce vor fi amenajate in piete si in zonele de locuit vor fi dotate cu europubele/eurocontainere, dupa caz, dimensionate conform numarului de locuitori. In mediul rural, vor fi doua tipuri de puncte de colectare: puncte de colectare centrale si puncte de colectare periferice"Studiul privind gestionarea deseurilor in judetul Tulcea" a fost aprobat prin Hotararea de Consiliu Judetean nr. 20/28.02.2007, urmand ca, in baza acestuia, sa se revizuiasca planul judetean de gestionare a deseurilor.

6.TRANSPORTURI

Transporturile aeriene sunt asigurate de aeroportul "Delta Dunarii", dispus la aproximativ

14 km de municipiul Tulcea, pe drumul spre Constanta si aflat in administrarea Consiliului judetean. Deocamdata, pe acest aeroport nu se efectueaza curse aeriene regulate, ci doar curse judetean. charter. In ultimii ani, au fost realizate aici importante investitii cum ar fi: reabilitarea pistei si prelungirea acesteia pana la 2.000 m, depozit de carburanti, balizaj luminos, imprejmuirea aeroportului. Acestea permit in acest moment aterizarea/decolarea aeronavelor de pana la dimensiunile Boeing 737, in conditii de deplina siguranta. Este pregatit un studiu de fezabilitate pentru modernizarea aerogarii existente, extinderea platformei de parcare aeronave de la 2 la 7aparate, upgradarea balizajului luminos, dotarea cu degivroare, vidanje, scari de coborare/ urcare a pasagerilor, benzi rulante pentru bagaje, o a doua poarta de detectare a metalelor, etc. Punerea in practica a acestei documentatii tehnice va permite reluarea curselor regulate interne, intrerupte in 2003 si chiar intrarea aeroportului in circuitul international prin atragerea unor companii aeriene de low-cost.

Aceasta cu atat mai mult cu cat aeroportul tulcean va trebui sa preia si o parte a fluxurilor comerciale de pasageri ale Aeroportului "Mihail Kogalniceanu" Constanta,

care a devenit, partial, militar.

Transportul pe cale ferata este asigurat de o retea de numai ___ km de cale ferata simpla,

ce asigura conditii de rulare numai in regim de trenuri personale. Chiar si "Sageata Albastra", un modern tren de mare viteza, care facea legatura intre Tulcea si Bucuresti in mai putin de 4 ore,parcurgea traseul Medgidia-Tulcea in regim de tren personal. Datorita preluarii pasagerilor de catre societatile de transport cu microbuze, mai ieftine si mai rapide, dar cu un nivel scazut de siguranta pentru pasageri, cursele de tren cu garnituri "Sageata Albastra" au fost suspendate din 2005.

Transportul rutier de pasageri se realizeaza cu microbuze de 17 locuri, autobuze de 48

locuri, perimate moral si fizic si cateva autocare moderne apartinand unor societati comerciale de profil si unor persoane fizice autorizate. Traseele sunt adjudecate pe principiul liberei concurente

Transportul naval de pasageri si marfuri este unul extrem de important in economia

judetului daca tinem seama de faptul ca mai mult de jumatate din suprafata judetului este

acoperita de Delta Dunarii, un spatiu deosebit de important din punct de vedere turistic.

Din pacate, majoritatea navelor care opereaza in judet sunt nave depasite moral, construite prin anii1970 mari consumatoare de carburanti ("BANAT", "VRANCEA", "MOLDOVA" si"MEHEDINTI", de cate 300 pasageri, "MIRCESTI" si"MARAMURES", de cate 150 persoane,"COTNARI", de 60 locuri si "FIENI" de 30 locuri) cu o viteza redusa si cu o manevrabilitate greoaie. Acestea se afla in proprietatea S.C. NAVROM Tulcea S.A., care a reusit sa achizitioneze recent si doua catamarane moderne, de cate 200 locuri, cu care opereaza pe rutele Tulcea-Sulina, Tulcea - Chilia, Tulcea - Periprava si Tulcea- Sfantu Gheorghe, cu o ritmicitate de doua zile. Acestora li se adauga cateva salupe rapide de circa 60 de locuri ce opereaza zilnic spre Sulina, Chilia si Sfantu Gheorghe, aflate in proprietatea a trei societati comerciale deprofil:S.C. BASNAV TUR SRL, S.C. TOTAL SRL si S.C. DIANA SHIPPING SRL.

7 COMUNICA II

A.Telefonie fixa

Romtelecom a detinut monopolul telefoniei fixe pana la 1 Ianuarie 2003, data la care

piata a fost pe deplin libera pentru competitie, in conformitate cu legislatia UE.

La nivelul judetului Tulcea existau la sfarsitul anului 2004, 33.382 abonati Romtelecom,

inregistrandu-se o scadere cu 4.2% fata de numarul inregistrat la sfarsitul anului 2003.

Convorbirile automate efectuate in decursul anului 2004 se situau la nivelul de 112.104 minute, cu 20.8% mai putin fata de nivelul inregistrat in 2003, din care 98,8%reprezentau

convorbiri telefonice nationale, diferenta fiind convorbirile telefonice internationale.

Dupa 1 Ianuarie 2003, noi societati comerciale au inceput sa furnizeze servicii de

telefonie fixa:

- Astral

- Grupul RCS&RDS

B. Telefonie mobila

In aprilie 1997 s-au lansat servicile GSM prin Vodafone - numele de marca al societatii

Mobifon, denumit anterior Connex si Orange, denumit anterior Dialog - operat de societateaMobilRom. Aceste doua societati au dezvoltat rapid piata de telefonie mobila. Ambii operatoriGSM acopera cam 90% din teritoriul Romaniei. Orange Romania a atins cifra de 7.000.000clienti pe 6 februarie 2007, in timp ce Vodafone avea 7.155.417 clienti la sfarsitul anului 2006.

In mai 2000, Cosmorom, detinut in totalitate de catre OTE Group, a introdus de

asemenea un serviciu GSM care acoperea 40% din teritoriu. In prezent acesta s-a transformat inCosmote, care potrivit companiei detine un grad de acoperire de 95% a populatiei si 82%acoperire geografica a Romaniei. Compania avea la finele anului trecut 1.230.000 de clienti,dupa ce a atras circa 556.000 in ultimul trimestru, din care 19 % cu servicii pe baza de abonament. Pe ansamblul anului, numarul de clienti a urcat cu 1.170.000.

8 SERVICII FINANCIARE

Pe teritoriul judetului Tulcea, isi desfasoara activitatea 21 sucursale si agentii dintr-o

paleta de 12 banci comerciale, reprezentata de: Banca Comerciala Romana (Sucursala Tulcea si4 agentii: Tulcea Delta, Grigore Moisil, Macin , Sulina), Raiffeisen Bank (Sucursala Tulcea si 2agentii: Babadag si Dunarea), BRD - Group Societe Generale (Sucursala Tulcea si agentiaDelta), Banca Comerciala HVB Tiriac (Sucursala Tulcea), Banc Post (Sucursala Tulcea), CreditEurope Bank (Sucursala Tulcea), BancaTransilvania (Sucursala Tulcea si 2 agentii Danubius siMacin), Romextera Bank (Sucursala Tulcea), Piraeus Bank (agentia Tulcea), Casa de Economiisi Consemnatiuni (Sucursala Tulcea), Banca Comerciala "Carpatica" (Sucursala Tulcea),Volksbank (Sucursala Tulcea) .

9.OBIECTIVE SPECIFICE

Dezvoltarea agroturismului, ecoturismului, turismului stiintific, religios, cultural,

gastronomic, de afaceri si de agrement;

Atragerea marilor operatori turistici internationali;

Sprijinirea infiintarii de asociatii de producatori;

Dezvoltarea formelor asociative in agricultura;

Cresterea suprafetelor agricole irigate;

Crearea si promovarea unor branduri locale;

Stimularea dezvoltarii unor servicii slab reprezentate;

Asigurarea accesului la apa potabila si canalizare-epurare in toate localitatile;

Continuarea modernizarii aeroportului;

Constructia podului peste Dunare intre Braila si Tulcea;

Modernizarea infrastructurii rutiere;

Constructia de porturi turistice;

Modernizarea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare;

Extinderea retelei de distributie a gazelor naturale;

Modernizarea retelei de transport a energiei electrice;

Innoirea parcului de transport naval;

Atragerea de investitii pentru exploatarea surselor de energie regenerabila;

Dezvoltarea IMM-urilor care prelucreaza resurse locale;

Dezvoltarea activitatilor mestesugaresti si artizanale.

10.ANALIZA SWOT

2.1 Prezentare generala a judetului Tulcea

Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la Marea Neagra. Paralela 450 latitudine nordica strabate judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 290 41' 24' longitudine vestica strabate orasul Sulina ce se afla in extremitatea estica a Romaniei. Inconjurat din trei parti de ape, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta. Suprafata judetului este de 8.499 kmp, reprezentand 3,6% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea - cu o treime din populatia judetului, 4 orase si 46 de comune. Din suprafata totala a judetului, 3.446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

2.2. RESURSELE DE APA

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile de pe teritoriul judetului Tulcea sunt

reprezentate de cele subterane, insuficient explorate si exploatate si cele de suprafata dominate in mare masura de prezenta fluviului Dunarea care margineste judetul Tulcea pe latura vestica sinordica, avand o lungime de circa 276 km. Celelalte ape curgatoare din judet sunt de importanta mica, tributare Dunarii, putine ca numar si cu debit redus sau tributare Marii Negre cu lungimi si debite mai mari. Toate apele curgatoare din judet sunt grefate de viiturile pluviale.

Apele statatoare sunt reprezentate de lacurile situate de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii

si pe litoralul Marii Negre. Dintre lacurile din Lunca Dunarii cele mai importante sunt Jijila, Rotund, Saon, Somova, Parches. In Delta Dunarii exista un numar insemnat de lacuri, de regula cu suprafete intins si cu adancimi mici. Complexul Razim-Sinoie este cea mai importanta zona lacustra a tarii, avand o suprafata de circa 60.000 ha.

2.4. RESURSELE NATURALE REGENERABILE

Speciile de flora salbatica (flora spontana medicinala si aromatica) si speciile de fauna

salbatica reprezinta si importante resurse naturale regenerabile utilizate pentru valorificare economica. Din flora salbatica sunt valorificate: stuful (Phragmites australis), acopera osuprafata totala de circa 170.000 ha cu un potential de productie de circa 50.000 tone/an, papura (Typha angustifolia), floare de tei argintiu si pucios (Tilia tomentosa,T. cordata), circa 50tone/an, flori fructe si frunze de paducel (Crataegus monogyna), circa 5,7 tone/an, flori de soc(Sambucus nigra), circa 0,4 tone/an, sunatoare (Hypericum perforatum), circa 0,72 to/an, fructede maces (Rosa canina), circa 2,5 tone/an, coada soricelului (Achillea millefolium), circa 0,8tone/an, flori de salcam (Robinia pseudocacia), frunze de nuc (Juglans regia), pelin (Artemisiaabsinthium), flori de musetel (Matricaria chamomilla), frunze de dud alb (Morus alba), frunze de pelin (Artemisia absinthum), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), papadie(Taraxacum officinale). Speciile de plante medicinale prezentate mai sus sunt cateva din cele 95 de specii inventariate in zona.

Este cunoscut, de asemenea, faptul ca judetul Tulcea este o zona foarte importanta

melifera, flora salbatica spontana cu valoare melifera cuprinzand 64 de specii.

Din fauna salbatica a judetului, pestele reprezinta o resursa importanta, din cele circa 133de specii inventariate in apele Dunarii, Deltei Dunarii si zonei costiere a Marii Negre,

valorificandu-se economic circa 30 specii. Anual se inregistreaza capturi de circa 3.000-4.000tone de peste atat din speciile dulcicole cat si din cele salmastre si marine, sustinand o activitate economica traditionala, specifica. Cateva specii de mamifere si de pasari, constituie fauna salbatica de interes cinegetic, atat in Delta Dunarii fiind organizate fonduri de vanatoare.

InDelta Dunarii sunt organizate 15 fonduri de vanatoare, gestionate de 6asociatii de vanatoare,in suprafata totala de circa ha, iar in restul judetului sunt organizate 30 de fonduri de vanatoare, (13 fonduri de vanatoare gestionate de RNP si 17 de AJVPS), in suprafata totala de129.258 ha.

Foarte importante sunt resursele regenerabile energetice, judetul Tulcea fiind evaluat ca

un judet cu un potential energetic considerabil. Dintre formele de energie regenerabila, cea mai importanta o reprezinta energia eoliana, Dobrogea fiind zona cu potentialul cel mai ridicat din Romania.

2.5. RESURSELE DE SOL

Suprafata agricola a judetului Tulcea este de 362.860 ha din care: suprafata arabila

290.839 ha, pajisti naturale 60.741 ha, livezi 1.608 ha si vii 9.612 ha.

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate intra in obiectul de activitate al O.J.S.P.A. Tulcea,dar, intrucat Programul de elaborare si reactualizare a studiilor pedologice si agrochimice 2003-2011 este abia la inceput, un studiu pe un teritoriu cadastral al unei primarii desfasurandu-se conform metodologiei pe parcursul a 2 (doi) ani calendaristici, OJSPA Tulcea nu detine o situatie concludenta a repartitiei terenurilor pe clase de pretabilitate, pe folosinte si culturi multe din studiile din arhiva pierzandu-si valabilitatea, fiind mai vechi de 10 ani.

In judetul Tulcea exista o suprafata de 97.648 ha de terenuri degradate, datorita excesului

de umiditate (10.805 ha), saraturate (15.253 ha), nisipoase (3.000 ha), erodate (48.546 ha),eroziunii de suprafata (18.339 ha), eroziunii de adancime (1.072) sau din alte motive (419 ha).

Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. Ingeneral, in majoritatea cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de dezagregare si alterare.

3 EVALUAREA CAPITALULUI SOCIAL

3.1. SITUATIA DEMOGRAFICA SI STRUCTURA POPULATIEI

Suprafata judetului Tulcea este de 8499 kmp, din care 4655 kmp are Delta Dunarii si

reprezinta 3,5% din suprafata tarii, fiind al patrulea judet ca marime. Judetul cuprinde 51 unitatiadministrativ-teritoriale, impartite astfel: Municipiul Tulcea - cu o treime din populatia judetului, 4 orase, 46 de comune si 133 de sate.

Populatia, ca principal element al societatii, ocupa un loc deosebit in evaluarea

economico - sociala a judetului, fiind atat factor cat si scop al dezvoltarii.

In judetul Tulcea locuiesc in prezent 256.491 persoane, cu 4,5% mai putin decat la

recensamantul din 1992, reprezentand 1,2 % din populatia totala a Romaniei. Din acest total,49% se afla in mediul urban iar 51% in mediul rural. In perioada 1996 - 2002 populatia judetuluia scazut cu 5429 persoane.

Judetul Tulcea are cea mai mica densitate, de 30,4 locuitori/kmp, de circa 3 ori mai mica

decat media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se in special suprafetei mari acoperite de apa.

3.2. FOR A DE MUNCA IN JUDE UL TULCEA

La inceputul anului 2006, principalii indicatori ce au caracterizat forta de munca,

conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica (Balanta Fortei de Munca la 1ianuarie 2006), se prezentau astfel:

resursele de munca - 168,8 mii persoane;

populatia activa civila - 91,9 mii persoane;

populatia in pregatire profesionala si alte categorii de populatie in varsta de munca - 76,9mii persoane;

populatia ocupata civila - 86,7 mii persoane;

salariati - 46,1 mii persoane.

Pe acest fond, in anul 2006, somajul inregistrat nu a cunoscut fluctuatii importante, diferentadintre valorile maxime si minime ale ratei somajului fiind de 2,12 puncte procentuale, cu maximul de 6,47%, atins in luna ianuarie, iar minimul de 4,35% in luna septembrie.

3.3. SANATATE

Asistenta de sanatate publica cuprinde activitatile care se adreseaza comunitatii sau

individului in vederea pastrarii si promovarii starii de sanatate a populatiei. Ea este garantata si finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de sanatate sau din contributii directe ale beneficiarilor, dupa caz. Pe plan local, institutia responsabila in domeniul asistentei de sanatate publica este Directia de Sanatate Publica Tulcea.

Sistemul sanitar cuprinde atat resursele materiale, cat si personalul medico-sanitar.

3.4. EDUCATIE

In anul scolar 2005-2006 activitatile Inspectoratului Scolar Judetean au avut in vedere

doua aspecte:

problematica descentralizarii

asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar

Au avut prioritate proiectele de relansare a educatiei in mediul rural si in zonele

defavorizate, asigurarea de sanse pentru cei aflati in dificultate, asigurarea protectiei si integrarea educationala a persoanelor cu nevoi speciale, generalizarea invatamantului preprimar.

Reteaua liceelor din judetul nostru s-a marit prin infiintarea Grupului Scolar Mahmudia

ce are ca specializare turismul si sectia monahala a Seminarului Teologic.In ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial functioneaza clase speciale de rromi,clase de recuperare, cu predare comasata pentru cei care au depasit varsta de scolarizare.

3.5. CULTURA

Institutii culturale:

1. Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea (ICEM Tulcea)
2. Muzeul de Istorie si Arheologie
3. Muzeul de Etnografie si Arta Populara
4. Muzeul de Stiin ele Naturii Delta Dunarii
5. Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu
6. Biblioteca Judeteana Panait Cerna
7. Centrul Judetean pentru Conservarea Culturii
8. Centrul Cultural Ludovic Paceag

Festivaluri importante:

• Festivalul International de Folclor Pestisorul de Aur
• Festivalul National al Minoritatilor Nationale
• Festivalul de Film Anonimul

4 PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE

Proiect 1. Modernizare Aerogara si separare fluxuri pasageri Aeroport "Delta

Dunarii" Tulcea

Obiectiv general

Imbunatatirea si dezvoltarea retelei de transport a judetului Tulcea

Obiectiv specific

Imbunatatirea facilitatilor de transport aerian pentru turistii Deltei Dunarii in conformitate cu standardele internationale pentru transportul aerian de calatori

Valoarea totala a proiectului

Valoarea totala estimata: 6.500.000 EUR

Durata proiectului: 2008-2009

Scurta descriere a proiectului

Delta Dunarii constituie un obiectiv turistic complex cu o valoare naturala ridicata. Ca

localizare geografica este situata la distanta de aproximativ 300 km de Bucuresti si

aproximativ 1000 km de orasele din vestul Romaniei. In ceea ce priveste turismul

international, in ultima perioada se inregistreaza o crestere permanenta si rapida a numarului de turisti straini care au ca destinatie principala Delta Dunarii.Totodata s-a dezvoltat foarte mult turismul de croaziera pe Dunare avand ca punct final al calatoriei orasul Sulina.

Rezultate asteptate

Economisirea timpului de calatorie, sporirea confortului, sigurantei si a mobilitatii turistilor si populatiei locale, cresterea numarului de turisti, atragerea de investitii in zona.

Proiect 2. Modernizarea infrastructurii de acces catre zona turistica Murighiol-

Uzlina-Dunavat-Lacul Razim

Obiectiv general

Imbunatatirea si dezvoltarea retelei de transport a judetului Tulcea

Obiectiv specific

Dezvoltarea turismului durabil si a mediului de afaceri in zona de Sud-Est a judetului Tulcea,

prin imbunatatirea accesibilitatii regionale spre zona Delta Dunarii

Valoarea totala a proiectului: aprox. 23.000.000 Euro

Durata proiectului: 2008 - 2010

Scurta descriere a proiectului

Actualmente, valorificarea turistica a patrimoniului natural al zonei Murigiol - Uzlina -

Dunavat - Lacul Razim este mult sub poten ialul sau economic. Imbunatatirea accesului spre zona de interes turistic creeaza premizele dezvoltarii durabile, prin cresterea activitatii

turistice, cu toate aspectele ce deriva din aceasta - cresterea semnificativa a numarului de

turisti, cresterea de venituri la bugetele locale, crearea de noi locuri de munca, dezvoltareaIMM-urilor locale, rezolvarea unor probleme specifice de protectia mediului.

Rezultate asteptate

Asigurarea unor cai de acces corespunzatoare din punct de vedere a sigurantei circulatiei cat si modernizarea celor existente pentru circulatia carosabila, vor conduce la cresterea gradului de satisfactie al turistilor, cresterea gradului de confort al circulatiei, scaderea consumului de combustibil pe autovehicul cu implicatii pozitive asupra mediului.

Proiect 3. Valorificarea turistica a manastirilor tulcene prin imbunatatirea

infrastructurii de acces si de mediu

Obiectiv general

Imbunatatirea si dezvoltarea retelei de transport a judetului Tulcea

Obiectiv specific

Dezvoltarea turismului durabil si a mediului de afaceri in zona de nord a judetului Tulcea,prin imbunatatirea accesibilitatii regionale spre zona manastirilor nord-dobrogene.

Valoarea totala a proiectului: aprox. 23.000.000 Euro

Durata proiectului: 2008 - 2010

Scurta descriere a proiectului

Necesitatea proiectului a aparut din avand in vedere valoarea deosebita a obiectivelor din

patrimoniul cultural religios, pe intreg arealul nord-dobrogean. Zona, ce cuprinde obiectivele mai sus mentionate, are valente exceptionale de cadru natural si construit si este integrata intr-un context de mare interes (proximitatea Deltei Dunarii, litoralul Marii Negre, Parcul National Muntii Macinului, vestigii arheologice de importanta nationala, legiferata)

Modernizarea la standarde europene a 38,2 Km de cai de acces, semnalizate corespunzator cu panouri indicatoare, marcaje, amenajarea intersectiilor cu drumurile si strazile laterale,eliminarea punctelor generatoare de accidente, precum si inducerea unor influente favorabile asupra mediului inconjurator pe drumurile din traseu.

Proiect 4. Centru de sanatate Sulina

Obiectiv general

Cresterea standardului de viata al populatiei; asigurarea accesului la asistenta medicala si de sanatate pentru toti cetatenii.

Obiectiv specific

Cresterea competentei si calitatii actului medical.

Valoarea totala a proiectului: 4.000.000 Euro

Durata de executie a proiectului: 2010-2012

Scurta descriere a proiectului

Restaurarea cladirilor de patrimoniu din spitalul Orasenesc Sulina infiintat in 1864 de Comisia

Europeana a Dunarii; dotarea si echiparea cu utilitati care sa asigure functiuni multiple de

sanatate publica pe toata perioada anului: spital, baza de tratament si recuperare etc.

Rezultate asteptate

Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii sanitare, in paralel cu cresterea calitatii si

diversitatii serviciilor medicale.

Proiect 5. Centru de zi Tulcea

Obiectiv general

Combaterea marginalizarii sociale.

Obiectiv specific

Dezvoltarea si diversificarea modalitatilor de interventie in vederea prevenirii abandonului si a reducerii numarului de copii institutionalizati

a reducerii numarului de copii institutionalizati.

Valoarea totala a proiectului: 380.000 Euro

Durata de executie a proiectului: 2008-2009

Scurta descriere a proiectului

Reabilitarea cladirii; dotarea cu echipamente adaptate situatiei beneficiarului; amenajarea

spatiilor comune pentru activitati sociale, recreativ-culturale, asistenta medicala de urgenta,servirea unei mese.

Rezultate asteptate

Imbunatatirea si diversificarea serviciilor de asistenta sociala si protectie pentru persoanele si familiile al caror trai zilnic nu poate fi sustinut prin propriile mijloace, capacitati si drepturi.

Bibliografie

Pagina oficiala de internet a Judetului Tulcea

"Romania 2000 Profile Regionale" 2002 Dr Aurel Camara,Ion Florescu Institutul national de statistica 2002