Functiile geoeconomice ale orasului olanesti

FUNCTIILE GEOECONOMICE ALE ORASULUI OLANESTI

1.FUNCTIA AGRO-INDUSTRIALA

1.1.Agricultura

Locuitorii din aceasta zona, precum si din satele invecinate, se ocupau cu agricultura si cresterea vitelor, pamantul fiind principala sursa de trai. Asezat la poalele Muntilor Buila - Vanturarita si Capatanii, localitatile componente de azi ale orasului aveau putine locuri propice semanaturilor, de aceea ocupatia de baza era cresterea vitelor, iar pentru cultura se foloseau terenurile din luncile raurilor Olanesti si Cheia. Din cauza stapanirii ungare si austriece, in secolul XVIII si mai ales secolul XIX din Ardeal vin sa se stabileasca in Olanesti si Cheia familii de oieri transilvaneni. Marturia documentelor probeaza existenta unor vaduri de moara si a unor mori pe apa Olanestiului si a Cheii. Aceste acte sunt foarte importante din punct de vedere istoric pentru ca ne dezvaluie o serie de aspecte din viata cotidiana a localnicilor: vanzari de mosii, in intregime sau in parte, pentru diferite motive (lipsa de bani, zalogiri, schimburi, datorii); nume de persoane; nume de locuri; existenta unor livezi de pomi (meri, peri, nuci si in special pruni), vii; drepturi in muntii din jur; existenta schiturilor Iezer, Bradu, Gurguiata, Viezuri si Pahomie - care sunt inzestrate cu insemnate suprafete de pamant prin donatii, cumparari, schimburi, zalogiri; cresterea vitelor si a porcilor. Cresterea animalelor ocupa un loc destul de insemnat in viata localnicilor, lucru pe deplin explicabil datorita reliefului muntos si deluros. Oieritul a constituit intotdeauna principala ocupatie a locuitorilor de la munte. Oile apar mentionate de regula in foile de zestre si in pret. Mare atentie se acorda pasunatului si ierbaritului. Frecvent se fac referiri la vanzari si cumparari de livezi de fan. Din aceste documente si din multe altele rezulta ca ocupatia de baza a locuitorilor pana la descoperirea surselor de apa minerala a fost agricultura si cresterea animalelor. Ca mestesuguri casnice cunoscute si practicate in gospodarii sunt cusutul manual, tesutul de covoare si cergi, practicat de catre femei, iar barbatii confectionau baniti, dulapuri, carute, butoaie si alte obiecte, ardeau piatra de calcar in cuptoare rudimentare, din care rezulta varul bulgarit, uscau poame, fabricau tuica. Acestea se schimbau pe cereale in asezarile de campie. Intreaga localitate a fost cooperativizata dupa anul 1960, cand s-au infiintat 2 CAP - uri la Cheia si la Olanesti Sat, care au fost unite apoi intr-un singur CAP. Aici se lucra in fermele zootehnice (cresterea bovinelor pentru carne si lapte si a ovinelor), fermele agricole cu activitati in pomicultura si cultura terenului arabil in suprafete mai mari cu cartofi.

Sursa: INNS

1.2.Industria

Din documentele existente rezulta ca in localitatile din Baile Olanesti nu au fost sectii industriale poluante, acestea rezumandu-se la mici ateliere familiale, a caror ocupatie era prelucrarea lemnului, cuptoare pentru var, mori, poverne pentru fabricarea tuicii, razboaie de tesut, activitati care in special foloseau materia prima din proprietate. Pe perioada cooperativizarii in localitati au existat un SMA si mori de furaje pe langa fermele zootehnice ale CAP-ului. Cooperatia de consum, si ea foarte dezvoltata la nivelul orasului Baile Olanesti, pe langa activitatile comerciale pe care le desfasura si schimbul de produse, avea un numar important de sectii industriale (tamplarie, prelucrarea metalelor, turnatorie in bronz, constructii civile, prelucrarea maselor plastice, fabricarea de lacuri si vopseluri chimice etc).

2.FUNCTIA TURISTICA

In Romania, turismul balnear are una dintre cele mai bune capacitati de cazare disponibile, ca urmare a faptului ca acest tip de turism nu este afectat de sezonalitate, este turismul "celor patru anotimpuri". Durata de sedere in statiuni este incomparabila intre turismul balnear si celelalte forme de turism, chiar daca si in domeniul turismului balnear se face simtita tendinta generala din turismul mondial: sederi mai scurte.

Sursa: INSSE

Dupa cum putem observa, in tabelul de mai sus, turismul balnear inregistreaza cea mai lunga durata medie de sedere, avand in vedere ca scopul principal al calatoriei este tratamentul si acesta dureaza cel putin o saptamana. Orasul Baile Olanesti este profilat pe servicii de turism balneo-climateric. Regimul de functionare al statiunii este permanent cu un maxim in perioada de vara.

Potentialul economic al acestei activitati il constituie oferta turistica bazata in principal pe 4 factori:

calitatea resurselor balneare

calitatea cadrului natural

calitatea bazei materiale de cazare, tratament, servicii

posibilitatea practicarii turismului de agrement, zona oferind o bogata zestre de monumente istorice si de arhitectura.

Potentialul balnear (resursele naturale terapeutice) si cadrul natural constituie factorii care contribuie la atragerea turistilor in statiune in scopul de a se trata sau recreea.

Baile Olanesti se situeaza, in anul 2007, pe o pozitie destul de buna.

Are un numar semnificativ de unitati de primire turistica la nivel judetean si regional.

Date statistice din 2007

Sursa: INSSE

Are o utilizare a capacitatii de cazare foarte buna. Capacitatea de cazare turistica in functiune disponibila reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in perioada considerata.

Date statistice din 2007

Sursa: INSSE Numarul de turisti a crescut apreciabil in anii din urma.

Evolutia numarului de turisti in Baile Olanesti

sursa: INSSE

Dinamica numarului de turisti in Baile Olanesti

(anul 2003 = 100)

Sursa: INSSE

Ridicarea gradului de confort a facut ca tipul traditional de turist al statiunii balneare, pensionarul roman venit la tratament, "la bai", printr-o schema de asigurari sociale sa mai scada in pondere, ramanand totusi majoritar.

Autoritatile locale afirma ca procentul turistilor veniti prin CNPAS in total turisti ar fi:

Aici intervine o oarecare contradictie cu statistica oficiala.

Sursa: INSSE

Cei mai multi turisti, spune statistica, vin pe cont propriu. Dar acestia innopteaza doar 1-3 zile. Daca ne referim, insa, la cei care ocupa statiunea cu adevarat, mai exact turistii din intervalul 8-14 innoptari, acestia vin in majoritate prin schemele caselor de pensii.    Cu toate acestea, faptul ca au inceput sa vina din ce in ce mai multi turisti pe cont propriu la Baile Olanesti este un aspect care va fi valorificat prin intermediul campaniei de promovare a izvoarelor de aur. Cifrele ne arata un interes in crestere pentru resursele turistice ale Olanestiului din partea celor care vin pe cont propriu, al asa-zisilor turisti de weekend.

Apele minerale din Baile Olanesti sunt concurate de apele din alte 8 statiuni balneoclimaterice importante din Romania. Aceste statiuni indeplinesc simultan cateva conditii esentiale:

Fac parte din statiunile turistice de interes national din Romania, conform Hotararii Guvernului 852 din 2008.

Sunt in topul primelor 10 statiuni balneare din Romania ca numar de turisti (fiecare are cel putin 5000 de vizitatori care vin cu bilete pentru tratament balnear si odihna acordate prin asigurarile sociale de stat).

Factorii naturali de cura prezenti aici au indicatii terapeutice similare, adresandu-se unei game largi de afectiuni.

Analiza pietei pentru apele minerale de aur in functie de tipul de tratamente oferite aici:

Curativ si recuperational,

Preventiv.

Piata pentru tratamentul curativ si recuperational

Se vorbeste aici despre pacientii care sunt deja diagnosticati cu diferite afectiuni pentru care apele minerale din statiunea Baile Olanesti pot reprezenta solutia. Prezint mai jos un tabel cu principalele 9 statiuni balneare concurente din Romania si evolutia numarului turistilor sositi aici prin scheme de asigurare sociala.

BILETE PENTRU TRATAMENT BALNEAR SI ODIHNA ACORDATE PRIN ASIGURARILE SOCIALE DE STAT, PE STATIUNI BALNEOCLIMATERICE

sursa: INSSE

Dupa cum se poate observa, Baile Olanesti se situeaza printre primele 5 statiuni balneare din Romania ca numar de turisti veniti la tratament. Graficul urmator ne confirma asertiunea potrivit careia ponderea celor care vin cu bilete de tratament prin asigurarile sociale inregistreaza o scadere usoara in ultimii ani (cauza: au inceput sa vina si turisti mai tineri, care nu au in mod necesar probleme de sanatate).

La Baile Olanesti ajung aproximativ 13% din turistii care vin la tratament din cele 9 statiuni balneare principale ale Romaniei, aproape la egalitate cu Caciulata si Covasna.

PONDEREA BILETELOR PENTRU TRATAMENT BALNEAR SI ODIHNA ACORDATE PRIN ASIGURARILE SOCIALE DE STAT DIN BILETELE CE LE REVIN PRINCIPALELOR STATIUNI BALNEARE CONCURENTE DIN ROMANIA

Sursa: INSSE

Daca este sa ne referim la ponderea pe care o ocupa statiunea Baile Olanesti, din totalul de bilete pentru tratament acordate in 51 de statiuni balneare din Romania, acesta se siteaza in jurul cifrei de 7%, in conditiile in care doua dintre statiuni detin aproape 40% din piata: Baile Felix si Baile Herculane.

BILETE PENTRU TRATAMENT BALNEAR SI ODIHNA ACORDATE PRIN ASIGURARILE SOCIALE DE STAT, PE STATIUNI BALNEOCLIMATERICE

Sursa: INSSE

Baile Olanesti este o statiune care se adreseaza unei game foarte largi de afectiuni. Am selectat categoriile de afectiuni ce se pot trata la Olanesti si prezint mai jos o evolutie a numarului pacientilor externati, pe clase de boli, in ultimii ani in Romania. Conform datelor prezente in tabelul de mai jos statistica arata ca jumatate din afectiunile pentru care sunt spitalizati anual pacientii, in Romania, au indicatii terapeutice la Baile Olanesti. Prin urmare, o parte din acestia ar putea deveni consumatori ai produsului turistic "izvoarele de aur" din Baile Olanesti.

NUMARUL PACIENȚILOR IEȘIȚI DIN SPITAL, PE CLASE DE BOLI, IN SECTORUL MAJORITAR DE STAT

Sursa: INSSE

Statiunea Baile Olanesti este vizitata, mai ales, de pacienti cu afectiuni ale aparatului digestiv si renal. Din evolutia de mai sus, vedem cum numarul pacientilor cu boli digestive si a celor urinare a ramas de-a lungul ultimilor ani la un nivel oarecum constant. Pentru celelalte categorii de afectiuni care se pot trata la Olanesti se observa cresteri a numarului pacientilor.

Piata pentru componenta preventiva si de intretinere a sanatatii.

Se vorbeste aici despre persoanele care doresc sa-si intretina starea de sanatate si buna dispozitie si care sunt dornice sa obtina acest lucru apeland la natura, in general, si la apele minerale cu virtuti terapeutice, in special. Aceste persoane vor fi atrase, in special, din randul turistilor de week-end, cei care innopteaza 1-3 zile la Olanesti.

Conform Asociatiei Internationale SPA, se pare ca la nivel international, spa-urile se orienteaza mai nou asupra asa numitei "generatii a Mileniului" (persoane nascute in jurul anilor 80). ISPA a lansat o lista cu 10 tendinte de care sa tina seama destinatiile spa in anul 2010.

Unele dintre tendintele mentionate de ISPA, inclusiv cea de tip "Ingrijire preventiva" sau "Odihna de frumusete" se concentreaza asupra valorii terapeutice a spa-ului in gestionarea stresului. Odata cu perioada de recesiune pe care o traversam, luxul a fost inlocuit de mentinerea sanatatii si eliberarea de stres. In acest sens, presedinta ISPA, Lynne McNees sustine ca intr-o perioada in care ne confruntam cu niveluri din ce in ce mai ridicate de stres este mai util sa consumam acum bani si timp pentru a gestiona efectele acestui stres, decat sa cheltuim mult mai multi bani si timp, mai tarziu, cand deja s-au instalat o serie de afectiuni.

Acest interes crescut pentru mentinerea sanatatii se asociaza cu o alta tendinta: aparitia consumatorilor ce fac parte din generatia Mileniului. Acestia sunt mult mai orientati catre latura preventiva a sanatatii si sunt mai familiarizati cu ofertele destinatiilor spa (moderne) decat parintii lor. In acelasi timp, se simt mai confortabil cu utilizarea tehnologiilor .

Pe plan international, cand vorbim despre turism de sanatate spunem deja turism pentru intretinere si repunere in forma.

Acesta este o notiune superioara a conceptului initial al "bailor", care inglobeaza atat domeniul turismului balnear, cat si turismul recreativ, de odihna.

Astfel:

a) In ceea ce priveste turismul balnear, pe piata europeana se constata noi tendinte:

o indepartare de cura medicala traditionala, catre servicii ce vizeaza mentinerea sanatatii, fitness si intretinerea frumusetii;

includerea in profilul statiunilor a serviciilor de sanatate "nebalneare", foarte scumpe in alte tari, cum ar fi tratamentele stomatologice, tratamentele cosmetice etc.;

specializarea unor statiuni pentru cura recuperatorie si profilaxie pe segmentele copii si sportivi.

b) In privinta turismului recreativ, asociat acum, in mod obligatoriu turismului balnear, se constata schimbari importante in preferintele populatiei, astfel:

se doreste combinarea activitatilor "cu specific balnear" cu plimbari in natura, scurte drumetii montane, cure de miscare si activitati sportive, plaja, baie, inot etc.;

sunt foarte cautate atat strandurile termale in aer liber, piscinele acoperite, saunele, terenurile de sport, dar si spatiile amenajate pentru picnic, bowling, discotecile, salile de spectacol, cazinourile, etc.

Agrement

Agrementul pana in prezent nu a reprezentat un serviciu de baza in cazul turismului balnear. Importanta sa tinde sa devina din ce in ce mai mare odata cu modificarile inregistrate in structura cererii turistilor. Astfel, turistii manifesta tot mai intens pentru nevoia de a nu mai fi tratati ca bolnavi, ci ca turisti, aceasta cu atat mai mult cu cat efectuarea tratamentelor nu ocupa decat jumatate de zi.    Trebuie precizat ca o componenta indisolubila a curei balneare o reprezinta detasarea de cotidian, de problemele vietii de zi cu zi, la aceasta contribuind in mod semnificativ agrementul cu toate componentele sale. In urma studiilor de specialitate, cercetatorii au evidentiat rolul terapeutic al agrementului ca adjuvant al curei balneare, fiind chiar o etapa a tratamentului, ce trebuie efectuata sub control medical. Problema dezvoltarii agrementului se pune tot mai acut in cazul turismului de sanatate al carui slogan este "punerea in forma" (fitness), pentru ca anumite forme de agrement reprezinta chiar motivatia deplasarii, iar de modul in care acesta este conceput si realizat, depinde si aprecierea generala a statiunii. Turismul balnear de la Baile Olanesti, si-a insusit deja o parte din aceste tendinte si ofera deja turistilor o serie de posibilitati de destindere si agrement:

excursii organizate pentru vizitarea obiectivelor turistice ale zonei/ județului Valcea,

drumeții spre rezervațiile naturale din jur sau spre manastiri,

inchirieri biciclete,

piscine in aer liber si piscina acoperita,

ștrand cu apa termala si sulfuroasa,

trasee off-road (ATV-uri, mașini de teren),

vizite la palatul Olanești (fosta vila a familiei Ceausescu),

gradina de vara si sala de cinema,

sali de fitness, sauna, masaj, baruri, restaurante, discoteci, cafenele.

Principalele atractii turistice

v    Parcul National Buila Vanturarita

v    Rezervatia Radita - Manzu

v    Rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa

v    Rezervatia de nuferi albi si galbeni din Baile Olanesti

In zona Cheile Cheii se afla:

o      Pesterea Munteanu - Murgoci - unde este prezenta cea mai mare colonie de lilieci;

o      Pestera cu lac - se diferentiaza printr-o bogata fauna cavernicola;

o      Pestera Pagodelor - detine o mare cantitate de argila fosila;

o      Pestera Caprelor - prezinta diversitate si bogatie de concretiuni calcaroase ;

o      Pestera cu Perle - adaposteste fosile ale ursului de pestera;

o      Pestera Rac - unde sunt prezente fosile de Ursus Spaeleus;

o      Pestera Clopot - adaposteste cele mai mari stalagmite dintre toate pesterile valcene.

In Cheile Folea-Olanesti se afla:

o      Pestera Arnautilor - unde intalnim o bogata fauna cavernicola si puncte fosilifere.

Alte atractii turistice:

Lacurile cu nuferi albi si galbeni de langa Sanatoriul, 1 MAI'', cel din Olanesti, nu departe de fostul Siloz;

Lacul din dealul Cheii;

"Piatra scrisa"- considerata un adevarat monument al naturii. Este o stanca masiva de unde se poate admira in voie splendida panorama a statiunii Baile Olanesti.

Turism religios

Biserica lui Horea

Ca monument al arhitecturii populare romanesti, bisericuta de lemn din Olanesti prezinta o mare valoare nu doar prin maiestria artistica a mesterilor care au faurit-o, ci si prin valoarea sa de monument istoric, data de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea, motul care a condus la 1784 cea mai mare rascoala a taranilor din Transilvania. Undeva intr-un colt tainic al bisericii sunt ascunse cuvintele 'Nicula Urs' si in fiecare aschie de lemn inca se simte o parte din sufletul lui si al romanilor mult-incercati de peste munti. Cum satenii din Albac, hotarasera construirea unei biserici de piatra la inceputul secolului XX, s-a hotarat ca vechea bisericuta sa fie vanduta unei alte asezari fara lacas de cult. Aflat in prima calatorie in Muntii Apuseni, marele om politic roman Ion I.C. Bratianu, ministru de Interne in Guvernul Dimitrie A. Sturdza, a aflat si a cumparat cu banii sai biserica in toamna anului 1907. Mesterul dulgher Nicolae din Sohodol si ajutoarele sale au demontat lacasul (insemnele de pe barne pot fi vazute si astazi), l-au trasportat ca 'lemne de foc' (in actele stapanirii austro-ungare) pe sanii pana la gara Turda si apoi in vagoane de marfa speciale pana in ceea ce era atunci Romania. Biserica a fost reconstruita pe temelie noua, pe mosia parinteasca a Bratienilor, ca un simbol viu al sperantei reintregirii tarii. Dupa plecarea sa din Muntii Apuseni, Ion I.C. Bratianu spunea:'Desenul lui Coaches si Biserica lui Horea sunt amintiri scumpe ale primei mele calatorii in Muntii Apuseni.' In 1908 Octavian Goga este profund impresionat de bisericuta, de simbolul pe care il reprezenta, scrie o tulburatoare poezie, al carei text strajuie intrarea in biserica. In anul 1954, Patriarhul Justinian a cercetat bisericuta uitata in darapanare si a hotarat mutarea ei la Olanesti, unde a fost reconstruita urmand vechile insemnari si a fost impodobita cu pictura noua si Sfinte Odoare pe cheltuiala Patriarhiei Romane. In duminica din 12 octombrie 1958, biserica a fost sfintita. Alte biserici ce pot fi vizitate in Baile Olanesti, precum si schiturile si manastirile din imediata apropiere:

In Baile Olanesti: - Biserica Neamului;

- Biserica fostului schit Comanca; - Schitul Bradu (situat in satul Gurguiata la 7 km de statiune)

Schitul Bradu a fost construit pe temelia unui schit mai vechi care se numea Schitul de sub Rapa Bradului, despre care aflam ca exista in 1766 si care are hramul "Sfantul Ioan Botezatorul". Actuala biserica a schitului, este o constructie de zid, ridicata in anul 1784 de parintele Sava ieromonah, originar din satul Scrada judetul Gorj, fost egumen al manastirii Iezerul, ajutat fiind de preotul Grigore. Biserica este in forma de corabie, cu interiorul impartit in trei si un pridvor deschis sustinut de sase stalpi, fara turla, semanand mult cu cea de la Iezer. Clopotnita este mai mare decat biserica si are doua etaje unde se gasesc doua chilii, spatiile de locuit marindu-se an de an.

In Olanesti-sat: - Biserica Sfantului Nicolae ; - Biserica din Cormosesti; - Biserica Sfintii Voievozi; - Biserica Sfintii Ingeri din Cheia.

In apropierea Olanestiului:     - Schitul Iezer

- Schitul Pahomie

- Schitul Patrunsa

- Manastirea Frasinei.

Trasee turistice montane

Baile Olanesti-Muntele Paraul Cainelui-Muntele Dosu Pamantului-Saua Jilistii-stana Tarsa-Valea satului-Brezoi:

marcaj: cruce albastra, banda galbena;

durata: 9,5 -11 ore;

traseu recomandat numai vara;

trasee de legatura: 3 si

Baile Olanesti-Manastirea Frasinei-Plaiul Lotrisorului-I. F. Lotrisor-motel Lotrisor:

marcaj: banda albastra;

durata:5,5 - 6,5ore;

traseu acceptabil vara si iarna.

Baile Olanesti-Valea Olanesti-Saua Prislopel-curmatura Stogsoare-cantonul Cheia:

marcaj: banda rosie;

durata: 6 - 6,5 ore;

traseu recomandat numai vara;

trasee de legatura: 1si

Baile Olanesti-Plaiul Piatra Taiata-Saua Prislopel- Lac lac"-curmatura Stogsoare:

marcaj: cruce rosie (Baile Olanesti-Saua Prislopel), banda rosie (Saua Prislopel-cantonul Cheia);

durata: 5,5 - 6,5 ore;

traseu recomandat numai vara;

trasee de legatura 1 si 3.

"Circuitul Stogu" : cantonul Cheia- Lac lac"-Saua Hadarau-cantonul Cheia:

marcaj: banda rosie (pana la Saua "Lac lac"), cruce rosie (Saua "Lac lac"-Saua Hadarau), triunghi rosu (Saua Hadarau-cantonul Cheia);

durata: 5 - 5,5 ore;

traseu recomandat numai vara;

trasee de legatura: 3 si    

Cheia-Izvorul Frumos-Schitul Pahomie-Schitul Patrunsa-Barbatesti:

marcaj: cruce rosie;

durata: 7 - 7,5 ore;

traseu recomandat numai vara.

Baza de cazare

Reteaua de cazare a statiunii Baile Olanesti este alcatuita in principal din hoteluri, vile si pensiuni. Hotelurile din cadrul statiunii au categorii cuprinse intre doua si patru stele, in functie de dotare, de calitatea serviciilor, reputatie si amplasament. In statiune exista treisprezece hoteluri, din care trei hoteluri de doua stele, noua hoteluri de trei stele si un hotel de patru stele, respectiv pavilioane de categoriile I, II, si Lux. Capacitatea de cazare este de 2390 locuri.     In continuare voi prezenta cateva unitati de cazare in cadrul statiunii Baile Olanesti: HOTEL PARANG (**) - cu o capacitate de cazare de 748 locuri in camere cu doua sau trei paturi si sapte apartamente. Hotelul dispune de o sala de biblioteca de unde se pot imprumuta carti, iar contra cost, jocuri de club (sah, table, remy). Dispune de restaurant dietetic si classic, bar de zi, bar de ape minerale, doua sali de kinetoterapie.

HOTEL PARANG

HOTEL OLANESTI (***) - cu o capacitate de cazare de 435 locuri in camere cu doua sau trei paturi, 2 apartamente. Dispune de restaurant dietetic si clasic , bar de zi.

HOTEL OLANESTI

CLINICA OLANESTI - cu o capacitate de cazare de 185 locuri in camere de confort I, II si Lux. Dispune de sala de mese, sala de cinema si spectacole, sala de jocuri sportive, sala de kinetoterapie si biblioteca.

Hotel Central - are o capacitate de cazare de 50 de locuri in 24 de camere, dispune de o Sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri, de un restaurant cu o capacitate de 250 locuri, terasa cu o capacitate de 200 locuri, baza de tratament (laser, bai galvanice, parafina, aerosoli, curenti diadinamici, ionizari, ultrasunet, etc.).

HOTEL CENTRAL HOTEL CENTRAL

Hotel President - cu o capacitate de cazare de 50 de locuri in 25 de camere. Dispune de Sala de conferinte cu o capacitate de 50 de locuri, restaurant cu o capacitate de 48 de locuri, bar de zi cu o capacitate de 22 de locuri, baza proprie de tratament modern echipata (hidroterapie si fizioterapie, sala de fitness si parcare.

HOTEL PRESIDENT

Hotel Suprem - cu o capacitate de cazare de 90 de locuri in 45 de camere. Dispune de cabinet medical propriu, parcare gratuita pentru turisti, restaurant cu o capacitate de 120 de locuri, bar de zi cu o capacitate de 35 locuri.

HOTEL SUPREME

Hotel Podium - cu o capacitate de cazare de 32 locuri in 16 camere. Dispune de un restaurant clasic cu o capacitate de 55 locuri, Sala de conferinte cu o capacitate de 40 locuri, sala de training cu 12 locuri.

HOTEL PODIUM

Hotel Bitu (****) - cu o capacitate de cazare in 14 camere duble, doua garsoniere si sase apartamente.

Vila Ally (**) - cu o capacitate de cazare de 20 locuri in 10 camere.

VILA ALLY

Vila Bebe (**) - cu o capacitate de cazare de 17 locuri in 7 camere.

VILA BEBE

Baza de alimentatie publica

Alimentatia publica trebuie sa indeplineasca cateva trasaturi specifice si anume: in primul rand sa fie prezenta in toate momentele cheie ale consumului turistic, in al doilea rand trebuie sa existe o tipologie larga de unitati de alimentatie publica, capabile sa satisfaca o paleta diversificata de trebuinte. Cerinte aparte stau in fata serviciului de alimentatie publica in cazul turismului balnear. Serviciul de alimentatie publica este chemat sa contribuie nemijlocit la reusita tratamentului, reusita dependenta adeseori de calitatile si rigurozitatea regimului de hrana. O alta caracteristica a serviciului de alimentatie publica decurge din necesitatea de a raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si straini. Baza de alimentatie publica din cadrul statiunii Baile Olanesti este destul de dezvoltata avand in vedere ca majoritatea hotelurilor din statiune dispun de restaurante proprii in care se servesc diferite preparate culinare. Unele hoteluri din statiune dispun de baruri de zi, unde turistii pot servi dupa preferinta fiecaruia dintre ei diferite bauturi alcolice, racoritoare si altele, in acelasi timp ele reprezentand un loc de petrecere a timpului liber.

3.FUNCTIA DE TRANSPORT

3.1.Acces rutier:

Bucuresti - Ramnicu Valcea pe E 7, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A;

Sibiu - Ramnicu Valcea pe E 7, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A;

Drobeta - Turnu Severin - Motru - Targu Jiu - Horezu - Ramnicu Valcea pe DN 67, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A;

Campulung - Curtea de Arges - Ramnicu Valcea pe DN 73C, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A;

Caracal - Dragasani - Ramnicu Valcea pe DN 64, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A;

Craiova Ganeasa pe DN 65, Ganeasa - Dragasani - Ramnicu Valcea pe DN 64, Ramnicu Valcea - Baile Olanesti pe DN 64A.

3.2.Acces feroviar:

Gara Ramnicu Valcea pe linia Piatra Olt si curse auto pana in statiune (18 km).   

Transportul pe ruta Ramnicu Valcea-Baile Olanesti se realizeaza cu ajutorul mijloacelor auto cum ar fi:

-firma de taxi autorizata

-autocare

-microbuze

-autobuze

3.3.Cai de comunicatie

Schema stradala a localitatii Baile Olanesti prezinta o forma rectangulara, alungita, care se sprijina la sud-vest pe traseul DN64, iar la nord-est pe traseul drumului forestier. Cele doua artere majore au noduri de legatura la intrarea in localitate si la iesire (punctul terminal al drumului national).    Reteaua de strazi este compusa dintr-o artera principala, traseul DN64, care patrunde in oras pe la extremitatea de sud-vest si se desfasoara pe strada Bailor, strada Forestierilor si strada Livadia. In rest sunt strazi secundare care se ramifica din strazile principale si care asigura legatura la localitatile si dotarile din zona. Legatura statiunii la reteaua de drumuri este asigurata de drumul national DN64A (Ramnicu Valcea - Olanesti). Latimea strazilor variaza intre 4 si 9 m, iar latimea trotuarelor variaza intre 1,5 m si 2,5 m. Deficienta importanta a orasului o constituie numarul insuficient de locuri de parcare. Datorita configuratiei terenului, strazile care urca pe versanti, au declivitati mari, ziduri de sprijin si curbe cu raze mici. Traficul pe strazile principale ale statiunii se compune din circulatia autoturismelor, autobuzelor, autocamioanelor, microbuzelor si carutelor. Orasul Baile Olanesti nu este si nu va fi racordat la reteaua nationala de cai ferate.