Judetul HARGHITA - turism

1. Localizarea si caracterizarea judetului HARGHITA

SUPRAFATA SI RELIEFUL

Judetul Harghita se situeaza pe platforma Transilvaniei in zona centrala a Carpatilor Orientali. Judetul, fiind unul dintre cele mai mici judete din tara, se intinde pe o suprafata de 6639 km² reprezentand 2,8% din teritoriul tarii. Principala caracteristica a reliefului consta in predominarea tinuturilor muntoase, acestea ocupand peste 60% din teritoriul judetului.

Se disting 3 unitati principale de relief: munti cu altitudine pana la 2000 m, dealuri si altitudini medii de circa 800 m si depresiuni intramontane si intercolinare cu altitudini intre 400 si 800 m.

Relieful muntos se grupeaza in doua lanturi paralele pe directia NV - SE.

In partea centrala sunt situate lanturile vulcanice ale muntilor Gurghiului (cu varful Prisca, 1777 m), muntii Harghita Centrala (cu varful Harghita Madaras 1801 m) si muntii Harghita de Sud (cu varful Cucu 1558 m).

Reteaua hidrografica se compune din trei bazine principale: Muresul spre Vest (cu afluentii Tarnava Mare si Tarnava Mica), Oltul spre Sud (cu afluentii Homorodul Mare si Homorodul Mic), Bistrita si Trotusul spre Est.

In judet se afla unicul lac de origine vulcanica din tara, lacul Sfanta Ana situat intr-un cadru pitoresc al craterului vulcanic Ciomatu la altitudinea de 950 m.

In muntii Giurgeului, de-a lungul drumului national DN.12.C, se gaseste cel mai mare lac de baraj natural din tara Lacul Rosu cu o suprafata de 12,6 ha si adancime de pana la 10,5 m. La poalele varfului Rachitis din muntii Calimani se afla lacul Iezeru de origine glaciala cu o suprafata de 1300 m² si o adancime de 3-5 m.

ELEMENTE DE INFRASTRUCTURA

Cai de acces

Muntii Ciucului sunt strabatuti de o retea densa de cai de comunicatii. Caile de acces principale - sosele si cai ferate - sunt in valea Oltului si Trotusului. Din soselele asfaltate pornesc drumuri de categorie inferioara care impanzesc tinutul.

Din vest calea principala de acces este DN 12 care urmareste valea Oltului.

Din nord - nord-est, prin valea Trotusului calea principala de acces este DN 12/A care leaga Miercurea-Ciuc de Onesti.

In zona Ciucului de Jos intre Cozmeni si Targu Secuiesc trece DN 11/B care trece prin pasul Nierges si Casin.

Dinspre Moldova zona se poate vizita prin DN 2G Moinesti-Comanesti.

Caile de acces secundare de buna calitate sunt DJ 125 Sandominic - Balan, DJ 123/B Sanmartin - Ciucsangeorgiu.

Din Lunca de Jos prin Valea Rece, Valea Iavardi urca spre Balan DJ 127/B, care este in acelasi timp si traseul nr. 4 din Muntii Ciucului. Perechea sa, DJ 127/A porneste din Lunca de Jos si urca prin Valea Rece in Poiana Fagului.

O alta cale de acces secundara, dar de importanta deosebita este DJ 124 care pleaca din Racu, trecand prin Satu Nou, Vacaresti, Mihaileni, Nadejdea si in final ajunge la Livezi. Pe aici putem porni pe traseele nr. 1 si 18.

Caile ferate sunt paralele cu soselele nationale din zona. CF 400 Brasov-Ciceu-Deda urmareste vaile Oltului si Muresului, avand un rol important in accesarea portiunii nordice si centrale ale Muntii Ciucului. Punctele de acces importante pot fi statiile CFR din Miercurea-Ciuc, Racu si Izvorul Olt (Sandominic).

CF 501 Ciceu-Adjud urca pe versantul sudic al muntelui Cad spre Livezi, apoi coboara prin valea paraului Garbea spre Lunca de Sus. De aici urmareste valea Trotusului. Punctele importante de acces sunt statiile Tarcau, Lunca de Jos, Ghimes-Faget.

Peste tot reteaua de drumuri nationale DN 12, 12/A si 2G asigura acces direct la calea ferata.

Masivul Ciomatul este accesibil prin valea Oltului. Pe aici trece DN 12 si linia CFR 400 dintre Brasov si Miercurea-Ciuc.

Reperele turistice vestite ale masivului pot fi vizitate din localitatile, garile din zona: Bixad, Tusnad-Bai, Tusnad. Din oricare dintre localitatile din jurul Masivului Ciomatul pornesc poteci turistice la Lacul Sfanta Ana, atractia principala a zonei.

Masivul Hasmas este accesibil cel mai usor dinspre Gheorgheni. Aici trece linia CF 400 Brasov - Deda si DN 12.

Linia CF 501 Ciceu - Adjud trece de asemenea in apropierea zonei, din statia Lunca de Mijloc putem ajunge in zona de sud-est al Masivului Hasmas.

Dinspre Moldva putem urca in Masiv de pe linia CF 509 din statiile intre Piatra-Neamt si Bicaz.

Pe sosea Masivul Hasmas poate fi accesat in mai multe puncte, drumul principal fiind soseaua Gheorgheni - Piatra-Neamt pe DN 12/C care trece prin Lacul Rosu si Cheile Bicazului, dar putem ajunge in zona si prin DN 15 dintre - Toplita si Piatra-Neamt, prin DJ 125 din Balan, si prin DN 12/C din Valea Ghimesului.

Depresiunea Borsecului este cel mai usor accesibil din Toplita prin DN 15. In Toplita putem ajunge prin calea ferata (linia 400 Brasov - Deda) sau prin DN 12 dinspre Gheorgheni.

STRUCTURA ECONOMICÃ

Economia, in stare de regres dupa decembrie 1989 a fost stapanita de macrotensiuni: inflatia galopanta, scaderea productiei interne si legat de aceasta, somajul, deficite bugetare, deficite ale balantei de plati. Desigur aceasta situatie s-a reflectat si in viata economica si sociala a judetului, in primii ani ai procesului de tranzitie scazand brusc volumul de productie si de export (la care a contribuit si intreruperea legaturilor de cooperare din sanul CAER), iar somajul a devenit un element integrant al vietii economico-sociale. Numarul salariatilor reprezinta doar 75,0% fata de numarul din anul 1989. Sectorul privat, care a aperut incepand cu anul 1990, din motive obiective nu a putut contracara efectele    negative inregistrate. In ultimii doi ani, s-a inregistrat o stabilizare economica, chiar o crestere usoara a productiei si a exportului, a activitatii investitionale, s-a redus rata inflatiei, dar aceste fenomene pozitive nu au putut influenta simtitor situatia ocuparii fortei de munca, veniturile reale ale populatiei, nu au putut ameliora unele probleme sociale si relansa rezolvarea gravelor probleme legate de infrastructura in sensul larg al cuvantului.

Activitatile INDUSTRIALE s-au dezvoltat pentru exploatarea si industrializarea (prelucrarii) lemnului, industria alimentara, textila, tricotaje si confectii.Ponderea industriei in economia judetului de-a lungul anilor trecuti a evoluat ascendent, astfel ca in prezent pe lana principalele ramuri industriale nemijlocit legate de resursele naturale care se gasesc in sol si subsol, activitatea industriala este prezenta prin mai toate ramurile sale.
Ponderea cea mai insemnata din productia industriala a judetului, revine industriei exploatarii si prelucrarii lemnului, bazata pe resursele de materii prime existente in teritoriu si care, reprezenta cca. 27-28% din total, urmata de industria alimentara 20-21%,industria textila si a pielariei cu 15-16%.Cote mai mici sunt detinute de ramura extractiva 9%, metalurgie 0,8-1%, constructiile de masini 3-4%, industria produselor electrotehnice, electronice si de mecanica fina - 2-2,5%, a produselor chimice si petrochimice -2,8-3% si altele. In comparatie cu anii precedenti se constata o diminuare simtitoare a activitatii in industria prelucrarii metalelor si a constructiilor de masini si inceputul unui proces de revigorare in domeniul prelucrarii lemnului, productiei de tesaturi, confectii textile, a productiei produselor din carne si lapte, bauturi alcoolice, concretizat prin diversificarea si relansarea ofertei de marfuri.
O parte insemnata din aceste produse sunt valorificate la export, de-a lungul anilor castigand increderea clientilor de pe piata externa, clienti care au investit sume importante pentru dezvoltarea si retehnologizarea unitatilor industriale din judet.
Din totalul de 8465 societati comerciale si regii autonome inregistrate in Registrul Comertului 30 sunt cu capital de stat,47 sunt cu capital mixt, 845 detin capital mixt, romanesc si strain iar 623 sunt alte categorii de agenti economici.

O alta ramura importanta a economiei judetului reprezinta AGRICULTURA.
Terenul agricol al judetului Harghita cuprinde 406,4 mii hectare, din care 92,7 mii ha teren arabil, revenind in medie 1,15 ha pe locuitor. Pajistile naturale ocupa 312,3 mii ha asigurand conditii deosebit de favorabile cresterii animalelor, sector preponderent in formarea veniturilor populatiei din aceasta ramura.In ceea ce priveste structura culturilor exista o diferentiere intre zonele din judet. Cresterea animalelor este o indeletnicire primordiala. Materia prima provenita din acest sector se prelucreaza in totalitate in sectorul privat, fiind comercializat tot in aceasta forma.

Prezentarea potentialului turistic

Resursele naturale

O caracteristica o constituie existenta in judet a peste 2000 de izvoare de ape minerale. La Borsec, Sancraieni, Tusnad si Plaiesi functioneaza statii de imbuteliere, iar la Borsec si Baile Tusnad o parte din aceste ape sunt utilizate in scopuri terapeutice.

Subsolul judetului contine zacaminte de tuf vulcanic (depresiunea Borsec si Ciuc), lignit (Borsec), pirite cuprifere (Balan si Jolotca), sare (Praid), caolin (Harghita Bai), argile (Corund, Suseni, Odorheiu-Secuiesc), bazalt (Toplita si Galautas), calcar compact (Izvorul Muresului si Lazarea), andezit (Chileni, Voslobeni, Vlahita si Praid) si travertin (Borsec).

Fondul forestier ocupa peste 30% din suprafata judetului, fiind format din paduri de molid, brad, fag, stejar care adapostesc o bogata si variata fauna genetica, si importante resurse de fructe de padure: zmeura, afine, merisoare, mure; o gama variata de ciuperci comestibile si plante medicinale.

Potentialul turistic natural, deosebit de valoros, dar insuficient valorificat in prezent include cca. 2000 de izvoare de ape minerale, mofete, namoluri si turba, saline, aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi, cadru natural deosebit de pitoresc, rezervatii naturale, etc.

Incadrandu-se armonios in regiunile Carpatilor Orientali, unde se practica tot anul turismul sub forma de cura de aer si bai de ape minerale, sporturi de iarna, Judetul Harghita dispune de un potential turistic deosebit, de localitati turistice si zone de agrement, renumite in tara si peste hotare, printre care amintim statiunile balneoclimaterice Baile Tusnad, Borsec, Lacu Rosu, Izvorul Muresului sau monumente ale naturii cum sunt Lacul Sfanta Ana, Cheile Bicazului, Poiana Narciselor si altele. Pe langa cele trei statiuni balneo-climaterice de interes national mai exista inca 20 de statiuni de interes local. Judetul se evidentiaza prin mofete renumite, la Harghita Bai si Santimbru Ciuc. De asemenea namolurile si turba terapeutica constituie o bogatie insemnata a judetului cu posibilitati de valorificare in viitor.

Potentialul turistic antropic

Judetul detine numerose monumente istorice de interes turistic cum sunt: Manastirea franciscana si biserica romano-catolica din Sumuleu reconstruit in anul 1804 in stil baroc, care detine una din cele mai mari instalatii de orga din Ardeal, cetatea Mik din Miercurea Ciuc care dateaza din 1611 si care gazduieste Muzeul Etnografic al judetului, Manastirea Sfantul Ilie din Toplita construita in 1910, castelul si complexul muzeistic din Lazarea construit pe la mijlocul secolului al XVI-lea, Biserica din lemn din Tulghes construita in anul 1813, Forja din Vlahita (1860), Biserica din Sacel pe a carei clopotnita se afla inscriptia 'pe aici a trecut luminatul dascal Gheorghe Lazar in 1806', precum si muzeele din Odorheiu-Secuiesc, Cristuru-Secuiesc si Gheorgheni in care mai pot fi vazute insemnele existentei umane pe aceste meleaguri.

STATIUNILE TURISTICE

BAILE TUSNAD - localitate situata in partea central-estica a Romaniei, in Judetul Harghita, pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici acoperiti cu paduri de brazi si fagi. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp. Localitatea are o clima subalpina, de depresiune montana, cu veri racoroase (temperatura medie in iulie este de 17,5C) si ierni reci (temperatura medie in ianuarie este de -7C). Regim pluvionar moderat (intre 600 si 700 mmm anual). Muntii asigura un scut protector impotriva vanturilor.

Este o statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860): ape minerale bicarbonatate, carbonate, clorate, sodice, magneziene, feruginoase, calcice si ape mezotermale folosite intr-un bazin in aer liber. Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiaza renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.). Posibilitati moderne de tratament: bai cu ape minerale carbonatate, bai galvanice, impachetari cu parafine, instalatii pentru electroterapie, sali de gimnastica, mofete (emanatii naturale de bioxid de carbon) cu incaperi pentru inhalatii de bioxid de carbon. La trei ore distanta de mers pe jos se afla Lacul Sfanta Ana - singurul lac vulcanic din Romania, la o altitudine de 950 m.

BORSEC - Oras situat in nord-estul Romaniei (Judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, altitudine 900 m, la 27 km nord-est de gara Toplita, avand o populatie de 3.242 locuitori (l iulie 1991). Clima subalpina rece ( temperatura medie l5C in luna iulie; temperatura medie - 7C in luna ianuarie). Vant slab. Temperatura medie anuala de 5C. Precipitatii moderate (700-750 mm anual).

O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Apele minerale au primit medalia Targului International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).

Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare ( insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc. Expertii sunt de acord ca Borsecul are o clima care exercita asupra organismului o actiune de stimulare a poftei de mancare si a castigului de vitamine, o actiune de normalizare a metabolismului, confera o resistenta sporita la boala si o refacere rapida a conditiei fizice si intelectuale. Statiunea este dotata cu instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica. Avand in vedere gustul sau placut acidulat, care-si pastreaza calitatile terapeutice, apa minerala Borsec este imbuteliata de APEMIN Borsec.

Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, sali de cinema, piste de schi si sanius , etc.).

LACU ROSU O regiune unica in lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna.

Lacul Rosu (Ghilcos) lac de baraj natural se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca, 26 km de orasul Gheorgheni din judetul Harghita, pe Drumul national 12/C, in statiunea cu acelasi nume.

Este in forma de 'L', adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m.

Lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci s-a intamplat ca in urma poilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel. Apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural. Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara, care ies din apa strapungand imaginea Micului Suhard reflecatat in oglinda lacului.   

Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara, usor dezagreagabila transportata de Paraul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurmile pana la lac. Lacul, din pacate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni transportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Huhard si Ghilcos (ucigas)).

Situata in partea de Est a Transilvaniei in Carpatii Orientali, Lacu Rosu si Cheile Bicazului este o regiune de unica frumusete in lume.    Statiunea si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului. Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana are o clima placuta; subalpina. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8C. Media cea mai scazuta de temparatura este de -7/-4C, iar cea mai ridicata de 14-18C. Temperatura apei vara poate atinge 22C, primavara, toamna 6-10C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt moderate. Vremea, vara este favorabila drumetiilor si alpinismului, si iarna sporturilor de sezon.

Amatorii de sport au la dispozitie strand, terenuri de sport, precum si posibilitatea de a practica canotajul si pescuitul. Alpinistii isi pot incerca maiestria pe numeroase trasee, de la cele mai simple pana la cel mai dificile pe peretii stincosi ai Suhardului, Pietrei Bardosului, ai Pietrei Surducului etc. Statiunea Lacu Rosu ofera amatorilor de drumetie itinerarii deosebit de atragatoare: Circuitul Lacului Rosu,Cheile Bicazului

Varful Suhardu Mic, Varful Suhardu Mare,Varful Ucigasu.

PRAID

Localitatea Praid, poarta de intrare in judetul Harghita dinspre judetul Mures, se afla pe soseaua ce uneste Targu Mures de Odorheiul Secuiesc, la 5 km de Sovata. Praid se afla intr-o zona foarte bogata in sare. Primele atestari documentare sunt din 1493 unde este amintit Satul cu Sare si in 1567 sub numele actul de Praid.

Comuna este la 500-550 m altitudine si este inconjurat de dealuri de sare, care ajung pana la aproape 1700 m altitudine. In imprejurimi se gasesc si cateva rauri si parauri dintre care amintim raul Corund (cel mai mare afluent al Tarnavei mici), rau care formeaza in apropierea localitatii (cca. 5 km) un canion de sare.

Bogatia zacamantului de sare este exploatata inca de la infiintarea localitatii. Salina are si acum galerii in care se exploateaza sarea iar in cele dezafectate s-au amenajat, incepand cu 1974, locuri de odihna si tratament. Galeriile amenajate sunt vizitate de numerosi turisti dar mai cu seama se folosesc ca loc de terapie si tratament (cure de 4 ore zilnic de 16-18 zile pentru adulti si 10-12 zile pentru copii) din urmatoarele motive:

Aerul din galeriile subterane este curat, fara factori alergogeni. Umiditatea relativ ridicata provocand practic lipirea particulelor de praf, microbilor, polenului si ciupercilor pe pereti, curatindu-se astfel aerul. Continutul ridicat de calciu are ca efect scaderea potentialului de infectie. Temperatura ewte constanta indiferent de anotimp (15,6 - 15,8 grade C) Absenata senzatiei de rece datorita lipsei de miscare a aerului. Aerul bogat in dioxid de carbon ajuta la aerisirea plamanilor, usurarea respiratiei. Ionizarea negativa ridicata micsoreaza numarul de crize asmatice. Continutul scazut de ozon ajuta la scaderea crampelor muculare. PH-ul coborat asigura sterilizarea aerului si deci distrugerea florei bateriene. Presiunea oxigenului este mai mare decat la suprafata lucru determina o mai buna oxigenare a organismului. In 1949-1950 a fost descoperit un izvor de apa termala care a fost captat si deserveste strandul termal din localitate.

CETATEA CICEU

Daramaturi de piatra cenusie si bolovani mari, un zid de aproape 8 metri inaltime, reconstruit in 1927, si fundatiile a doi pereti - atat a mai ramas azi din falnica cetate de odinioara. Construita probabil prin secolul al XIII-lea, cetatea a fost daruita in 1484 de Matei Corvin lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei. Situata la o mare inaltime si intr-o zona singuratica, cetatea era un loc sigur de paza. Ea a devenit, prin fortificatiile facute de Stefan cel Mare, una dintre cele mai puternice din Transilvania.

In 1544 este daramata, tacerea si pustiul asternandu-se de atunci peste ruinele sale. A ramas in continuare in stapanirea Moldovei doar domeniul cetatii, apoi si acesta este pierdut in timpul lui Alexandru Lapusneanu.

3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

STRUCTURI DE PRIMIRE TRURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA LA 31 IULIE 2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004 - Statistica regionala

Se poate observa, facand o simpla analiza a cifrelor, ca in judetul Harghita predomina pensiunile turistice si agroturistice, categoria "hoteluri si moteluri" reprezentand o pondere destul de mica din numarul total al acestora pe intreaga regiunne centrala. Fiind o zona in care predomina relieful muntos, ponderea insemnata a acestor categorii de unitati de cazare este explicabila, deoarece zona atrage mai mult prin valoarea peisagistica, dar si prin valoarea potentialului natural reprezentat de izvoarele minerale.

Putem observa si printr-o simpla analiza vizuala a graficului, ca pensiunile agroturistice au o pondere semnificativa in structura unitatilor de cazare, caracteristica ce se pastreaza si la nivelul Zonei Centrale, insa in cazul acesteia ponderea este mai mica, dar ocupa acelas loc fruntas ca si in cazul judetului Harghita la capitolul unitatilor de cazare. De aici putem concluziona ca turistii nu cauta un confort de lux, ci unul accesibil. Dat fiind faptul ca atractiile turistice ale judetului Harghita sunt extrem de variate, pornind de la zone unicat cum ar fi Cheile Bicazului, Lacul Rosu sau Lacul Sf Ana, dar si zone precum cele cu potential balneoclmateric, precum Baile Tusnad, Praid sau Borsec, zona este valorificata in asa fel incat sa poata fi accesibila financiar de orice categorie sociala.

4. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

CAPACITAEA SI ACTIVITATEA DE CAZARE INTRE ANII 1999-2003

IN JUDETUL HARGHITA

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004 - Statistica regionala

CAPACITAEA SI ACTIVITATEA DE CAZARE INTRE ANII 1999-2003

IN REGIUNEA CENTRALA

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004 - Statistica regionala

In ceea ce priveste capacitatea de cazare, in cazul numarului de sosiri se poate observa o scadere brusca la nivelul anului 2000, care este urmata de o usoara "redresare" in anii 2001-2003. Privind la numarul de innoptari situatia este putin diferita, in anii 1999-2001 inregistranduse un nivel relativ constant, urmat de o scadere in anul 2002, "redresata" insa la nivelul anului 2003.

CAPACITAEA SI ACTIVITATEA DE CAZARE INTRE ANII 1999-2003

IN REGIUNEA CENTRALA

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2004 - Statistica regionala

5. PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE

Metoda modificarii mediei absolute

Yti = Y ti

Yti = valorile ajustate ale numarului de innoptari

ti = valorile cuantificate ale timpului

= sporul mediu anual al nr de innoptari

Y si Y termeni baza de ajustare

V = [(Y -Yt1)+(Y -Yt2)+(Y -Yt3)+(Y -Yt4)+(Y -Yt5)] / (Y +Y +Y +Y +Y

=> V= 1,72% < 5 %

2. Metoda indicelui mediu de dinamica se bazeaza pe urmatoarea ecuatie de ajustare:

; =89;

V_xi/Yti=

Conform calculelor efectuate, indicele mediu de dinamica este cel care ajusteaza cel mai bine seria de date a numarului sosirilor de turisti in judetul Harghita, in perioada 1999-2003 (coeficientul de variatie cel mai mic se inregistreaza in cazul aplicarii metodei indicelui mediu de dinamica () si anume 1,63% < 5%). In consecinta, se va folosi metoda indicelui mediu de dinamica pentru previziunea evolutiei numarului de sosiri de turisti in judetul HARGHITAin perioada 2004-2006.

Previziunea nr.sosiri turisti in jud. Harghita in per.2004 -2006,

folosind metoda indicelui mediu de dinamica.