TURISMUL-CARACTERISTICI SI ASPECTE TEORETICE

TURISMUL-CARACTERISTICI SI ASPECTE TEORETICE   

Dezvoltarea turismului implica asigurarea unei game largi de servicii si facilitati care sunt furnizate,direct sau indirect,de o varietate de agenti din sectorul public si privat,caracterizati de diferite interese ,roluri si responsabilitati .Aceasta natura complexa si diversa a turismului este poate cea mai importanta trasatura si face dificila delimitarea altor caracteristici generale.

Ansamblul metodelor, procedeelor si regulilor,imbinate cu o anumita maiestrie personala,aplicate in executarea unei operatiuni ori lucrari sau in general,in practicarea unei profesiuni,poarta denumirea de tehnica.

Daca asociem acestui termen operatiunile specifice activitatilor turistice,se poate vorbi despre o tehnica a acestui domeniu,rezultata din complexitatea componentelor produsului turistic,in care serviciile oferite de prestatori se regasesc in cele mai diferite forme si proportii.

Elementele structurale fundamentale ale fenomenului turistic

Termenii cu care se opereaza in turism si utilizati in aceasta lucrare sunt cei definiti de HG nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania si anume:

Ø     Turism = ramura a economiei nationale cu functii complexe,ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv prinicpal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

Ø     Resurse turistice = componente ale mediului natural si antropic care,prin calitatile si specificul lor,sunt recunoscute,inscrise si valorificate prin turism,in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie integrala.

Resursele turistice pot fi

Naturale: elementele geomorfologice,de clima,de flora si de fauna,peisaje,zacaminte de substante minerale si alti factori;

Antropice: monumente arheologice,situri arheologice,monumente,ansambluri si rezervatii de arhitectura,monumente si ansambluri memoriale,monumente tehnice si de arta,muzee,elemente de folclor si arta populara etc.

Ø     Patrimoniu turistic = resursele turistice si structurile realizate in scopul valorificarii lor prin activitati de turism.

Ø     Structura de primire turistica = orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie,cazarii turistilor,servirii mesi pentru turisti,agrementului,transportului special destinat turistilor,tratamentului balnear pentru turisti,impreuna cu serviciile aferente.

Ø     Zona turistica = teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice,care poate fi delimitat distinct ca oferta,organizare si protectie turistica.

Ø     Zona de recreere preurbana = suprafata situata in teritoriul preorasenesc,care beneficiaza de un cadru atractiv si dispune de dotari corespunzatoare pentru petrecerea timpului liber(in special la sfarsit de saptamana).

Ø     Obiectiv turistic = element al resursei turistice,individualizat si introdus in circuitul turistic.

Ø     Punct turistic = obiectiv turistic si amenajarile aferente necesare activitatii de primire turisitca.

Ø     Localitate turistica = asezare urbana sau rurala cu functii turistice dezvoltate pe baza resurselor specifice de care dispune.

Ø     Statiune turistica = localitate sau parte a unei localitati cu functii turistice specifice,in care activitatile economice sustin exclusiv realizarea produsului turistic.

Ø     Functie turistica = expresia calitativa si cantitativa a resurselor turistice,fiind determinata de structura,volumul si calitatile resurselor.

Ø     Oferta turistica = totalitatea serviciilor prin care este pus in valoare patrimoniul turistic, prin utilizarea de personal specializat.

Ø     Produs turistic = complex de bunuri materiale si servicii concentrate intr-o activitate specifica si oferite pachet consumului turistic.

Ø     Pachet de servicii = combinatie prestabilita a cel putin doua din elementele urmatoare:cazare,alimentatie,transport,tratament balnear ,agrement,alte servicii reprezentand o parte semnificativa din pachet,atunci cand sunt vandute sau oferite spre vanzare la un pret global si atunci cand aceste prestatii depasesc 24 de ore.

Ø     Potentialul turistic natural = totaliatatea resurselor turistice pe care le ofera cadrul natural al Romaniei prin componentele sale:relief si structura geologica,conditii climatice,ape,vegetatie si fauna,peisaj,natura protejata etc.,inclusiv modificarile acestora ca urmare a interventiei omului.

Ø     Potentialul turistic antropic = cuprindwe elemente cultural-istorice,tehnico-economice si socio-demograficeale tarii noastre,care,prin valorificarea lor intrinseca, intereseaza activitatea de turism si genereaza anumite fluxuri turistice.

Turistul este un client pretentios. In plus,cererea lui este motivata divers si se schimba in pas cu transformarile la nivelul societatii umane.

Societatea turistica ii pune la dispozitie tot atatea oferte turistice cate motivatii dominante exista,venind astfel in intampinarea cererii turistice prin: oferta turismului de vacanta,oferta turismului cultural,oferta turismului de afaceri si oferta turismului de sanatate.

Fiecare componenta a ofertei turistice creeaza o piata turistica individualizata prin potentialul uman,material si natural pe care il implica si a carei dezvoltare este in corelare cu dezvoltarea economica a tarii careia ii apartine.

Oferta turistica,in ansamblu,este alimentata de productia turistica prin produse specifice fiecarei componente a ofertei. Aceste produse,variate si elaborate,implica un caracter eterogen si complex organizarii productiei turistice.

Diversitatea activitatilor si serviciilor prestate se regaseste in sintagma "industria ospitalitatii",care este reprezentata de industria turismului si activitatile de sprijin si organizare de conferinte. Industria ospitalitatii inseamna deci industria serviciilor de cazare si industria serviciilor de alimentatie,care sunt consumate in afara domiciliului individual sau familial.

Daca turismul este privit sistemic,ca loc de origine-destinatie,atunci multe dintre serviciile si facilitatile cautate de turisti sunt gasite la destinatie.din aceasta cauza,o mare parte a literaturii care abordeaza dezvoltarea turistica este orientata pe destinatii,concentrandu-si atentia asupra unor elemente cum ar fi:atractiile turistice,cazarea,facilitatile si serviciile locale,infrastrucura,transporturile,investitiile.

Turismul-fenomen cu abordare multifunctionala

Ø     Turismul-experienta umana

Turismul este o activitate pe care o desfasoara indivizii si de care,de obicei, se bucura. Pentru a intelege mai bine fenomenul turismului,trebuie sa intelegem comportamentul individului,deoarece aceste informatii pot fi de reala valoare in proiectarea noilor produse turistice,dar si in campaniile de promovare a acestor produse.

Cand oamenii calatoresc,ei folosesc de obicei unele obiecte si sunt sprijiniti de alti indivizi cunoscatori ai destinatiei turistice,ca parte a experientei lor de calatorie. Obiectele,cum ar fi aparatele de fotgrafiat sau de filmat,imbracamintea adecvata calatoriei turistice,mijlocul personal de transport si ghizii de calatorie specializati au devenit parte din stereotipul turistic in multe tari. Rolul acestora de mediatori si peisajul pe care il viziteaza constituie un aspect al complexitatii turismului foarte putin inteles.

Un alt aspect al interactiunii dintre subiectii turisti si destinatia turistica este dorinta de autenticitate.care,in acest sens,vizeazasentimentul subiectiv ca individul traieste o experienta esentiala privind calitatea altei culturi. Conditiile care creeaza un sens al autenticitatii sunt interesante nu numai pentru operatorii de turism local,care pot beneficia de abilitati in stimularea acestui sentiment,dar si pentru oamenii de stiinta care cauta o mai buna intelegere teoretica a motivatiilor si perceptiilor umane.

Ø     Turismul-o conduita sociala

Multe din deciziile legate de o experienta in turism sunt influentate atat de psihologia individului,cat si de socializarea experientelor si de auotperceperea rolului social al turismului. Turistii pot contribui neintentionat la deteriorarea structurii socialedaca sosesc in numar mare,aduc noi venituri si expun forme radical de comportare in public,decit obiceiurile rezidentilor locali.

Cunoasterea interactiunii sociale a turistilor fata de ceilalti turisti si fata de rezidentii locali si institutiile locale poate contribui la ameliorarea conflictelor care pot lua nastere si poate facilita intelegerea noastra privind conduita sociala si functionarea structurii diferitelor societati sau comunitati.

Turismul ridica de asemenea si multe probleme economice. Astfel,studiul economic este studiul resurselor si alocarii acestora intre modurile de folosire care intra in concurenta. Modul in care aceste decizii sunt luate implica posibilitatile personale ale individului sau deciziile si politica industrial- turistica,dar in toate cazurile aceste decizii au implicatii sociale.

Ø     Turismul-un fenomen geografic

Calatoria turistica,de la punctul de plecare la dstinatie,este inerenta si constituie o caracteristica distincta a turismului. Scopurile turismului deseori se bazeaza pe o imgine convingatoare a locului in reclamele care se fac. Cercetarea geografica ajuta la cunoasterea turismului in mai multe feluri. Ea contribuie la identificarea si analizarea existentei regiunilor functionale de turism,informatii care pot fi folosite ca baza de dezvoltare sau evaluare a zonei geografice a unei asociatii de turism. Evaluarea volumului posibil de calatorii,precum si analiza morfologiei regiunilor turistice,a localitatilor turistice si a coridoarelor turistice sunt de asemenea,de maxima    importanta pentru cercetarea geografica.

Ø     Turismul-afacere si sursa de venit

Turismul,pentru majoritatea celor care activeaza in acest domeniu,reprezinta sfera manifestarii personalitatii lor si sansa realizarii unui profit. Industria turismului este vulnerabila mai ales fata de factorii externi. Dezastrele naturale,problemele meteorologice,epidemiile,schimbarile nefavorabile in rata de schimb a monedei nationale sau complicarea formalitatilor vamale pot foarte rapid si dramatic sa schimbe atractia relativa fata de puncte de destinatie competitive. Fercvent,operatorii din turism se bazeaza pe experienta personala si pe contactele personale cu alti operatori care-i ajuta sa inteleaga,sa anticipeze si sa depaseasca aceste probleme.

In paralel,turismul este sursa de venit pentru sustinerea localitatilor sai zonelor gazda. Multe localitati sunt interesate in a adauga turismul la inventarul lor de afaceri,deoarece el are puterea de a aduce,prin intermediul turistilor,bani din alte regiuni cu posibilitati turistice mai reduse.

Insa perspectiva turismului ca sursa de imbogatire locala cere o evaluare realista atat a beneficiilor pe care turismul le poate aduce,cat si a costurilor pe care le implica. Astfel,pentru a evita accentuarea si agravarea conflictului dintre costurile si beneficiile turismului,in cazul unei anumite localitati sau zone,se impune o severa reexaminare a rolului sau in contextul unui control amanuntit privind costurile si efectele negative,an paralel cu promovarea beneficiilor acestuia.

Ø     Turismul-un complex de tip industrial

Turismul este un grup de mai multe industrii corelate:transport,cazare,servicii de alimentatie publica,puncte de interes si marcare a unor evenimente,precum si activitati de vanzare cu amanuntul. Comparativ cu alte domenii,o caracteristica importanta a industriei turismului o reprezinta faptul ca ea este foarte intensiva din punctul de vedere al activitatii.

De asemenea,turismul reprezinta o importanta cale de intensificare a fluxurilor monetare interregionale si internationale. Guvernele isi propun promovarea si dezvoltarea activitatii turistice,deoarece ea aduce noi bogatii, insa in acelasi timp trebuie sa fie preocupate de efectele turismului pe plan social si asupra mediului inconjurator.

In multe tari,turismul este strans legat de reclama si de aceea cercetarea in turism poate juca un rol important in publicitatea prin reclama pe plan regional si national. Rezultatele cercetarilor pot fi de asemenea folosit pentru alegerea mediilor de reclama,mesajelor si audientelor,precum si pentru fundamentarea argumentatiei privind alocarea bugetului public pentru promovarea anumitor produse turistice.

Cercetarea este necesara in turism pentru a dezvolta si aplica metodele pentru estimarea impactului asupra localitatilor si pentru aconduce la o alocare eficienta a resurselor pentru obiectivele ce intra in concurenta.

In definirea turismului s-au acceptat trei aspecte:

Primul se ocupa de scopul sau motivarea vizitei

Al doilea are in vedere durata sau timpul presupus,respectiv realizarea distinctiei intre excursiile de o zi si calatoriile ce implica sederea pe aprcursul a mai multor zile.

In al treilea rand,in definitie ar trebui sa se ia in calcul situatiile speciale,ce pot sau nu fi considerate ca apartinand turismului.

Dificultatea descrierii fenomenului turistic a generat mai multe definitii ale procesului sau,iar o reusita in acest sens este oferita de catre cercetatorul Jafar Jafari (1977),cel care defineste turismul ca "un studiu al omului aflat in afara locului unde traieste el de obicei,al industriei care raspunde nevoilor lui si impactul pe care atat el cat si industria il au asupra gazdei,adica a mediului socio-cultural,economic si fizic." Este o definitie complexa,care nu numai ca reuseste sa conceapa turismul ca afacere sau sistem,dar implicit constientizeaza aspectul important al relatiei dintre oferta si cerere.

Turismul este in fapt o industrie de retele strans legate intre ele,este rezultatul care combina nu numai servicii,peisaje si culturi,ci si traditii,curiozitati si nu in ultimul rand ospitalitatea,fiind ,asa cum il considera Lanfant(1980) : "o combinatie de servicii si imagini atragatoare".

Cresterea gradului de cultura si civilizatie,pe fondul unui climat economic favorabil,a transformat turismul intr-un fenomen de masa. Analistii unei asemenea evolutii au definit turismul de masa ca "un fenomen pe scara larga,ce cuprinde toate serviciile standardizate la un pret de vanzare,pentru o clientela de masa".(Poon,1993).

Turismul de masa este caracterizat de catre patru trasaturi de baza: serviciile standardizate,fixe;productia de masa,oferta catre o clientela privita nediferentiat;vacanta este petrecuta "in masa";schimbarile produse in legatura cu petrecerea timpului liber.

Dezbaterea turismului in masa se pare ca se axeaza pe doua aspecte:mediul inconjurator si comportamentul turistului consumator.

Insa semnificatia sintagmei "turism tn masa" nu ne ajuta in dezbaterea legata de pozitia de destinatii turistice a tarilor din lumea a treia. Pe acest motiv s-a introdus notiunea de "metaturism",care este definit ca un "turism pe scara larga dominat de metropole,care se desfasoara in tarile din lumea a treia,la periferiile geografice,economice si de satisfactii al tarilor dezvoltate din punct de vedere economic.

Factori de influenta ai dezvoltarii turismului

In functie de natura social-economica,putem identifica:

Factori economici:veniturile populatiei si modifcarile acestora,oferta turistica,preturile si tarifele;

Factori tehnici:tehnologiile in constructii,parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice serviciilor turistice etc.;

Factori sociali:timpul liber si urbanizarea;

Factori demografici:evolutia cantitativa a populatiei,structura pe varste si categorii sociale,durata medie a vietii;

Factori psihologici,educativi si de civilizatie:nivel de instruire,interesul pentru cultura,dorinta de cunoastere,moda etc.;

Factori politici: ormalitati la frontiera,regimul vizelor etc.

Dupa importanta lor in influentarea fenomenului turistic,factorii pot fi clasificati in:

Primari: impul liber,miscarea populatiei,veniturile,oferta;

Secundari: cooperarea internationala,facilitati de viza sau organizatorica,diversitatea structurala a serviciilor suplimentare etc.

In functie de durata in timp a actiunii lor,se disting factorii:

Permanenti:cresterea timpului liber,modificarea cantitativa si structurala a populatiei;

Conjuncturali:crizele economice,instabilitatea politica,catastrofele naturale.

In functie de sensul interventiei lor,factorii sunt grupati in:

Exogeni-elementele care influenteaza din afara acestui domeniu:sporul natural al populatiei,cresterea gradului de urbanizare,cresterea veniturilor destinate turismului etc.

Endogeni-care se refera la modificarile din continutul activitatii turismului:diversificarea gamei serviciilor oferite,lansarea de noi produse turistice,cresterea calitatii serviciilor prestate etc.

In raport cu orientarea influentei lor asupra celor doua laturi corelative ale pietei:

Factori ai cererii turistice:dinamica populatiei,urbanizarea,veniturile,timpul liber;

Factori ai ofertei:costul prestatiilor oferite,diversitatea si calitatea serviciilor etc.

Factori restrictivi ai activitatii turistice

Constrangerile carora trebuie sa le faca fata turismul sunt:

Ø     Cererea:fiecare firma care ofera bunuri substantiale si servicii turistilor este constransa de cererea clientilor sai,care leaga cantitatea cumparata de pret,bogatie si venit.

Ø     Oferta de resurse atractive:una din cele mai importante constrangeri cu care se confrunta industria turistica este caracterul limitat cantitativ al resurselor disponibile pentru distractia turistica.

Ø     Constrangeri tehnice si de mediu:sunt legate de un anume loc sau situatie.

Ø     Constrangeri de timp:timpul de vacanta disponibil limiteaza posibilitatile turistilor. Durata sezonului turistic influenteaza profitabilitatea afacerilor orientate spre turism si impactul cheltuielilor turistice asupra economiei locale.

Ø     Indivizibilitati:in turism este necesar mult timp pentru negocieri si decizii de tipul "totul sau nimic".

Ø     Constrangeri administrative si sanitare:diverse formalitati pe care trebuie sa le indeplineasca turistii sau diverse vaccinuri si masuri de protejare a sanatatii pot descuraja turistii sa aleaga o anumita destinatie.

Ø     Constrangeri politice si sociale:instabilitatea interna intr-o tara sau angajarea sa intr-un conflict international compromit evident desfasurarea oricarei activitati turistice,ca si catastrofele naturale.

Ø     Constrangeri de primire:existenta unor standarde inferioare ale infrastructurii de acces,insuficienta mijloacelor de cazare,conditiile meteorologice dificile sau lipsa atractiilor naturale.

Ø     Constrangeri auto-impuse:acest tip de constrangeri provine din nevoia de conciliere a conflictelor vizand scopurile.

Ø     Lipsa de cunostinte si informatii:multe activitati sunt limitate din cauza faptului ca se cunoaste putin despre situatiile particulare noi ce intervin pe parcursul existentei firmelor turistice.

Ø     Limite ale resurselor de sustinere:in activitatea practica a unui agent economic exista permanent limite in volumul disponibilitatilor banesti,capitalul social,atlentul managerial etc. Acestea ,la randul lor,limiteaza sansele de amplificare si furnizare a experientei turistice.

1.3. Resursele turistice-importanta si structura

Atunci cand calatoresc, oamenii doresc sa meraga intr-un loc care le ofera ceva cu adevarat deosebit, impartirea inegala a turismului in jurul lumii fiind cea mai buna dovada in acest sens. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie exista o stransa legatura. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice, care incurajeaza oamenii sa mearga acolo. Deci lipsa unor astfel de atractii este echivalenta cu lipsa turismului. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba ceva mai mult decat atractii, trebuie sa aiba amenajari si facilitati, care reprezinta fie infrastructura generala, fie infrastructura specifica.

Infrastructura generala cuprinde sosele,aeroporturi si porturi navale, gari, prestari de servicii, comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui obiectiv.

Infrastructura specifica cuprinde amenajari si facilitati precum : locuri de cazare, servicii de alimentatie publica, magazine, puncte de recreere, distractie etc.

Prin combinarea    infrastructurilor generale si specifice cu punctele de atractie se obtine diferentierea destinatiilor turistice cu succes de cele cu mai putin succes.

Resursele ar putea fi grupate in urmatoarele categorii : 1) atractii; 2) infrastructura si facilitati (inclusiv facilitatile turistice). Aceste componente globale si generale pot fi subimpartite in mai multe subdiviziuni detaliate:

Ø            Resursele (atractiile) naturale,cum ar fi cele de create de natura,fara interventia omului.

Ø            Resursele concepute si dezvoltate de oameni,cum ar fi:

-oamenii si cultura lor, folclorul, obiceiurile etc.

-atractiile culturale, istorice, arhitecturale.

-infrastructura.

Exista si alte clasificari ale resurselor in functie de diferie criterii.

Astfel:

Dupa relatiile lor cu turismul, recreerea ,distingem urmatoarele categorii:

Primare sau inerente-cele care nu au in esenta lor relatii directe cu turismul si recreerea.

Secundare sau derivate-cele ce de la originile lor sunt conecate cu turismul si recreerea.

Potrivit intinderii spatiale a pietei, distingem:

Locale.

Regionale.

Nationale.

Internationale.

Dupa nivelul de evaluare al lor, intalnim resurse:

Absolute.

Relative

Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice,distingem urmatoarele structuri[1]:

Sistemul atractiilor

Sistemul atractiilor