| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
IASI - TIRGU FRUMOS - HIRLAU - BOTOSANI - SUCEAVA - GURA HUMORULUI - CIMPULUNG MOLDOVENESC - VATRA DORNEI - POIANA STAMPEI - TIHUTA - BISTRITA - REGHIN - SOVATA - GHEORGHENI - LACU ROSU - BICAZ - PIATRA-NEAMT - BACAU - ROMAN - IASI
a. IASI - SUCEAVA (166 km)
Municipiul Iasi, situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Cimpia Moldovei, cu o vatra de forma stelata, cu nucleul central pe locul orasului vechi, in apropiere de confluenta Bahluiului cu piriul Nicolina, s-a dezvoltat, ca si Roma, pe versantii a sapte coline: Copou, Sorogari, Miroslava, Calata, Breazului, Repedea si Cetatuia.
Aflat intr-o zona de straveche locuire si permanenta dacica, daco-romana si romaneasca, Iasul apare pentru intiia oara atestat documentar, ca punct de vama, in privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lipoveni, la 6 octombrie 1408.
Un moment decisiv in evolutia Iasilor l-a avut transformarea sa in capitala a Moldovei, o data cu stramutarea resedintei domnesti de la Suceava, in anul 1566, in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu.
Orasul a fost strins legat de numeroase evenimente majore ale istoriei poporului roman; aici a dat Mihai Viteazul, la 27 mai 1600, celebrului sau act in care s-a intitulat "domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata tara Moldovei'; Iasul a reprezentat locul declansarii revolutiei de la 1848, care avea sa cuprinda apoi si celelalte tari romane, si a fost, de asemenea, un puternic centru al luptei pentru Unire; in a doua jumatate a secolului trecut aici s-a afirmat o activa miscare muncitoreasca; in intervalul decembrie 1916 - decembrie 1918 la Iasi s-au retras, din teritoriul vremelnic ocupat de Puterile Centrale, seful statului, guvernul si parlamentul Romaniei.
In evul mediu si in epoca moderna orasul a avut si un insemnat rol cultural; aici s-a infiintat prima tipografie din Moldova (veacul al XVII-lea), cartile tiparite la Iasi circulind pe intregul teritoriu romanesc, precum si prima scoala superioara de la est si sud de Carpati; aici au trait si creat, perioade mai lungi sau mai scurte, Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ion Ne-culce si alti carturari romani din secolele XVII-XVIII; in anul 1860 s-a infiintat prima universitate din tara noastra si tot aici si-a avut sediul initial societatea cultural-literara Junimea.
Orasul de pe Bahlui se numara astazi printre cele mai mari centre urbane ale Romaniei, avind un ridicat potential economic (industrie electronica, uzine constructoare de utilaj greu, tevi sudate, fabrica de antibiotice, unitati ale industriei alimentare, confectiilor, textile etc., si o intensa viata cultural-artistica (universitate, institute de invatamint superior politehnic, medical, agronomic s.a., institute de cercetare, teatru, opera, filarmonica, edituri, presa etc.).
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL IASI cu Sectie de istorie (colectii de arheologie - paleolitic, neolitic, civilizatia dacica si cea daco-romana - de istoria medievala, numismatica, bogate colectii si documente referitoare la epocile moderna si contemporana), Sectie de arta (arta romaneasca din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea pina in zilele noastre, creatii ale scolilor de pictura italiana, flamanda, olandeza, franceza etc.; sculptura si grafica), Sectie de etnografie si arta populara (piese de port, mobilier, instalatii tehnice taranesti etc.). Muzeul Literaturii (documente si exponate referitoare la literatura romana moderna si contemporana; in Casa Dosoftei, monument de arhitectura din veacul al XVII-lea, functioneaza Sectorul de literatura veche), Muzeul Unirii si Muzeul Teatrului; MUZEUL DE ISTORIE NATURALA (cladire monument de arhitectura de la inceputul secolului trecut; una dintre cele mai vechi institutii de acest gen din tara noastra, ale carei baze s-au pus in anul 1843; in prezent, patrimoniul, bogat si divers, cu peste 300 000 de exponate, este organizat pe citeva teme principale: fauna romaneasca, fauna exotica, flora, geologie, mineralogie); BISERICA FOSTEI MANASTIRI CALATA (secolul al XVI-lea, ctitorita de Petru Schiopul); BISERICA SF. ION BOTEZATORUL (1635): BISERICA TREI IERARHI (1637-1639; ample refaceri la sfirsitul veacului trecut; ctitorie a lui Vasile Lupu); BISERICA GOLI A (1650-1653); BISERICA FOSTEI MANASTIRI CETATUIA (1669-1672); PALATUL CULTURII (1890-1926); stil neogotic, opera a arhitectului I.D. Berindei); STATUIA ECVESTRA A LUI STEFAN CEL MARE (1888; Em. Fremiet); STATUILE lui Alexandru Ioan Cuza (1909; R. Romanelli). Mihail Kogalniceanu (1909; R. Romanelli), Vasile Alecsandri (1900; W. Hegel), Miron Costin (1910; W. Hegel), Mihai Eminescu (1925; I. Schmidt-Faur), Gheorghe Asachi (1890; I. Georgescu), A. D. Xenopol (1939; C. Baraschi); MONUMENTUL EROILOR DIVIZIEI 2 CAVALERIE (1930; C. Di-mitriu-Birlad); PANTEONUL VOIEVOZILOR; MONUMENTUL INDEPENDENTEI (1982; Gabriela Manole-Adoc si Gheorghe Adoc); TEATRUL PENTRU TINERET; GRADINA COPOU; GRADINA BOTANICA s.a.
GRADINA COPOU a fost amenajata ca parc in timpul domniei lui Mihail Sturdza, realizarea ei datorindu-se arhitectului piesajist F. Rebhun. In centrul gradinii se afla monumentul Obeliscul leilor (1834; proiectat dupa planurile lui Gheorghe Asachi) inconjurat de busturi ale unor ilustre personalitati ale vietii cultural-artistice romanesti: Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, Veronica Miele s.a. Tot in Gradina Copou se gaseste celebrul tei al lui Mihai Eminescu. GRADINA BOTANICA, prima institutie de acest gen din tara noastra, infiintata in anul 1864, intinsa pe suprafata de 105 ha, ocupa ambii versanti ai vaii Podgoria Copou si cea mai mare parte a Dealului Copou. Ea detine, grupate pe interesante colectii, peste 3 000 de specii de plante de pe toate meridianele globului.
Colectia plantelor mediteraneene cuprinde: palmierul pitic (Cha-maerops humilis) care creste spontan in sudul Europei; maslinul (Olea europaea), arbore ce atinge virsta de 500-600 de ani; camforul (Cinnamomum camphora), din a carui scoarta se obtine prin distilare o substanta cu intrebuintari farmaceutice; palmierul (Chamaedorea elegans) originar din Mexic; palmierul cu fructe de aur (Chrysalidocarpus lutescens) originar din Insula Mauritius s.a.
Colectia de plante carnivore prezinta doua grupe mari, aranjate dupa modul de ademenire si captare a prazii; intilnim aici planta numita Drosera, originara din Africa de Sud, cu suprafata lipicioasa de pe care insectele nu se mai pot desprinde, precum si plantele Sarracenia purpufea din America boreala si Cephaloius follicularis, originara din sud-vestul Australiei, ambele inzestrate cu capcane de tip urna, in care prada patrunde si ramine acolo fara sanse de a mai scapa.
Colectia de plante ce se disting prin bogatia frunzelor si frumusetea inflorescentei cuprinde exemplare deosebit de interesante; dintre ele amintim: planta numita Croton, originara din Cuba, ale carei frunze isi schimba culoarea pe masura ce imbatrinesc; planta cunoscuta sub numele de Cordyline, cu frunze cu dungi longitudinale de diferite culori; mimoza senzitiva (Mimosa pudica) ale carei frunze in momentul atingerii se lasa in jos si se string, revenind apoi la pozitia initiala.
Colectia de plante utile, tropicale si subtropicalei detine numeroase exemplare, printre care: papirusul (Cyperus papyrus), cu tulpina de pina la 5 m inaltime, din care anticii preparau acel material ce a premers hirtia, cunoscut sub numele de papirus; palmierul-curmal (Phoenix dactylifefa), originar din Africa, cultivat pentru fructele sale bogate in zaharuri; trestia de zahar (Saccharum officinarum), originara din India, a carei tulpina contine zahar in proportie de 20%.
IMPREJURIMI
CIRIC (5 km spre nord-est pe DL), cunoscuta zona de agrement a iesenilor, cu doua lacuri artificiale, Ciric si Aroneanu II, aflate in mijlocul unei paduri de foioase.
REZERVATIA GEOLOGICA SI PALEONTOLOGICA REPEDEA f4 km pe DN 24 spre sud-est din comuna Birnova. apoi inca 4 km pe DL), intinsa pe 38,5 ha, prezinta deosebita importanta stiintifica datorita formatiunilor sarmatiene a caror studiere a contribuit la determinarea stratigrafie! Podisului Central Moldovenesc. REZERVATIA DE FINETE DE PE VALEA LUI DAVID (12 km pe DL) ocupa o pajiste extrem de bogata, intinsa pe 50 ha, pe coasta vestica a Dealului La Cosari. Rezervatia botanica cuprinde numeroase alunecari vechi de teren, care au creat un microclimat variat; aici cresc plante foarte diferite din punct de vedere fitogeografic, unrlo chiar raritati floristice pentru tara noastra.
Straveche asezare situata pe terasele Bahluetului si atestata documentar in anul 1646. In lunii localitatii (dealurile Henciu si Tintel) s-au descoperit fragmente ceramice din neoliticul dezvoltat. Aici s-a amenajat un lac de acumulare cu suprafata de 150 ha si un volum de apa de 19 600 000 m3.
Oras situat in stinga Bahluetului, atestat ca tirg la mijlocul secolului al XV-lea (1448). locul de nastere a portului Theodor Neculuta si a criticului Garabet Ibraileanu.
IMPREJURIMI
CUCUTENI (12 km nord-vest pe DL) comuna situata in coasta Dealului Spinoasa si pe valea piriului Toleasa. In sudul locolitatii, pe Dealul Cetatuia (140 m alt.), s-a descoperit cea mai completa statiune neolitica din tara noastra, datind din mileniile IV-III i.e.n. Purtatorii culturii Cucuteniv raspindita pe aproape intregul teritoriu al Romaniei, sint creatorii unei ceramici cu forme variate, pictata cu motive originale, de un deosebit nivel tehnic si calitativ. Pictura bicroma sau tricroma a pieselor ceramice utiliza motive spiralice si meandrice, combinatia lor respectind regulile ritmului si simetriei in raport de forma obiectului (ceasca, cupa, castron etc.). Motivele decorative si cromatica ceramicii culturii Cucuteni o situeaza printre cele mai remarcabile realizari neolitice din tara noastra.
STRUNGA (9 km pe DN 28) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL situata in sud-vestul orasului Tirgu Frumos.
Climat continental de dealuri si podisuri; temperatura medie anuala este de cca 9C (in iulie, peste 20C, iar in ianuarie,-4'C); precipitatiile ating o medie anuala de 500-550 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale sulfuroase, sulfatate, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, afectiuni otorinolaringologice.
Straveche vatra de locuire unde in punctul numit la Dealul Catalina s-au descoperit vestigiile unei asezari fortificate, datind din secolele IV-III i.e.n., care prin caracteristicile ei se inscrie in rindul cetatilor geto-dacice din prima epoca a fierului.
Podgoria Cotnari, mentionata documentar pentru prima oara la 5 octombrie 1448, era renumita pentru vinurile sale de calitate inca din secolul al XV-lea. In veacul al XVI-lea, la Cotnari domnitorul Despot Voda a infiintat o scoala cu predare in limba latina condusa de umanistul Ioan Sommer. Astazi localitatea este un cunoscut centru viticol, cu numeroase crame si un mare combinat de vinificatie. Vinurile produse in Cotnari au obtinut de-a lungul timpului multe medalii si diplome la expozitii si tirguri internationale.
Unul dintre cele mai vechi orase din Moldova, Hirlaul, atestat documentar din anul 1384, a fost resedinta de vara a lui Stefan cel Mare; de asemenea, in anul 1624, dupa incendiul suferit de Curtea domneasca din Iasi, domnitorul Radu Mihnea a stat o perioada la Hirlau.
In oras se conserva VESTIGIILE FOSTEI CURTI DOMNESTI unde sapaturile arheologice au scos la lumina material ceramic din veacul al XV-lea (placi de soba, placi decorative si pavimentare etc.), precum si BISERICA construita de Stefan cel Mare in anul 1492.
Km 92 (DN 28 B) FLAMINZI (ramificatie 3 km pe DL)
Comuna este locul de unde a izbucnit flacara marii rascoale a taranilor din anul 1907. Un MONUMENT aflat in centrul localitatii (1977; FI. Calafeteanu), precum si o EXPOZITIE MUZEALA evoca evenimentele petrecute aici in urma cu peste 84 de ani.
Orasul, situat pe coamele unor dealuri cuprinse intre vaile Dres-leuca (la vest) si Sinta (la est), veche vatra de locuire si permanenta dacica, daco-romana si romaneasca, apare pentru intiia oara atestat documentar in anul 1439 si devine, cu timpul, unul dintre cele mai insemnate centre urbane ale Moldovei, important punct comercial pe drumul ce lega Marea Neagra de Marea Baltica (dintr-un document din anul 1579, de la domnitorul Petru Schiopul, aflam ca la Botosani se tinea cel mai vechi si mai mare iarmaroc din toata Moldova).
Paralel cu comertul s-au dezvoltat si mestesugurile, in secolul al XVIII-lea fiind amintite breslele alamarilor armeni, ale blanarilor, ciubotarilor, bacalilor s.a., o statistica din anul 1832 consemneaza ca orasul avea 49 de "fabrici' (de luminari, de ulei, de pinzeturi etc.). In prezent, in oras functioneaza intreprinderi de confectii, textile, tricotaje, precum si reprezentative unitati cultural-artistice (teatru, orchestra simfonica s.a.).
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN cu Sectie de istorie (bogate colectii de ceramica neolitica, obiecte si podoabe geto-dacice, exponate si documente referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana), Sectie de arta (pictura romaneasca moderna si contemporana), Galeria de arta "Stefan Luchian' (creatii ale pictorilor localnici si din alte parti ale tarii, precum si expozitie anuala cu lucrari realizate de participantii la Tabara de creatie de la Agafton), Sectie de etnografie (cladire monument de arhitectura de la inceputul veacului trecut; unelte si ustensile, textile, port popular traditional etc.) si Expozitia memoriala "Nicolae Iorga" (consacrata vietii si activitatii savantului); BISERICA PO-PAUTI (1496; ctitorie a lui Stefan cel Mare); MONUMENTUL E-ROILOR din primul razboi mondial (1929; H. Miclescu); MONUMENTUL "OMAGIU TARANIMII' (1977; G. Covalschi); STATUIA lui Stefan Luchian (I. Guguianu); BUSTUL lui Mihai Eminescu (1890; I. Georgescu; prima lucrare de arta plastica care il infatiseaza pe poet); PARCUL "MIHAI EMINESCU' etc.
In. oras exista citiva ARBORI OCROTITI: pin (pe bulevardul Mihai Eminescu), molid argintiu (Picea pungens engelm; pe Calea Nationala nr. 224), stejar secular (la intersectia bulevardului Mihai Eiminescu cu strada Nicolae Iorga) s.a.
IMPREJURIMI
IPOTESTI (6 km pe DN 28 B, apoi 3 km pe DL la stinga), sat, comuna Mihai Eminescu, localitatea natala a Luceafarului poeziei romanesti; aici se afla MUZEUL MEMORIAL "MIHAI EMINESCU', precum si BUSTUL poetului realizat de sculptorul Gheorghe Anghel; in apropiere se gaseste REZERVATIA FORESTIERA "CODRUL LUI EMINESCU'.
STINCESTI (2 km pe DN 28 B, apoi 5 km pe DL la stinga), sat, comuna Mihai Eminescu, pe raza caruia s-a descoperit un complex fortificat traco-getic format din doua cetati, cu suprafata de 22 si, respectiv, 23 ha, datind din secolele VI-III i.e.n. si IV-III i.e.n., cu val si sant de aparare; valul are peste 5 m inaltime, iar santul este adinc de 6-7 m. Importanta complexului a fost relevata inca din secolul trecut de catre Alexandru Odobescu. S-au gasit aici fragmente ceramice, virfuri de sageata din bronz si virfuri de lance din fier, perle din pasta sticloasa, figurine umane din lemn placat cu aur, redate schematizat etc.
Km 131 (DN 29), ramificatie 3 km pe DL. PADUREA AGAFTON (peste 1 500 ha suprafata); o portiune de padure, de cca 80 ha, situata la izvoarele piriului Agafton, cu exemplare tinere (pina la 50 de ani) de gorun, stejar, stejar rosu, tei, carpen, este destinata agrementului si recreerii.
Pe teritoriul comunei exista o REZERVATIE COMPLEXA DE NUFERI (2,8 ha suprafata), infiintata in anul 1973. In luna iunie pot fi admirati nufarul alb si nufarul galben, puternic ancorati prin radacini groase la peste 1 m adincime in milul apei. Stuful (Phrag-Tnite.v australis) acopera cca 2/3 din suprafata apei si reprezinta un adapost ideal pentru broaste testoase, serpi de apa dulce, rate salbatice etc.
Municipiul Suceava, situat pe valea riului cu acelasi nume, aproape de confluenta acestuia cu piriul Dragomirna, si asezat aproximativ in mijlocul Podisului Sucevei, este unul dintre cele mai vechi centre urbane din tara noastra, prezenta si continuitatea comunitatilor omenesti fiind identificata aici inca din preistorie.
Atestata documentar in anul 1388, cind Petru I Musat muta capitala Moldovei de la Siret la Suceava, localitatea va juca un rol deosebit in evul mediu, maxima inflorire atingind orasul in timpul lui Stefan cel Mare, care a construit numeroase monumente, a refacut si extins cetatea. In mai 1600, cetatea Sucevei care rezistase puternicelor asedii din anii 1476 si 1497, ale lui Mahomed al II-lea si, respectiv, Ioan Albert, si-a deschis portile in fata lui Mihai Viteazul, cel care a realizat prima unire politica a celor trei tari romane. Transferarea capitalei Moldovei la Iasi (1566), razboaiele din veacurile XVII-XVIII, precum si intrarea orasului sub stapinirea habsburgica (1775) au fost factorii care au contribuit la scaderea rolului si importantei Sucevei.
Municipiul Suceava este un cunoscut centru economic (industrie constructoare de masini, prelucrarea lemnului, combinat de celuloza si hirtie, unitati ale industriei usoare si ale industriei alimentare etc.) si cultural (teatru, asociatii culturale, institute de cercetare).
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN cu Sectie de istorie (patrimoniu bogat si variat compus din colectii de arheologic, istorie medievala, moderna si contemporana, numismatica, sali consacrate reconstituirii unor momente din epoca lui Stefan cel Mare etc.), Sectie de arta (pictura romaneasca moderna si contemporana), Sectie de etnografie si arta populara (cladire monument de arhitectura, fostul Han domnesc ridicat in secolele XVI-XVII; obiecte si ustensile gospodaresti, costume, masti, textile de interior, mobilier, ceramica etc.), Sectie de.stiintele naturii (expozitia de baza abordeaza citeva probleme legate de ecosistem ca unitate fundamentala si functionala a biosferei; colectii de geologie, paleontologie, botanica, malacologie, ornitologie etc.) si Fondul memorial "Simeon Florea Marian' (consacrat vietii si operei cunoscutului folclorist); CETATEA DE SCAUN (secolele XIV-XVII); CURTEA DOMNEASCA (veacurile XIV-XVI); CETATEA SCHEI A (secolul al XIV-lea); BISERICA SF. IOAN CEL NOU (veacul al XVI-lea, cu refaceri ulterioare; ctitorie a lui Bogdan al III-lea); BISERICILE iNVIEREA si SF. DUMITRU (secolul al XVI-lea, ctitorii ale lui Petru Rares); MANASTIREA ZAMCA (secolul al XVII-lea); STATUIA ECVESTRA a lui Stefan cel Mare (1977 I. Birleanu); STATUIA lui Petru I Musat (1976; P. Vasilescu); PARCUL DENDROLOGIC SIPOT-CETATE (in sud-estul orasului, in apropierea Cetatii de Scaun; cele 7 ha ale parcului au fost impartite in sectoare de vegetatie de munte, de deal, de cimpie si de lunca; dintre speciile care populeaza parcul amintim: bradul, tisa, molidul, pinul silvestru, plopul alb, plopul negru, ienuparul ornamental, mesteacanul, nucul american, fagul, salcimul japonez, liliacul s.a.); PARCUL CENTRAL (aici vegeteaza un exemplar de fag rosu - Fagus silvatica v. antrppurpuraea -, declarat monument al naturii) etc.
IMPREJURIMI
MOARA (8 km pe DJ 209 C) comuna pe teritoriul careia se afla REZERVATIA FINETELE SECULARE DE LA PONOARE intinsa pe 24,5 ha la altitudinea de 324-405 m. Infiintata in anul 1921, rezervatia este una dintre cele mai interesante datorita marelui numar de plante din cuprinsul ei. Vegetatia lemnoasa este dominata de molid si pin in alternanta cu ulm, gorun, tei, carpen si alte specii.
Fondul vegetatiei il constituie elemente euroasiatice: stinjenelul siberian (Iris sibirica), frasinelul (Dictamnus albus), stirigoaia (Veratrum album), ruscuta de primavara (Adonis vernalis) etc. Dintre elementele europene si central-europene amintim: bulbucul (Trollius europaeus, degetarul (Digitalis grandiflora), curpenul (Clematis recta), palamida (Cirsium decusatum), salcia (Salix rosmarini-jolia) si altele.
Speciile continentale sint reprezentate de: ciuful de Baragan fCerasus fruticosa), clocotisul (Clematis integrifolia), sparceta (Onobrychis arenaria), galbinarea (Serratusa woltfii), deditelul (Pulsatilla patens), Veronica (Veronica incana) etc.
Elementele pontice, pontico-submediteraneene si pontico-mediteraneene cuprind: odoleanu, limba boului (Anchusa ochroleuca), capul sarpelui (Echium rossicum), sipica (Cephalaria uralensis), barba boierului (Ajuga laxmannii), cosacul (Astragalus cicer), trifoiul galben (Trij'olium ponnonicum) etc. Dintre speciile circumpolare intilnim: feriga de mlastina (Dryopteris thelypteris), dragaica (Galium boreale), trifoistea, iarba albastra (Molinia coerulea), sopirlita alba (Parnasia palustris) s.a.
Fauna cuprinde caprioare, iepuri, vulpi, bursuci, pisici salbatice, hermine, dihori, potirnichi, bufnite etc.
FRUMOASA (6 km pe DJ 209 C) sat component al comunei Moara in perimetrul caruia se gaseste REZERVATIA BOTANICA FRU-MOASA-FINETELE SECULARE ce ocupa suprafata de 9,5 ha. Vegetatia are in compunere un numar variat si bogat de specii dintre care amintim: rogozul, spalacioasa (Senecio integri j olius), toporasul (Viola pumila), poroinicul (Orchis ustulata), laptele ciinelui (Euphorbia dulcis), drobul (Cytisus ratis bonensis), stinjenelul de stepa (Iris ruthenica), cinci degete, deditelul, galbinarea, veronica, zambila pitica (Hyacinthella leucophaea), usturoiul salbatic, Centaurea (Centaurea banatica) si multe altele.
Pe teritoriul rezervatiei s-a identificat o specie noua de insecte, Coleophora bucovinella, cu o arie limitata de raspindire in aceasta zona.
MITOCUL DRAGOMIRNEI (10 km pe DJ 209 D) comuna unde se afla o REZERVATIE FORESTIERA DE FAG in suprafata de 131 ha, ce apartine de padurea Dragomirna (1 000 ha). In afara de fag, mai cresc aici gorunul, frasinul, carpenul si stejarul. Dintre elementele de fauna amintim: mistretul, cerbul, capriorul, vulpea, jderul, pisica salbatica, veverita s.a.
De asemenea, in comuna se conserva unul dintre cele mai remarcabile MONUMENTE ISTORICE SI DE ARHITECTURA MEDIEVALA, MANASTIREA DRAGOMIRNA, ctitorita de carturarul si miniaturistul Anastasie Crimca lainceputul secolului al XVII-lea. In evul mediu, pe linga lacas a functionat o vestita scoala romaneasca de caligrafi miniaturisti. Colectia de arta veche detine piese reprezentative formate din broderii, ferecaturi in argint, manuscrise caligrafiate si miniate etc.
b. SUCEAVA - BISTRITA (196 km) Km 17 (DN 17) CIPRIAN PORUMBESCU
Comuna, situata pe valea piriului Stupea, este locul natal al folcloristului Simeon Florea Marian si a compozitorului Ciprian Po-rumbescu, interpret virtuoz, militant pentru o creatie muzicala inspirata din cintecul popular, autorul primei operete romanesti ("Crai nou').
EXPOZITIA MEMORIALA "CIPRIAN PORUMBESCU' prezinta vizitatorilor documente si fotografii legate de viata si creatia artistului, instrumente la care a cintat compozitorul, partituri in manuscris, diferite publicatii etc. Pe teritoriul comunei se gaseste si frumoasa padure de foioase Beranca.
Orasul Gura Humorului, situat in apropierea punctului de contact a Obcinelor cu Podisul Sucevei, intr-o mica depresiune intramontana de la confluenta piriului Humor cu Valea Moldovei, a fost intemeiat la sfirsitul secolului al XVIII-lea (1775). Localitatea, ce a avut in trecut doar o functie comerciala, a devenit un insemnat centru economic din nordul Moldovei, aici functionind intreprinderi de prelucrarea lemnului, unitati ale industriei materialelor de constructii si un combinat minier.
Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (piese de port popular traditional, textile de interior, inventar gospodaresc, masti etc.); PARCUL DENDROLOGIC LUNCA MOLDOVEI (22 ha suprafata; numeroase exemplare de arbori seculari, precum, si arbusti indigeni si exotici; punct de agrement al localnicilor).
IMPREJURIMI
HUMOR (5 km pe DL) celebru MONUMENT DE ARTA SI ARHITECTURA MEDIEVALA, MANASTIRE ctitorita in anul 1530 de catre logofatul Toader Bubuiog cu sprijinul lui Petru Rares. Remarcabila pictura interioara si exterioara; frescele exterioare cuprind citeva compozitii mari dintre care se detaseaza tema ce infatiseaza Asediul Constantinopolului, simbol al politicii antiotomane a epocii. Desfasurata pe un spatiu pictural vast, scena asediului emotioneaza prin forta cu care sint evocate luptele pentru cucerirea orasului.
Pe linga lacas functioneaza o interesanta colectie de arta medievala romaneasca.
VORONET (4 km pe DL) localitate unde se pastreaza unul dintre cele mai valoroase MONUMENTE DE ARTA SI DE ARHITECTURA din tara noastra, manastirea Voronet, ctitorie a lui Stefan cel Mare ridicata in anul 1488.
Pictura exterioara a edificiului este considerata drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti. Toate scenele vibreaza pe un fond cromatic in care se evidentiaza cel mai pur albastru, vestitul "albastru de Voronet' care figureaza astazi in toate publicatiile internationale de arta alaturi de verdele Veronese si rosu Titzian.
In apropiere intilnim REZERVATIA GEOLOGICA PIATRA PINULUI unde s-au descoperit mai multe resturi de pesti apartinind genurilor Lepidopus, Aliosa, Scorpaena, Sardinella, Ciupea, precum si unele specii noi pentru stiinta ca Palaeorhychus humorensis (exemplar de 1,8 m lungime).
CACICA (18 km pe DL) comuna cunoscuta pentru exploatarile de sare care au debutat in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea; zacamint de sare gema de forma oval-alungita (500X300 m). Numeroasele galerii in. vechile exploatari, lacul sarat pe care se pot face plimbari cu barca, sala de festivitati sapata in sare constituie interesante puncte de atractie turistica.
Localitatea, situata in Depresiunea Cimpulung si intinsa pe aproape 10 km pe valea riului Moldova, este o straveche vatra de locuire si permanenta umana, tirgul de aici fiind anterior constituirii statului feudal independent Moldova. Atestat documentar in anul 1411, Cimpulung Moldovenesc a fost o lunga perioada resedinta unui ,,ocol' cu conducere proprie, subordonata doar domnitorului Moldovei.
In oras functioneaza in prezent intreprinderi de prelucrare a lemnului, o filatura, unitati ale industriei alimentare etc.
Obiective turistice: MUZEUL ARTA LEMNULUI (patrimoniu bogat si variat cuprinzind: mobilier, unelte si ustensile casnice din lemn, un car folosit la munte construit in intregime din lemn, vechi de 400 de ani, piesa unicat in tara noastra, inventarul unei stine etc.); COLECTIA ETNOGRAFICA PROF. ION TUGUI (peste 5 000 de linguri din lemn, realizate in tara sau in strainatate, ceramica, stergare, monede grecesti, romane, bizantine, moldovenesti medievale etc.); COLECTIA ETNOGRAFICA MIHAI LACATUS (mobilier si instrumente mux.icale populare); MONUMENTUL DRAGOS SI ZIMBRUL (1979; L Jalea); COMPLEXUL TURISTIC PENTRU TINERET (organizeaza drumetii la cabanele Deia, Mestecanis, la Rezervatia geologica Pietrele Doamnei etc.); PARCUL TINERETULUI s.a.
Pe linga Liceul "Dragos Voda' functioneaza o interesanta GRADINA BOTANICA. Dintre plantele exotice cultivate aici demne de amintit sint cele de sera si anume: bananul, palmierul, (azaleele, plantele suculente, Phillanthus, Monstera, Ficus, Phillodendron s.a.
Colectia de rasinoase cuprinde specii de pin, de brad, specii mai rare ca tsuga (Tsuga canadensis) ori rasinoase ornamentale ca: tisa piramidala, tisa columnara, tuia columnara, tuia globoasa, ienuparul tiritor s.a.
IMPREJURIMI
CHEIA MOARA DRACULUI (7 km pe DL), REZERVATIE GEOLOGICA, se afla pe cursul superior al piriului Valea Caselor, afluent pe partea dreapta a riului Moldova. Pe versantii calcarosi ai cheii cresc bradul, molidul, mesteacanul, plopul tremurator, salcia, un exemplar de tisa, floarea de colt, vulturica, urechelnita, clopoteii, usturoiul salbatic, feriguta s.a.
CODRUL SECULAR DE LA SLATIOARA (14 km sud pe DL) este situat pe versantul estic al masivului Rarau, la altitudinea de 790-l 353 m. O parte a padurii Slatioara, in suprafata de 274 ha, a fost declarata, inca din anul 1941, REZERVATIE FORESTIERA.
Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii: molidul, pinul silvestru, tisa, fagul, scorusul, carpenul, arinul, paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ienuparul, salcia (Salix silesciaca, S., cinerea, S. viminalis), agrisul (Ribes grossularia), cununita (Spirea ulmifolia), zmeurul (Rubus idaeux), birboaca, tulichina (Daphne mezereum), afinul, merisorul etc.
Ca monumente ale naturii sau raritati amintim: papucul doamnei, de pe stincile calcaroase ale rezervatiei, tulichina pitica, al carei colorit se aseamana cu cel al liliacului, vulturica de stinca (Hieracium pojoritense), foaie grasa, alga rosie de apa dulce (Hildenbrandtia rivularis) de pe pietrele umede din vai etc.
Aici au gasit bune conditii de viata ursul, lupul, risul (monument al naturii), mistretul, vulpea, jderul, veverita, corbul, cocosul de munte, ierunca, eretele, vindereii, sorecarul s.a. REZERVATIA MIXTA PIETRELE DOAMNEI-RARAU (15 km pe DL) este situata in partea nordica a masivului Rarau (punctul cel mai inalt al Raraului atinge altitudinea de 1 651 m, iar Pietrele Doamnei au 1 647 m inaltime), intreaga zona cuprinzind calcare cu incrustatii de corali, amoniti, alge marine etc., elomonte care formau mari recife in perioada cretacica, cind aici se intindeau apele calde ale oceanului.
Vegetatia lemnoasa are ca specie predominanta molidul, alaturi de care vegeteaza scorusul, plopul tremurator, salcia si mesteacanul. Dintre endemismele carpatice amintim: micsandra salbatica (Erysimum wittmanii), carbuni (Phyteuma wagneri, P. tetramerum), gusa porumbelului, clopotelul, margareta, caldarusa (Aquilegia nigricans), galbeneaua de munte (Ranunculus carpaticus), sor cu frate (Melampyrum saxosum), cimbrisorul, muscata dracului (Scabiosa lucida subspecia barbata), coada soricelului (Achillea schurii), paiusul etc.
Pe tancuri si abrupturi calcaroase creste floarea de colt, jneapanul, tufe de bircoace (Cotoneaster integerrima), argintica (Dryas octopetala) etc. In padure si-au gasit adapostul ursul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, mistretul, risul, iepurele, veverita, jderul, numeroase pasari printre care corbul, cocosul de munte, ierunca.
Pe teritoriul comunei se intilnesc doi munti aproape simetrici alaturati, cu virfurile ascutite si povirnisuri repezi, acoperiti cu paduri de molid; datorita asemanarii lor localnicii i-au numit Adam si Eva. Forma mai deosebita a celor doi munti se datoreaza rocii din care sint alcatuiti - dolomita -, destul de rara in Carpati, ea creind totdeauna reliefuri surprinzatoare.
In apropiere de Pojorita, pe partea dreapta a Moldovei, in zonele pasajului de cale ferata dinspre Cimpulung Moldovenesc, se afla REZERVATIA GEOLOGICA FORMATIUNEA CU APTYCHUS. In marne si calcare rosii, violacee si verzui se gasesc numeroase Aptychus: lamellaptychus, rectecstatus, L. beyrichi, L. inflexico-tata etc., in virsta de cca 140 000 000 de ani.
IMPREJURIMI
FUNDU MOLDOVEI (7 km nord-vest pe DL) comuna renumita pentru mestesugul confectionarii instrumentelor muzicale populare traditionale.
Din localitate se ajunge la REZERVATIA GEOLOGICA PIRIUL CAILOR (pe apa cu acelasi nume, afluent pe stinga a riului Moldova); obiectul ocrotirii il constituie un bloc relativ mic de calcar rosu, fosilier, unde s-au descoperit numeroase fosile, intre acestea 15 amoniti si 11 bivalve, unele neintilnite in Carpatii romanesti (Protrachyceras rodcrici, P. altila, Eremites orientale, Celtites evolutus, Saqeceras waltcri, Daonella, Halobia s.a.), in virsta de cca 270 000 000 de ani.
Orasul, STATUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, principalul centru urban din Tara Dornelor, este situat la confluenta Dornei cu Bistrita.
Asezare veche, atestata documentar de la sfirsitul secolului al XVI-lea (1595), localitatea devine cunoscuta la inceputul veacului trecut dupa ce analizele chimice ale apelor de aici an evidentiat puterea ilor curativa. Primul stabiliment balnear s-a construit in anul 1845, iar din 1884 a inceput aplicarea de tratamente cu namol de turba.
Climat continental de depresiune intramontana; temperatura medie anuala este de 5.2C (in iulie, 15,2CC, iar in ianuarie, -6C): precipitatiile medii anuale ating in jur de 700-800 mm.
Factori naturali de cura: ane minerale carbogazoase, feruginoase, slab bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene hipotone; namol de turba (adus de la Poiana Stampei); bioclimat montan cu caracter tonic stimulent.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice si centrale, afectiuni asociate.
OBIECTIVE TURISTICE: MUZEUL ORASENESC cu Sectie de stiintele naturii (bogate colectii cu fauna din zona), Sectie de cinegetica (istoria vinatului, virfuri de lance, virfuri de sageti, cornuri de praf de pusca, fildes de mamut, corn de elan, craniu de bour etc.) si Sectie de arta (pictura romaneasca contemporana); PARCUL STATIUNII.
PARCUL, amplasat pe partea dreapta a riului Dorna si urcind in panta pina sub Dealul Negru, intins pe suprafata de 50 ha, este declarat parc dendrologic; dintre exemplarele ocrotite amintim arinul laciniat (Alnus incana v. laciniata), arbore ornamental unic in Bucovina. Numeroase alei strabat parcul, majoritatea indreptindu-se spre izvoarele de ape minerale. In lungul aleilor sint amplasate busturile lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Ciprian Porumbcscu, George Enescu si alti oameni de cultura romani. Din parc se ajunge in virful Dealului Negru (500 m alt.) de unde se deschide o vasta panorama asupra statiunii si a imprejurimilor sale.
In vestul orasului se inalta muntele Runc, transformat intr-un imens parc, care concureaza in frumusete si pitoresc parcul de pe Dealul Negru. Iarna, atit Dealul Negru, cit si muntele Runc ofera conditii propice pentru practicarea schiului.
IMPREJURIMI
CHEILE ZUGRENI (20 km nord-est pe DN 17 B), rezervatie geologica situata pe riul Bistrita, reprezinta un interesant monument al naturii. Dintre elementele floristice, specifice stincariilor, se remarca floarea de colt, aflata aici in cea mai joasa statiune naturala din Moldova, precum si endemismul petrosia (Andryalla levitomento-sa). Vegetatia lemnoasa cuprinde molidul, paltinul de munte, teiul, ulmul, plopul tremurator, scorusul. Rezervatia acopera suprafata de 100 ha.
SARU DORNEI (18 km pe DL) comuna pe teritoriul careia se gasesc numeroase izvoare de apa minerala (arsenicala, carbogazoasa, sodica, calcica, magneziana) recomandata in tratarea afectiunilor gastrice, hepatice, anemiilor, starilor limfatice etc.
In perimetrul localitatii intilnim si REZERVATIA FORESTIERA TINOVU SARU DORNEI (35 ha suprafata); vegetatia este alcatuita din muschi arctic de tip Sphagnum, precum si din arborete in care predomina pinul silvestru.
Comuna, situata in sudul muntelui Ousoru (1 639 m alt.), este renumita pentru izvoarele sale de apa minerala, utilizate, in parte inca din secolul trecut. In prezent, patru moderne statii de imbuteliere - una in centrul comunei, iar celelalte la Poiana Negrii, Poiana Vinului si Poiana Cosnii - valorifica superior izvoarele de apa minerala din localitate.
Comuna, strajuita in vest de Muntii Birgaului, cu altitudini mai joase, iar in sud de zidul inalt al Muntilor Caliman, se intinde in lungul Dornei si, respectiv, al afluentului acesteia Dornisoara.
Aici se gaseste REZERVATIA FORESTIERA TINOVUL MARE. cea mai intinsa rezervatie naturala de turba din tara noastra (677 ha, inclusiv zona de protectie). Datorita carentei de substante minerale nutritive atit in sol, cit si in apa, ambele fiind foarte acide, flora este destul de saraca. In rezervatie predomina briofitele (muschi), in special Sphagnum wuljiunum, muschi frunzos, relict arctic si subarctic. caracteristic unor zone periferice de zavoaie de tip finlandic, specie al carei areal sudic mondial se afla in tara noastra. Elementul forestier de baza il constituie pinul silvestru (el se dezvolta incet, atingind la virsta de 100 de ani diametre de 10-12 cm); lui i se adauga mesteacanul pufos, precum si alte specii comune (scorusul, plopul, molidul) ce cresc in zona de protectie.
Fauna este deosebit de interesanta si variata, aici traind numeroase animale inferioare, specifice zonelor de turba, dintre acestea remarcindu-se un tardigrad boreal necunoscut in centrul si sudul Europei, o furnica si trei specii de paianjeni. O remarcabila insemnatate stiintifica are paianjenul Apoderus coryli ale carui varietati susperbus si negricolis n-au mai fost semnalate pina acum decit in regiunea fluviului Amur. De asemenea, rotiferul Dinocharis intermedia, relict glaciar, se afla aici in cea mai sudica statiune europeana.
Zona, situata in Pasul Birgau (Tihuta), la altitudinea de 1 850 m, este renumita pentru izvorul sau de ape minerale, pentru cel mai ridicat continut de iod din atmosfera, precum si prin excelentele conditii de practicare a sporturilor de iarna (poteci marcate, pirtii de schi, transport mecanic pe cablu etc.).
Municipiul, resedinta judetului Bistrita-Nasaud, situat in vestul culoarului Birgaielor, pe cursul inferior al Bistritei ardelene, si dezvoltat pe o veche vatra de locuire si permanenta dacica, daco-romana si romaneasca. Mentionata documentar pentru prima oara in anul 1264, dar cu existenta anterioara invaziei tatarilor de la 1241. Bistrita a devenit in evul mediu unul dintre cele mai insemnate centre mestesugaresti si comerciale ale Transilvaniei, intretinind strinse si multiple relatii cu Moldova (Petru Rares a stapinit o perioada localitatea si satele din jur). In secolul al XVI-lea aici s-au infiintat o tipografie si un liceu umanist, in anii 1543 si, respectiv, 1596.
Fig 06
Orasul este un insemnat centru economic (intreprinderi constructoare de masini si utilaj tehnologic, de prelucrarea lemnului, fabrica de sticlarie, unitati ale industriei alimentare, materialelor de constructii, filatura etc.) si cultural.
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Sectie de istorie (bogate colectii de arheologie, numismatica antica si medievala, istorie medie, moderna si contemporana etc.), Sectie de arta populara (unelte si ustensile gospodaresti, costume populare traditionale, instalatii tehnice taranesti etc.) si Sectie de stiintele naturii (colectii mineralogice si petrografice, numeroase exemplare ale faunei din zona): CETATEA MEDIEVALA (secolele XIV-XVII; fragmente ale zidurilor de incinta si Turnul Dogarilor, singurul conservat pina azi); BISERICA ORTODOXA (veacul al XIII-lea, cu adaugiri si refaceri ulterioare; stil gotic timpuriu; interior in stil baroc); BISERICA EVANGHELICA (secolele XIV-XV; stil gotic si Renastere; in interior se pastreaza 20 de steaguri ale vechilor bresle); CASA ARGINTARULUI (secolul al XVI-lea; remarcabil monument de arhitectura medievala; ancadramente in stil Renastere); COMPLEXUL ARHITECTONIC SUGALETE (veacurile XVI-XVII; pravalii cu arcade); STATUILE lui Andrei Muresanu (1937; C. Medrea) si George Cosbuc (1960; G. Covalschi); BUSTUL lui Liviu Rebreanu (R. Ladea); ARBORI OCROTITI, monumente ale naturii (plop secular, arborele de lalele si arborele pagodelor); PADURILE CODRISOR (in sud) si DUMBRAVA (In nord-vest); STADIONUL MUNICIPAL etc.
La 16 km de Bistrita se gaseste PARCUL DENDROLOGIC ARCALIA (cca 16 ha) cu multi arbori monumentali dintre care amintim: bradul argintiu (Abies concolor v. argentea), molidul caucazian (Picea orientalist pinul strob (Pinus strobus) - de virste si dimensiuni impresionante -, stejarul american, arborele de lalele, salcimul japonez, teiul etc.
De la Bistrita se poate ajunge la SINGEORZ-BAI, STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata la poalele Muntilcr Rodnei, in bazinul superior al Somesului Mare (20 km pe DN 17 C si 42 km pe DN 17 D).
Climatul continental moderat de dealuri si coline; temperatura medie anuala este de 7,5C (in iulie, aproximativ 18C, iar in ianua_ fie,-5,5C); precipitatiile medii anuale ating 800 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase; namol mineral; bioclimat sedati v de crutare.
Indicatii: afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, afectiuni metabolice si de nutritie, afectiuni asociate.
c. BISTRITA - GHEORGHENI (225,5 km)
Orasul, situat in sud-estul Cimpiei Transilvaniei, la confluenta Gurghiului cu Muresul, apare mentionat documentar pentru prima oara in anul 1228 sub numele de Regnum. Cunoscut centru corner-
cial in evul mediu, Reghinul este locul unde a trait si lucrat. la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul veacului al XIX-lea, Petru Maior, reprezentant de seama al Scolii ardelene, care a scris in oras, printre alte lucrari, si Istoria pentru inceputurile romanilor in Dacia.
Dupa anul 1861 aici a activat, cu bune rezultate, "despartamint' (filiala) a Asociatiunii Transilvane pentru Literatura si Cultura Poporului Roman (ASTRA). Orasul contemporan este cunoscut pentru unitatile producatoare de instrumente muzicale si ambarcatiuni sportive.
Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (unelte si ustensile gospodaresti, arta populara, port popular traditional, textile de interior etc.); MUZEUL STIINTELOR NATURII de pe linga Liceul nr. 2 (bogata colectie ornitologica, cuprinzind peste 1 400 de pasari din tara noastra, precum si exemplare exotice).
IMPREJURIMI
GURGHIU (11 km pe DJ 153 C) comuna pe teritoriul careia cercetarile arheologice au identificat urme ale unei cetati dacice. In evul mediu aici s-a ridicat o puternica cetate folosita drept resedinta de unii voievozi ai Transilvaniei.
In localitate exista un mare PARC DENDROLOGIC, creat cu peste 200 de ani in urma, cu o larga varietate de arbori indigeni si exotici. La mica distanta se intinde o POIANA CU NARCISE, declarata REZERVATIE BOTANICA (3 ha).
In vecinatatea comunei, in stinga vaii Gurghiului, spre confluenta Gurghiului cu Muresul, se afla PADUREA MOCIAR (2318 ha), cea mai batrina padure din tara, alcatuita mai ales din stejari cu inaltimea de poste 18 m, si diametrul de 1,5 m. Din trupul padurii, o portiune de 50 ha, situata pe un platou la 490 m altitudine. a fost declarata rezervatie forestiera, aici vegetind numerosi stejari batrini, monumente ale naturii.
SOVATA (44 km pe DN 15) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata pe versantul vestic al Muntilor Gurghiu, pe un urias bloc de sare. Desi efectele terapeutice ale apelor de aici erau cunoscute din evul mediu, primele forme de organizare a bailor sint consemnate abia din a doua jumatate a secolului trecut, Sovata obtinind oficial statutul de statiune in anul 1884.
Sovata, care se inscrie pe o evolutie ascendenta inca din perioada interbelica, este astazi una dintre cele mai cautate si apreciate statiuni balneoclimatice din Romania. Ea dispune de moderne hoteluri de cura cu baza proprie de tratament si asigura diversificate proceduri de cura balneara.
La Sovata principalul factor natural terapeutic il reprezinta cele 10 lacuri - Ursu, Alunis, Rosu, Verde, Mierlei, Sarat, Serpilor, gert, Dulce si Negru - situate in zona masivelor de sare. Dintre acestea se detaseaza Lacul Ursu, cel mai important lac sarat si helioterm din tara noastra (4,2 ha suprafata, 306 m lungime, 182 m latime, 18,10 m adincimea maxima), care a luat nastere in anii 1870-1880 in urma unor fenomene de prabusire.
La suprafata sa exista un strat de aproximativ 10 cm grosime de apa dulce, adusa de piraiele Toplita si Auriu, care absoarbe caldura solara, inmagazineaza apoi straturile inferioare de apa sarata. Temperatura maxima a apei Lacului Ursu la adincimea de 1,5-2 m atinge 45-50 in intervalul 15 mai - 25 iunie, ea inregistrind dupa aceasta data o scadere progresiva (30-35C intre 25 iunie - 15 august si 24-28C intre 15 august - 10 septembrie). Demn de retinut este faptul ca diferentele sezoniere de temperatura au implicatii practice din punct de vedere terapeutic.
Dintre celelalte lacuri din statiune, insemnatate terapeutica au lacurile Verde, Rosu, Alunis si Negru a caror apa este utilizata la diferite proceduri si tratamente; in plus, namolul de la lacurile $psu si Negru este folosit la bazele de tratament. Climat de depresiune intradeluroasa; temperatura medie anuala este de 7,6C (in iulie, 17,5C, iar in ianuarie, - 3,7C); precipitatiile medii anuale ating 755 mm.
Factori naturali de cura: apa minerala clorurata sodica a lacurilor helioterme; namol sapropelic din lacuri; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni ginecologice, afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni asociate.
Din Sovata se organizeaza interesante excursii la Reghin, Tirgu Mures, Sighisoara, Praid, pe Valea Gurghiului etc. PRAID (51 km pe DN 13 A) STATIUNE BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL, situata pe Valea Tirnavei Mari, in depresiunea omonima, la poalele Muntilor Gurghiu. Climat continental moderat de depresiune intradeluroasa; temperatura medic anuala este de 7C (in iulie, aproximativ 17C, iar in ianuarie, -4C); precipitatii medii anuale in jur de 750 -800 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale clorurate sodice, concentrate, bromoiodurate, borice, feruginoase, termale; microclimat de salina; bioclimat de crutare.
Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni respiratorii, afectiuni cardiovasculare.
In galeriile fostei saline din localitate s-a amenajat un sanatoriu pentru tratamentul afectiunilor respiratorii.
Orasul, situat pe Valea Muresului, in Depresiunea Giurgeului, s-a dezvoltat intr-o zona de intensa locuire si permanenta dacica, daco-romana si romaneasca, fapt atestat de numeroasele descoperiri arheologice din zona, unii cercetatori acreditind chiar ideea ca in apropiere s-ar fi aflat cetatea dacica Sangidava. Mentionata pentru prima oara documentar pe o harta din anul 1382, Toplita este azi un cunoscut centru de exploatare si industrializare a lemnului.
Pe malul sting al piriului Toplita se intinde PARCUL orasului, unde s-au ridicat BUSTURILE lui Nicolae Balcescu si Mihai Eminescu. La iesirea din oras catre Borsec se inalta MONUMENTUL EROILOR din primul razboi mondial (1925).
In perimetrul orasului Toplita se afla si STATIUNEA CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL BRADUL-TOPLITA. Climat de depresiune intramontana, cu ierni geroase si veri racoroase; temperatura medie anuala este de aproximativ 8C; precipitatiile medii anuale inregistreaza 700-800 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale mezotermale, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene; bioclimat relaxant, cu nuante tonice.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni ale tubului digestiv si ale ficatului, nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna.
In statiune exista un bazin de dimensiuni olimpice in aer liber, cu apa mezotermala, care dispune de amenajari pentru aerohelioterapie. In apropierea orasului, la poalele virfului Rachitis din Muntii Caliman, intilnim Lacul Iezer, cu suprafata de 1 300 m2 si adincimea de 3-5 m.
Pe muntele Creanga, nu departe de Toplita, vegeteaza pinul de munte (Pinus montana), specie rara, considerata monument al naturii.
IMPREJURIMI
BORSEC (25 km spre nord-est pe DN 15) STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, situata in depresiunea omonima, intre Muntii Bistritei si Muntii Giurgeului. Una dintre cele mai vechi statiuni din tara noastra (efectele apelor erau cunoscute in secolul al XVI-lea, iar in anul 1770 aparea o lucrare cu caracter stiintific consacrata apelor minerale de aici) care a inregistrat o mare dezvoltare in ultimele decenii.
Climat de depresiune intramontana; temperatura medie anuala este de aproximativ 5C (in iulie, 14-15C, iar in ianuarie, -6C); precipitatii medii anuale in jur de 800 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase; namol de turba; bioclimat montan stimulent.
Indicatii: afectiuni cardiovasculare, afectiuni endocrine, afectiuni ale tubului digestiv, afectiuni hepato-biliare, nevroza astenica, afectiuni asociate.
In imprejurimile statiunii se pot efectua interesante excursii si drumetii la Poiana Zinelor, Sapte Izvoare, Grota Ursilor (o ingramadire de stinci imense, despartite de goluri adinci provenite in urma fenomenului de eroziune), la vestigiile Cetatii Bufnitelor, la cariera de travertin de pe Dealul Rotund, pe culmile Faget si Fagetel (cca 1 100 m alt.; vegetatia lemnoasa e reprezentata de molizi, ulmi, aluni, fagi considerati printre cei mai batrini din tara). BILBOR (12 km pe DN 15 apoi 'l3 km pe DL) localitate cu elemente de statiune balneoclimatica atestata in anul 1778; apele minerale magneziene, calcice, carbogazoase, hidrogencarbonatate de la cele 15 izvoare din comuna sint indicate in tratarea afectiunilor tubului digestiv, afectiunilor hepato-biliare etc.
In vestul localitatii, pe malul drept al piriului Dobreanu, la altitudinea de 910 m, se afla o REZERVATIE BOTANICA DE TURBA (3,5 ha). Stratul de turba atinge grosimea de 2-3 m, fiind alimentat de izvoare carbogazoase bogate in calciu. Vegetatia cuprinde o paleta variata, cu multe specii rare; dintre acestea amintim: iarba cu trei frunze (Menyathes trifoliata), salcia pitica (Salix rcpens), limba siberiana (Linguria sibilica) etc.
Orasul, situat in Depresiunea Giurgeului si atestat documentar pentru prima oara in anul 1332, a fost un insemnat centru comercial Si mestesugaresc ce a intretinut in evul mediu si in epoca moderna strinse si constante legaturi cu Moldova si restul Transivaniei.
In localitate s-a nascut poetul Salamon Erno, cel ce a tradus in limba maghiara unele dintre operele lui Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi si Panait Istrati.
Obiective turistice: MUZEUL ORASENESC (cladire de la sfir-secolului al XVIII-lea; colectii de arheologie, istorie medievala, moderna si contemporana; colectii de etnografie); VESTIGIILE CETATII MEDIEVALE (veacurile XVI-XVII); PARC DENDROLOGIC (rezervatie naturala pe suprafata de 13 ha, unde se intilnesc peste 2 500 specii de plante si cca 185 specii de arbori); COMPLEXUL TURISTIC BELCHIA.
In apropiere de Gheorgheni se gaseste PESTERA SUGAU, situata la poalele sudice ale Dealului Sipos; in galeriile pesterii, dispuse pe trei niveluri si totalizind cca 1 000 m lungime, exista frumoase exemplare de stalactite si stalagmite (mai ales in punctul cunoscut sub numele de "Sala buzduganelor', unde acestea au forme impresionante).
In vecinatatea pesterii se afla o TURBARIE intinsa pe 60 ha (numita local "Dupa lunca'), declarata REZERVATIE BOTANICA; aici vegeteaza relicte din epoca glaciara, printre care Viola epipsila, specie foarte rara de viorea. La 18 km sud de Gheorgheni se gaseste STATIUNEA TINERETULUI DE la IZVORUL MURESULUI, unul dintre cele mai cunoscute si mai apreciate locuri de odihna si agrement al tineretului si studentilor din tara noastra.
d. GHEORGHENI - PIATRA-NEAMT (224,5 km)
Lacu Rosu, cel mai mare lac de baraj natural din tara noastra, situat intre masivele Ghilcos (1 384 m alt.), Suhardul Mare (1 507 m alt.) si Suhardelul (1 400 m alt.), la altitudinea de 983 m, s-a format in anul 1837, cind apele Bicazului au fost stavilite datorita unei mari alunecari de teren de pe versantul nord-vestic la muntelui Ghilcos ca urmare a infiltrarii apelor unei ploi puternice, precum si a unui cutremur. Padurea de conifere intinsa de-a lungul Bicazului a fost inecata, trunchiurile arborilor vazindu-se si astazi in unele puncte deasupra apelor lacului (ele ies la suprafata ca niste cioturi de l-2 m inaltime).
Cuveta lacustra este divizata in doua brate: unul cu lungimea de 1 000 rn pe valea principala, iar celalalt, lung de 400 m, pe valea Suhardului; latimea lor variaza intre 50-100 m. Lacul, al carui contur este asemanator cu o cizma, are perimetrul de 3 km, volumul sau de apa atingind 680 000 m3. Iarna lacul ingheata pe intreaga sa suprafata pina la adincimea de 60-70 cm.
In jurul lacului s-a dezvoltat STATIUNEA CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL cu acelasi nume. Climat de munte; temperatura medie anuala este de aproximativ 5,5C (in iulie, 15C, iar in ianuarie, -7C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 700-750 mm.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic stimulent.
Indicatii: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, convalescenta cu stare generala buna, hipertiroidia benigna, rahitismul si tulburarile de crestere la copii.
Din statiune se organizeaza numeroase drumetii si excursii la virful Sicas (1 676 m alt.), la Cheile Bicazului, la cabana Piatra Singuratica, la virful Hasmasul Mare, de unde se deschide o frumoasa perspectiva asupra depresiunilor Ciucului si Giurgeului. Alpinistii incepatori sau avansati pot practica sportul preferat pe trasee cu grade diferite de dificultate (de la 2 B la 6). Amatorii de schi au la dispozitie pirtia Poiana Raza Soarelui, precum si pirtia de pe Suhardul Mare.
Cheile Bicazului, cele mai adinci (cca 400 m) si mai impresionante din tara s-au format prin actiunea riului Bicaz si a afluentilor sai (Bicajel, Cupas, Lapos, Birnad si Sugau) in peretii de calcare mezozoice din zona. Cheile prezinta o interesanta si variata priveliste in care, pe linga fetele netede, apar colti de stinca, cu crapaturi, deschideri de grote, birne suspendate pe versantul golas, tancuri cu piscuri.
In cadrul cheilor se disting patru sectoare, intre km 26,5 si 28,7 se desfasoara primul sector numit "intre Chei'; aici peretii sint atit de inalti (300-400 m) si atit de apropiati incit razele soarelui nu ajung niciodata la oglinda apei. Riul curge zgomotos pe linga inaltul meterez al Suhardului Mic (1 126 m alt.), zid cu strate colorate in ruginiu. Pe versantul nord-estic al masivului se afla PESTERA SUHARD, lunga de 35 m. Al doilea sector, desfasurat intre km 28,7-31, denumit "Politele Bardosului' este dominat de Piatra Altarului (Turnul Bardosului), o piramida izolata de peste 200 m inaltime; spre iesirea din sector constructorii au taiat in coasta muntelui o fantastica serpentina, incolacita de aproape 1. km.
In dreptul km 31 ajungem in sectorul al treilea, numit "Gitul Iadului"; aici peretii sint foarte apropiati dind acestui segment din chei aspectul de canion. In sectorul al patrulea, dincolo de km 32, apele Bicazului, scapate de strimtoarea peretilor, parcurg domol ultimii 2 km ai cheilor.
Din punct de vedere floristic in Cheile Bicazului intilnim specii lemnoase ca cetina de negi (Juniperus sabina), tisa, pinul etc. si specii endemice localizate numai in Carpatii Orientali ca: Melan-driiitn zawadzkii, Astragalus pseudopurpureus, garoafa cu flori albe, Dianthus spiculifolius s.a. La iesirea din chei, in baza calcaroasa Surduc-Munticelul se afla Pestera Munticelului, descoperita in anul 1973. Pestera, lunga de 120 m, contine un foarte mare numar de stalagmite-luminare.
Orasul, atestat documentar pentru prima oara in anul 1616 si mentionat ca tirg la 1850, s-a dezvoltat o data cu lucrarile ce au dus la realizarea sistemului hidroenergetic de pe riul Bistrita. In prezent Bicazul este un cunoscut centru al industriei materialelor ele constructii (fabrici de ciment, de azbociment, producerea varului etc.) Muzeul orasenesc, infiintat in anul 1958, prezinta vizitatorilor interesante colectii axate pe trei tematici de baza: locuirea vaii Bistritei din cele mai vechi timpuri; momente legate de construirea hidrocentralelor din zona; Bicazul in arta plastica contemporana.
In apropiere de oras s-a amenajat cel mai mare lac de acumulare antropic de pe riurile interioare din tara noastra. Barajul, amplasat in amonte de confluenta piriului Izvorul Muntelui cu Bistrita, are lungimea de 435 m, inaltimea de 120 m si latimea de 100 m la baza si 10 m la coronament. Lacul, lung de 34 km, cu latimea variabila intre 200-2 000 m si adincimea maxima de 90 m, ocupa suprafata de 3 200 ha.
Realizarea lacului, pe linga insemnatatea ei economica, a creat si premisele dezvoltarii unui complex turistic. Cei ce poposesc pe malurile lui pot efectua excursii pe Ceahlau, precum si plimbari de agrement pe lac cu vaporasul, salupe, barci si hidrobiciclete.
IMPREJURIMI
TARCAU (4 km est pe DN 15) comuna veche atestata documentar inca din secolul al XV-lea, pe teritoriul careia se gasesc bazinele unora dintre cele mai vechi pastravarii din tara. In prezent, 13 din cele 40 de bazine (cu suprafata totala de 1200 m2) sint populate cu pastravul curcubeu (Salmo gairdneri Richard).
Tot in perimetrul comunei Tarcau mai intilnim CASCADA BOLOVANIS, REPEZISURILE CASCADA DE LA IANUS, precum si REZERVATIA FORESTIERA GOSMAN (173 ha) care cuprinde arboret natural de molid, brad si fag in virsta de 140-260 de ani, precum si exemplare de ulm, paltin, alun si scorus.
Km 121,5 (DN 15) DURAU (ramificatie 21 km spre sud-vest pe DL)
Din comuna Ceahlau, unde se conserva vestigiile Palatului cnejilor, monument de arhitectura ridicat in veacul trecut, se ajunge, dupa 5 km, la STATIUNEA CLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL DURAU, situata la poalele versantului nord-vestic al Ceahlaului.
Climat de munte; temperatura medie anuala este de 6C (in iulie, 15,5C, iar in ianuarie, - 5C); precipitatii medii anuale in jur de 800-900 mm.
Factori naturali de cura: bioclimat tonic stimulent.
Indicatii: nevroza astenica, stari de debilitate, surmenaj fizic si intelectual, afectiuni endocrine, afectiuni asociate.
Din statiune se pot organiza excursii in masivul Ceahlau, unul dintre cei mai indragiti munti din tara noastra.
CEAHLAUL delimitat la est de Valea Bistritei, la nord de Valea Bistricioarei si la sud de Valea Bicazului, ocupa suprafata de 2900 ha, fiind ridicat cu 300-500 m deasupra vailor- care il despart de vecinii sai, aceasta izolare creind impresia de veritabila cetate.
Pe suprafata Muntilor Ceahlau se intilnesc cca 1 100 specii de plante (33,27% din flora Romaniei), dintre care amintim: zada (Larix decidua), singurul conifer cu frunze cazatoare din tara noastra, limba cucului, stupinita, papucul doamnei, slavocul, margareta, merisorul, gentianele, floarea de colt, arinul, afinul, jneapanul etc. Fauna, bogata si variata, cuprinde: risul, ursul, cerbul, jderul, mistretul, vulpea, cocosul de munte, pastravul, cleanul etc. Pentru ocrotirea plantelor si animalelor existente aici, o suprafata de 1 836 ha a fost declarata REZERVATIE NATURALA MIXTA.
Dintre alte obiective turistice din masiv mentionam: cascada Duruitoarea (60 m), considerata cea mai mare din Moldova, Turnul Panaghiei, dominind cu cei 70 m inaltime intreaga zona, Turnul lui Budu etc.
Comuna mentionata documentar in anul 1446 pe teritoriul careia se afla unul dintre cele mai vechi si mai de seama monumente de arta si arhitectura feudala, MANASTIREA NEAMT, ctitorie succesiva a domnitorilor Petrii Musat, Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare (secolele XIV-XV).
In evul mediu aici a fiintat un important centru de cultura vestit mai ales pentru cunoscuta scoala de caligrafi si miniaturisti (printre acestia, Gavril Uric, cel mai de seama miniaturist din Moldova secolului al XV-lea, manuscrisul copiat de el in anul 1429 constituind una dintre piesele de valoare ale Bibliotecii Bodleyana din Oxford). Biblioteca lacasului, infiintata in anul 1407, printre cele mai vechi din Romania, detine cca 12000 de volume si numeroase manuscrise. Colectia de istorie si arta veche romaneasca detine tiparituri, broderii, ceramica, orfevrarie, cahle smaltuite, pictura datorata lui Nicolae Grigorescu.
In apropiere intilnim REZERVATIA ZOOLOGICA DE ZIMBRI "DRAGOS VODA' (pe linga zimbri in rezervatie traiesc si alte animale specifice etajelor inferioare ale padurilor montane), precum si un iaz Cu reprezentative specii ale ihtiofaunei locale.
Orasul, situat in Depresiunea Neamtului, pe valea Ozanei, apare atestat documentar in anul 1408 intr-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun negustorilor lioveni, asezarea fiind inchegata inca din perioada premergatoare construirii statului feudal Moldova. Dezvoltarea localitatii incepe o data cu inaltarea Cetatii Neamtului. La sfirsitul secolului al XV-lea aici exista un punct de vama legat de comertul de vite cu Transilvania.
Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (patrimoniu bogat si variat compus din colectii de arheologie, numismatica, istorie medievala, moderna si contemporana, etnografie etc.); EXPOZITIA MEMORIALA "ION CREANGA' (in casa natala a scriitorului, din fostul sat Huinulesti, azi cartier al orasului; mobilier, fotografii, documente etc. referitoare la viata si opera marelui creator); MO NUMENTUL EROILOR din primul razboi mondial (1939- Teodor Burca); CETATEA NEAMT.
CETATEA NEAMT este amplasata in partea de vest a orasului, pe culmea stincoasa a Dealului Plesu, la inaltimea de cca 100 m. Cercetarile arheologice din ultimele decenii au dovedit ca redutabila fortificatie a fost ridicata la sfirsitul secolului al XIV-lea, in anii 1382-1387, de catre Petru I Musat. Stefan cel Mare a refacut si extins puternica cetate cu rol insemnat in sistemul defensiv al Moldovei. Cetatea a rezistat de-a lungul vremii unor asedii indelungate (in anul 1476 al lui Mohamed al II-lea; in anul 1691 al lui Ioan Sobieski), dar si-a deschis portile fara lupta in fata lui Mihai Viteazul. Distrusa din ordinul otomanilor la sfirsitul veacului al XVII-lea, Cetatea Neamt a beneficiat de o atenta restaurare in anii 1963-1970.
IMPREJURIMI
OGLINZI (4 km nord pe DL) localitate cu elemente de statiune balneoclimatica, apele minerale si namolul sapropelic de aici fiind indicate in tratamentul unor afectiuni reumatismale si ginecologice. GRUMAZESTI (4 km sud pe D J 155 I si 4 km, pe DL la dreapta) comuna pe teritoriul careia exista un PARC DENDROLOGIC si casa naturalistului Aristide Caradja, realizatorul unei valoroase colectii de lepidoptere.
Km 178,5 (DN 15 C) AGAPIA (ramificatie 3 km pe DL)
Comuna situata pe Valea Topolitei, in estul Muntilor Stinisoarei, inconjurata de codri masivi de fag si brad. In perimetrul localitatii se afla MANASTIREA AGAPIA, ctitorie a hatmanului Gavril, fratele domnitorului Vasile Lupu, din anul 1647, lacas renumit pentru pictura interioara executata de Nicolae Grigorescu in anul 1860. Colectia de arta cuprinde exponate valoroase, printre care: covoare moldovenesti, broderii, pictura pe lemn, picturi de Nicolae Grigorescu. Expozitia memoriala "Alexandru Vlauta' detine interesante exponate (mobilier, documente, fotografii, manuscrise, diferite editii alo operei acestuia etc.) referitoare la viata si activitatea scriitorului.
STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata in estul Muntilor Stinisoarei, intr-o mira depresiune, intr-o zona cu bogate paduri de brazi.
Climat continental; temperatura medie anuala este de 8C (in iulie, 18C, iar in ianuarie, -4C); precipitatiile medii anuale inregistreaza 655 mm.
Factori naturali de cura: ape minerale clorurate, sulfatate, unele iodurate si bromurate; sarea de Baltatesti extrasa din apa minerala (se comercializeaza si in scopul utilizarii ei la domiciliu); bioclimat scdativ de crutare.
. Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ginecologice, afectiuni asociate
e. PIATRA-NEAMT - IASI (222 km)
Municipiul Piatra-Neamt, una dintre cele mai vechi asezari urbane ale Moldovei, situat pe cursul mijlociu al Bistritei, este strajuit de inaltimile Cernegura, Cozla si Pietricica. Dezvoltata pe o vatra de permanenta si continuitate dacica (la Bitca Doamnei se presupune ca ar fi existat antica Petrodava), daco-romana si romaneasca, localitatea, atestata ca tirg in anul 1453 (sub numele de Piatra lui Craciun), avea sa cunoasca un rol important in vremea domniei lui Stefan cel Mare care a construit aici o Curte domneasca. In anul 1840 aici lua fiinta prima fabrica de hirtie din Moldova.
Orasul este un centru economic (intreprindere constructoare de masini, prelucrarea lemnului, unitati ale industriei materialelor ele constructii, ale industriei alimentare si usoare, fabrica de ingrasaminte etc.) si cultural (teatru etc.).
Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL cu Sectie de istoric (ceramica neolitica, in special apartinind culturii Cucuteni, obiecte dacice si romane, colectie numismatica, exponate si documente referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana), Sectie dr arta (creatii romanesti moderne si contemporane), Sectie de stiintele naturii (colectii de roci, fauna din zona, cea mai bogata colectie din tara de pesti fosili din oligocen etc.) si Expozitia memoriala "Calistrat Hogas' (carti, manuscrise, documente, fotografii in legatura cu viata si creatia scriitorului); CURTEA DOMNEASCA (secolul al XV-lea; fragmente din vechile ziduri de incinta); MONUMENTUL DE ARHITECTURA MEDIEVALA BISERICA SF. IOAN (1497-1499, ctitorie a lui Stefan cel Mare) si TURNUL-CLOPOTNITA (1499, ridicat de acelasi domnitor); STATUILE lui Stefan cel Mare (1974; Oscar Han) si Mihail Kogalniceanu (lPOP; W. Hegel): BUSTUL lui Neagoe Basarab (1972; VI. Sulschi); COMPLEXUL SPORTIV "CEAHLAU'; PARCUL COZLA s.a.
In partea de est a culmii Pietricica, la altitudinea de 370- 420 m, se gaseste REZERVATIA BOTANICA DEALUL VULPE -BOTOAIA. Acest "ochi de stepa', situat pe un sol brun de paduro in degradare, se remarca prin cromatica deosebita data de asociatiile de colilie (Stipta stpnophylla).
Veche asezare cunoscuta ca un insemnat centru comercial, loc unde in prima jumatate a secolului trecut se tineau 12 iarmaroace pe an. In orasul contemporan, functioneaza un mare combinat chimic, precum si unitati de exploatare si prelucrare a lemnului.
In Roznov se afla un PARC DENDROLOGIC (peste 3 ha suprafata) cu arbori seculari (fag, stejar, castan) si numeroase specii rare (tisa, corn, soc negru, brad argintiu, salcim japonez, otetar etc.). In vecinatate, la Piatra Soimului, localitate cu elemente de statiune balneoclimatica, exista ape minerale indicate in tratarea unor afectiuni reumatismale.
Buhusiul, situat pe cursul inferior al Bistritei, in apropierea lacului de baraj Racova, este o localitate veche, fostul sat Bodesti, azi cartier al orasului, fiind atestat in anul 1438. Insemnat centru comercial in evul mediu, Buhusiul devine cunoscut din a doua jumatate a secolului trecut prin fabrica de postav de aici, una dintre cele mai mari din tara, azi o moderna unitate a industriei textile.
Obiective turistice: EXPOZITIA DE ISTORIE MODERNA SI CONTEMPORANA (cladire din secolul al XVIII-lea, fostul conac al familiei Buhus; stil neoclasic; exponate referitoare la istoria orasului si la lupta clasei muncitoare si a taranimii de po acecto meleaguri); MONUMENTUL EROILOR*din primul razboi mondial (1926; I. Schmidt-Faur); PARC ZOOLOGIC (in curtea conacului; animale autohtone si exotice).
In apropierea orasului se gaseste CODRUL SECULAR DE LA RUNC, declarat REZERVATIE FORESTIERA; aici se intilneste o curiozitate unica in tara noastra: ingemanarea a doi fagi apartinind Unor specii diferite (Fagus silvatica si Fagus orientalis).
Pe teritoriul comunei functioneaza o uzina hidroelectrica, lacul de acumulare de aici, cu un volum de 11000000 m3 de apa, fiind al doilea ca marime, dupa cel de la Bicaz, dintre lacurile construite pe Valea Bistritei. In localitate poate fi vizitata Expozitia memoriala "Ion Borcea' dedicata marelui naturalist, intemeietorul scolii romanesti de oceanografie si fondatorul statiunii pentru studiul zoologiei marine de la Agigea.
Km 48 (DN 15) HEMEIUS (ramificatie 4 km pe DL)
In comuna poate fi vizitat PARCUL DENDROLOGIC (50 ha suprafata) amenajat in anul 1834, unul dintre cele mai frumoase din Moldova, care detine peste 1 300 de specii de arbori si arbusti. Dintre speciile spontane, cu o dezvoltare viguroasa, se remarca plopul alb (Populus alba), cu inaltimea de peste 40 m si diametru] de 3 m, plopul negru, ce atinge 33 m inaltime si 2 m diametru si frasinul comun. Dimensiuni remarcabile au si stejarul pedunculat (30,5 m inaltime), ciresul (Primus cerasus; peste 30 m inaltime) si malinul (10 m inaltime si 20 cm diametru).
Dintre conifere amintim: molidul sirbesc (Picea omarika purk), molidul argintiu (P. pungens eng. argentea), molidul intepator de Colorado (P. Pungens engelm), bradul, bradul de Cilicia (Abies cilicia carr), pinul strob, laricele, chiparosul de balta (Taxodium distichum) s.a. Se mai intilnesc castanul porcesc (Aesculus hyppocastanum), cu flori in ciorchine, platanul cu frunze mari, scoarta rosiatica si foarte subtire, cedrul de Oregon si alte specii.
Municipiul Bacau, situat in estul Carpatilor, aproape de confluenta Bistritei cu Siretul, pe un ses putin ridicat deasupra luncii inundabile de pe dreapta Bistritei, apare mentionat documentar in anul 1408, in privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor lioveni, in care se specifica, pe destinatii si produse, ce vama se va plati la Bacau.
Localitate cunoscuta in evul mediu si in epoca moderna prin functiile sale comerciale, si mestesugaresti, prin Curtea domneasca ridicata de Stefan cel Mare, precum si prin faptul ca aici, in anul 1885, lua fiinta una dintre primele fabrici de hirtie din tara. Orasul este un puternic centru economic (intreprindere de masini-unelte, combinat de ingrasaminte chimice, fabrica de mobila, fabrica de celuloza si hirtie, unitati ale industriei usoare si alimentare etc.) si cultural, (teatru, orchestra simfonica etc.).
Obiective turistice: MUZEUL JUDETEAN cu Sectie de istorie (ceramica neolitica, obiecte dacice, colectie numismatica, exponate referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana), Sectie de arta (pictura, sculptura si grafica romaneasca moderna si contemporana), Sectie de stiinte naturale (bogate colectii de fluturi, moluste, gasteropode, colectii de plante superioare si inferioare, colectii de paleontologie, punct de observatii astronomice, vivariu), Expozitia memoriala "Nicu Enea'; VESTIGIILE CURTII DOMNESTI (secolul al XV-lea; fragmente din zidurile de incinta; beciuri); BISERICA PRECISTA (14i)l; ctitorie a lui Alexandrei, fiul lui Stefan cel Mare); STATUIA lui George Bacovia (1971; C. Popovici); BUSTURILE lui Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Creanga, maior Constantin Ene, erou din razboiul pentru independenta; PARCUL GHERAlESTI (la 4 km sud-est de oras, pe locul unde se intindea in padure seculara de brazi si foioase; aici se gaseste un lac de acumulare ce alimenteaza uzinele hidrocentrale Bacau I si II, ultimele din salba celor 12 ridicate pe riul Bistrita); STADIONUL MUNICIPAL, SALA DE ATLETISM; BAZINUL DE iNOT s.a.
Municipiul Roman este situat in zona de confluenta a riurilor Moldova si Siret, pe ale caror vai trecea inca din antichitate una dintre cele mai importante cai de comunicatie intre Marea Neagra si Marea Baltica.
In orasul atestat documentar in anul 1392 domnitorul Roman I a ridicat o fortificatie din pamint si lemn, distrusa in anul 1497 cu ocazia luptelor dintre Matei Corvin si Stefan cel Mare. In anul 1483, Stefan cel Mare a construit o noua cetate, una dintre cele mai puternice din Moldova si singura edificata in intregime de domnitor.
Romanul, care a avut importante functii comerciale in evul mediu si in epoca moderna, este azi un important centru economic (uzina de tevi sudate, intreprindere metalurgica, unitati ale industriei chimice, alimentara, usoara, a materialelor de constructie etc.).
Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE (ceramica neolitica de tip Cucuteni, vestigii dacice, colectii de numismatica, exponate si documente referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana); EXPOZITIA DE ARTA (pictura, sculptura si grafica romaneasca contemporana); MUZEUL DE STIINTE NATURALE (bogate colectii prezentind flora si fauna din zona); VESTIGIILE CETATILOR MEDIEVALE (secolele XIV-XV); CLADIRI MONUMENTE DE ARHITECTURA din secolul trecut (Casa Done, Casa Stefanescu s.a.), BUSTUL lui Miron Costin (pe locul unde a fost decapitat carturarul in anul 1691) etc.
Km 116 (DN 2) MIRCESTI (4 km la dreapta pe DL)
In comuna situata in lunca Siretului si-a petrecut copilaria si tot aici s-a stins din viata Vasile Alecsandri. In localitate poate fi vizitata EXPOZITIA MEMORIALA inchinata poetului (in casa natala; manuscrise, fotografii; biblioteca lui V. Alecsandri, costumul de diplomat s.a.), in apropierea careia se gaseste si MAUSOLEUL scriitorului ridicat din intiativa Academiei Romane.
Orasul, al doilea ca marime si importanta economica din judetul Iasi, s-a dezvoltat la intersectia unor vechi drumuri comerciale. Aici functioneaza o intreprindere de material rulant, precum si unitati ale industriilor usoara si alimentara.
Obiective turistice: MUZEUL ETNOGRAFIC (cladire monument de arhitectura din secolul al XVII-lea, fosta casa Cantacuzino-Pascanu; piese de port, textile de interior, unelte si ustensile gospodaresti etc.); EXPOZITIA MEMORIALA "MIHAIL SADOVEANU' (mobilier, documente, fotografii, manuscrise etc. ce au apartinut marelui scriitor nascut la Vatra-Pascani in anul 1880); BASORELIEFUL 1907 (reda scena eliberarii din vagoane, de catre muncitorii ceferisti, a taranilor rasculati).
Localitatea, situata in podisul cu acelasi nume, este atestata documentar in anul 1706. Aici poate fi vizitata EXPOZITIA MEMORIALA "ALEXANDRU IOAN CUZA' (palat construit in anul 1811 in stil neogotic, cumparat de domnitor pentru a-l folosi ca resedinta personala; atenta restaurare in anii 1971-1975; camera de lucru, biblioteca si apartamentul domnitorului, exponate si documente.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1851
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
