INDICATORII DE MASURARE A TURISMULUI

INDICATORII DE MASURARE A TURISMULUI

n       Turismul poate fi cuantificat si analizat pe trei fluxuri turistice majore respectiv circulatie turistica interna, turism emitator si turism receptor. Indicatorii ce caracterizeaza aceste evolutii se clasifica in sapte categorii: indicatorii cererii turistice, indicatorii ofertei turistice, indicatorii, indicatorii relatiei cerere-oferta, indicatorii efectelor economice, indicatorii densitatii turistice,indicatorii potentialului turistic al pietelor si indicatorii ocuparii fortei de munca.

n       I. Indicatorii cererii turistice sunt utilizati pentru a caracteriza evolutia si distributia acesteia in timp si spatiu (destinatii).

n       a)  Indicele variatiei in timp a cererii turistice (cererea turistica interna sau cererea turistica externa respectiv numarul de turisti sositi in tara "x' si numarul de turisti ce parasesc tara "x'):

icv=cererea turistica interna in anul I/ cererea turistica interna in anul 0 X 100 = X%

Aplicatie: Sa se calculeze indicele variatiei in timp a cererii turistice pentru Romania, stiind ca: in anul 200 3.963.000 de turisti romani s-au orientat spre oferta autohtona in privinta alegerii unei destinatii turistice de vacanta, iar in anul 200 , numarul acestora a fost de 4.139.000 turisti.

Ivc=4.139.000/3.963.000X100= 104.4%

n       In Romania, la nivelul anului 200 s-a inregistrat o evolutie pozitiva a cererii turistice interne de 4,4% fata de anul 200

n       b) Elasticitatea cererii pentru turism

n       b1) Elasticitatea cererii in functie de venit

n       Intre venitul destinat activitatii turistice si cererea pentru turism exista o relatie de directa proportionalitate.

Ecv= ∆c/Co : ∆v/Vo= C1-C0/C0: V1-V0/ Vo

Ecv =coef. de elasticitate a cererii in functie de venit

Δc = variatia cererii ; Δv = variatia venitului

C0 = cererea la momentul 0; C1 = cererea la momentul 1

V0 =venitul la momentul 0; V1 = venitul la momentul 1

u     Intr-o evolutie normala, Ecv ia valori pozitive, supraunitare, cuprinse in intervalul [1,2 ; 1,5].

u     Aplicatie: In perioada T0 - T1, veniturile au crescut de 5 ori iar cererea a crescut cu 500%. Sa se calculeze Ecv.

u     Rezolvare:

u     V0 = 100    C0 = 100

u     V1 = 100 x 5 ; V1 = 500 C1 = 100 + 500; C1 = 600

Ecv=C1-C0/C0: V1-V0/V0

Ecv= 600-100/100 : 500-100/100 =1.25

Ecv se incadreaza in intervalul de evolutie normala si la o crestere a venitului cu 1%, cererea creste cu 1, 25 %.

n       b2) Elasticitatea cererii in functie de pret

n       Intre pret si cerere exista o relatie de inversa proportionaliate (in cazul in care preturile scad, cererea turistica creste).

n       Ecv= ∆c/Co : ∆P/Po= C1-C0/C0: P1-P0/ Po

n       Ecp =coef. elasticitatii cererii in functie de pret;

n       c = variatia cererii; p = variatia pretului;

n       Co = cererea la momentul 0; C1 = cererea la momentul 1;

n       P0 = pretul la momentul 0; P1 = pretul la momentul 1.

n       Aplicatie: In perioada T0 - T1, preturile au crescut de 4 ori iar cererea a scazut cu 200%. Sa se calculeze coeficientul elasticitatii cerererii in functie de pret.

n       Rezolvare:

n       P0 = 100;    C0 = 100;

n       P1 = 4x100; P1 = 400;    C1 = 100 - 200 = -100;

n       Ecp = [(-100 -100) / 100] : [(400 - 100) / 100 ] = - 0,6 ;

n       La o crestere a pretului cu 1%,, cererea scade cu 0,6%.

n       c) Sejurul mediu - arata numarul de zile de sedere a turistilor intr-o anumita zona sau unitate de cazare.

n       S = nr. innoptari / nr. turisti sositi

n       Aplicatie: In anul n, intr-o statiune turistica au sosit 7000 turisti. Numarul innoptarilor inregistrate a fost de 15.700. Sa se calculeze sejurul mediu.

Rezolvare:

n       S = 15.700 / 7000 = 2,24 zile / turist.

n       II. Indicatorii ofertei turistice - reflecta evolutia in timp, spatiu si structura a componentelor bazei tehnico-materiale

n       a) indicele variatiei in timp a capacitatii totale de cazare

I= nr. Total de locuri de cazare in anul 1/ nr total de locuri de cazare in anul 0 X 100

Acest indicator arata evolutia (pozitiva sau negativa) a nr. de locuri de cazare dintr-o zona, statiune sau structura turistica de primire.

n       b) Ponderea numarului de locuri de cazare in hoteluri in total locuri de cazare:

n       nr. total al locurilor de cazare in hoteluri nr. total al locurilor de cazare X 100

Similar se calculeaza pentru celelalte structuri de primire cu functiuni de cazare.

Aplicatie:

Sa se calculeze ponderea nr. de locuri de cazare in hoteluri, in total locuri de cazare pentru Romania, la nivelul anului 200 , avand urmatoarele date:

nr. total locuri de cazare: 53.988.640

nr. total locuri de cazare in hoteluri: 36.480.409

Rezolvare:

(36.480.409 / 53.988.640) x 100 = 67,57 %

In Romania, in anul 200 , ponderea nr. de locuri de cazare in

hoteluri, in totalul locurilor de cazare a fost de 67,57%.

n       III. Indicatorii relatiei cerere - oferta, reflecta legatura dintre cererea turistica, materializata in consum turistic si componentele bazei tehnico-materiale

n       a) Indicele evolutiei nr. de turisti din structurile turistice de primire in anul 1 fata de anul 0:

Nr. de turisti din structurile turistice de primire, in anul 1 Nr. de turisti din structurile turistice de primire, in anul 0 X100

b) Indicele evolutiei innoptarilor in anul 1 fata de anul 0

nr. total al innoptarilor in anul 1 nr. total al innoptarilor in anul 0 X 100

n       c) Gradul de ocupare al unitatilor de cazare

G= numarul innoptarilor / nr. locurilor de cazare x nr. zile de functionare X 100

Acest indicator este utilizat in aprecierea gradului de exploatare

a capacitatii de cazare.

Aplicatie:

n       Sa se determine G in statiunea X, stiind ca:

n       - statiunea dispune la 1 ianuarie de o capacitate de cazare de 2000 de locuri, din care 40% au functionare sezoniera (1 mai - 31 oct.);

n       - la 1 mai intra in functiune 3 bungalouri, cu cate 10 locuri fiecare (functionare sezoniera);

n       - la 1 august intra in functiune doua vile cu 22, respectiv 33 de locuri;

n       - la 1 octombrie intra in reparatie un hotel cu 100 de locuri;

n       - la 1 noiembrie intra in reparatie o vila cu 34 locuri.

Numarul sosirilor in statiune, in anul de referinta a fost de 101.000 iar sejurul mediu a fost de 2,3 zile/turist.

Rezolvare:

n       S = nr. innopt./ nr.sosirilor;

n       2,3 = nr.innopt. X 101.000 ; nr. innopt. = 232.300 ;

n       40% din 2000 locuri = 800 locuri (au functionare sezoniera);

n       800 locuri x 180 zile = 144.000 (nr. total de zile de functionare pentru cele 800 de locuri);

n       60% din 2000 = 1200 locuri (cu functionare permanenta) ;

n       1200 locuri x 360 zile = 432.000 (nr. total de zile de functionare pentru cele 1200 de locuri) ;

n       bungalouri: 3 x 10 locuri = 30 locuri ( cu functionare sezoniera);

n       30 locuri x 180 zile = 5400 (nr. total de zile de functionare pentru cele 30 de locuri) ;

n       2 vile : 22 locuri + 33 locuri = 55 locuri;

n       55 locuri x 150 zile = 8250 (nr. total de zile de functionare pentru cele 55 de locuri);

Reparatii:

n       - hotel: 100 locuri x 90 zile = 9000 (nr. total de zile de nefunctionare pentru cele 100 de locuri);

n       - vila: 24 locuri x 60 zile = 1440 (nr. total de zile de nefunctionare pentru cele de locuri);

G= 232300X100/ (14400+432000+8250+5400)-9000-1440 = 40%

In anul de referinta, gradul de ocupare al statiunii a fost de 40%.

IV. Indicatorii efectelor economice - reflecta rentabilitatea directa si indirecta a activitatii turistice.

n       a) Indicele evolutiei in timp a cheltuielilor turistice:

n       (chelt. turistice totale in anul 1 / chelt.turistice totale in anul 0 ) x 100 ;

n       b) Cheltuiala medie pe turist:

n       Cm = chelt. totale pentru turism / total turisti ce parasesc tara ;

n       c) Indicele variatiei in timp a incasarilor din turism:

n       (incasari totale din turism in anul 1 / incasari totale din turism in anul 0 ) x 100 ;

n       d) Incasarea medie pe turist:

n       Im = incasari totale din turism / total turisti sositi ;

V. Indicatorii densitatii turistice - arata efectele practicarii turismului asupra destinatiei turistice si populatiei gazda.

n       a) Densitatea turistica in raport cu populatia :

n       Δt pop = nr. total de turisti sositi / populatie ;

n       Δt pop - se exprima in turisti / locuitor ;

n       b) Densitatea turistica in raport cu suprafata:

n       t supr.= nr.total de turisti sositi / suprafata ;

n       t supr. - se exprima in turisti / km² ;

Aplicatie:

n       Sa se determine densitatea turistica in anul n pentru tara X, in urmatoarele conditii:

n       - nr. turisti sositi: 70.000.000 ;

n       - populatia tarii: 58.841.000 ;

n       - suprafata tarii: 543.965 km² ;

Rezolvare:

n       Δt pop =

n       Δt pop = 1,18 turisti/loc. ;

n       t supr.=

n       t supr.= 128,68 turisti/ km² .

n       c) Functia turistica:

n       Ft = ( L x 100) / P ;

n       L = locuri de cazare;

n       P = populatia permanenta a zonei;

Aplicatie:

n       Sa se determine functia turistica a judetului X in anul n in urmatoarele conditii:

n       - populatia judetului: 860.000 locuitori;

n       - nr. locurilor de cazare: 10.520 ;

n       Ft = (10.520 x 100) / 860.000 ;

n       Ft = 1,22 .

VI. Indicatorii potentialului turistic al pietelor - reflecta preferinta turistilor rezidenti pentru vacante in tara sau strainatate.

n       a) Intensitatea turistica a plecarilor in vacanta:

n       It = (nr. total al plecarilor in vacante x 100) / populatia tarii emitatoare ;

n       b) Intensitatea turistica a plecarilor in strainatate:

- are doua formule de calcul:

n       It = ( nr. total al plecarilor in strainatate x 100) / populatia tarii emitatoare;

n       It = ( nr. total al plecarilor in strainatate x 100) / nr. total al plecarilor in vacante;

Aplicatie:

n       Sa se calculeze It pentru tara X ,stiind :

n       - nr. plecarilor in strainatate: 6.893.000 ;

n       - nr. plecarilor in vacante: 11.635.000 ;

n       - populatia tarii: 22.502.803 locuitori.

n       It 1 = (11.635.000 x 100) / 22.502.803 = 51,7% ;

n       51,7% dintre locuitorii tarii respective au efectuat calatorii in scop turistic;

n       It2 = (6.893.000 x 100) / 22.502.803 = 30,6% ;

n       30,6% dintre locuitorii tarii s-au orientat, in petrecerea vacantei, spre destinatii straine;

n       It 2 = (6.893.000 x 100) / 11.635.000 = 59,2% ;

n       59,2% dintre cei care au plecat in vacante, au ales ca destinatii turistice, zone din strainatate.

VII. Indicatorii ocuparii fortei de munca - arata contributia turismului la crearea locurilor de munca.

n       Indicatorul importantei turismului ca furnizor de locuri de munca

n       (personalul total care lucreaza in turism) x 100 / locurile totale de munca;

n       sau

n       (personalul total care lucreaza in turism) x 100 / forta de munca activa;

n       sau

n       (personalul total care lucreaza in turism) x 100 / forta de munca angajata.

n       ORGANIZAREA ACTIVITATII TURISTICE

Coordonate ale organizarii turismului

n       Particularitatile turismului, exprimate de sfera larga de cuprindere, continutul eterogen, dinamismul inalt, dependenta de alte sectoare ale economiei, numarul mare de participanti la realizarea si comercializarea vacantelor s.a., imprima trasaturi specifice organizarii acestui sector.

n       Astfel, acest proces ar trebui sa includa, in opinia a numerosi specialisti, probleme referitoare la:

n       - structurile organizatorice;

n       - formele de integrare;

n       - rolul statului;

n       - lantul de distributie a produselor turistice.

n       1.1. Structuri organizatorice in turism

n       Diversitatea activitatilor componente ale industriei turismului se reflecta in varietatea celor implicati in organizarea si derularea propriu-zisa a calatoriilor.

n       In organizarea activitatii turistice pot fi identificate:

n       - organizatii sectoriale - specializate pe verigi ale lantului de distributie a produsului turistic, ca, de exemplu: intreprinderi hoteliere, de alimentatie, de transport, agentii de voiaj, touroperatori, dar si centre de formare profesionala, birouri de promovare s.a.;

n       - organizatii pe destinatii, respectiv pe statiuni turistice, pe zone geografice sau administrativ-teritoriale; ele au ca obiective incurajarea cooperarii intre diferitele societati de turism si coordonarea activitatii intr-un anumit spatiu, precum si actiuni comune de promovare a turismului;

n       - organizatii ale turismului privite ca un intreg, pe plan national sau la scara mondiala, avand atributii in studierea si previzionarea fenomenului turistic, in elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu.

Intre aceste organisme se desfasoara relatii de cooperare dar si de subordonare; de asemenea, nu de putine ori, aria lor de activitate se intersecteaza. Se poate vorbi, in aceste conditii, de existenta unui sistem de organizare a activitatii turistice, structurat pe trei trepte:

n       ♦ organismul central, coordonator;

n       ♦ organismul local (regional);

n       ♦ organizatii sectoriale;

n       Activitatea turistica este coordonata pe plan national de un organism central, cu atributii mai largi sau mai restranse, in functie de nivelul de dezvoltare a turismului si importanta acestuia in economie, de experienta in domeniu, dar si de modul de structurare a economiei (numar de ministere, sfera de cuprindere a acestora etc).

n       Aceste organisme centrale (administratia nationala in opinia unor autori), imbraca una din formele:

n       ♦ minister de sine statator sau departament public, directie sau directorat, secretariat in cadrul unor ministere cu structura mai complexa (al Industriei si Comertului, al Turismului si Comertului, al Afacerilor Economice, al Transporturilor si Turismului etc); o astfel de situatie se intalneste in cele mai multe tari, intre care Anglia, Portugalia, Spania, Franta, Italia, Turcia, tarile est-europene;

n       ♦ comisie sau comisariat (Belgia, Liban);

n       ♦ oficiu guvernamental (Grecia, Maroc);

n       ♦ organizatie semiguvemamentala, cu atributii mai restranse (Austria, Elvetia, Danemarca, Finlanda, Norvegia).

Indiferent de forma administrativa, aceste organisme reprezinta, intr-o masura mai mare sau mai mica, statul si au rol de:

n       - coordonare a activitatii turistice in plan national,

n       - elaborare a strategiei de dezvoltare a turismului, - indrumare si control a agentilor economici specializati,

n       - promovare a turismului pe plan intern si international,

n       - formare profesionala,

n       - reprezentare in organismele internationale etc.

Colectivitatile (organismele) locale, au in multe tari un rol deosebit in organizarea si dezvoltarea turismului.

n       Ele beneficiaza de o structura independenta, uneori in trepte (departamente regionale, comitete, oficii), dispun de autonomie functionala, au bugete proprii si atributii in coordonarea activitatii si in promovarea turismului din zonele respective.

n       Organizatiile sectoriale sunt cele mai numeroase si imbraca, cel mai adesea, forma societatilor comerciale. Pot fi insa si asociatii profesionale sau organisme cu vocatie sociala.

n       Forme de integrare a activitatii turistice

n       Producatorii de vacante se prezinta, asa cum s-a vazut, intr-o gama foarte diversa din punctul de vedere al continutului serviciului oferit, formei de organizare, statutului, marimii, razei de actiune etc.

n       Ca atare, ei sunt specializati, realizarea unor produse complexe impunand o conlucrare a acestora.

n       Specificul activitatii turistice, exprimat de prezenta in proportie mare a muncii vii, de necesitatea adaptarii vacantelor la gusturile si preferintelor individuale etc, imprima acesteia un caracter artizanal.

n       Ca urmare, piata producatorilor de vacante este dominata de intreprinderi mici si mijlocii si faramitata intre diferiti prestatori de servicii.

n       Si in turism, ca in oricare alt domeniu, competitia este foarte stransa, iar intreprinderile de mici dimensiuni sunt cele mai vulnerabile

n       Integrarea activitatii turistice, respectiv a prestatorilor de servicii, prezinta o serie de avantaje, specifice economiilor de scala, esentiale pentru supravietuire in conditiile concurentei:

n       - acordarea unor facilitati de plata turistilor, ca urmare a costurilor mai reduse de productie;

n       - asigurarea perfectionarii permanente a fortei de munca;

n       - organizarea de compartimente de marketing si vanzari cu angajarea unor specialisti in domeniu;

n       - sustinerea unor campanii promotionale de anvergura;

n       - realizarea unor studii de piata.

In practica turistica internationala se intalneste o gama variata de forme de integrare:

n       a) grupurile cu obiect limitat de activitate:   

n       - sistemul franchising (fransiza);

n       - lantul voluntar;

n       - asociatiile profesionale si sau sindicate;

n      
b) concentrarea/integrarea propriu-zisa:

n       - concentrarea orizontala propriu-zisa (lantul integrat);

n       - concentrarea verticala;

n       - conglomeratul;

n       Grupurile cu obiect limitat de activitate sunt asocieri voluntare de societati comerciale sau organizatii cu scop nelucrativ, avand ca principal obiectiv promovarea propriilor interese pe o piata, in relatiile cu guvernul sau cu alti parteneri. Specific acestor forme de asociere este faptul ca participantii isi pastreaza independenta juridica si financiara si ca, in anumite conditii, pot parasi intelegerea respectiva. Acest gen de asociere, desi are aplicabilitate la toate componentele activitatii turistice, se utilizeaza, cu predilectie, in domeniul industriei hoteliere. Formulele cele mai frecvent intalnite sunt: lantul voluntar, fransiza si asociatiile profesionale.

n       Lantul voluntar este definit ca o uniune/asociere avand caracter voluntar intre hotelieri independenti, in scopul oferirii unui produs/serviciu cvasiomogen, informarii clientelei si comercializarii in comun a produselor.

n       Producatorii sau ofertantii se unesc, de regula, sub aceeasi "marca", obligatiile partilor vizand, cu prioritate, respectarea standardelor de calitate a produselor/serviciilor oferite si a coordonatelor unei politici comerciale unitare - campanii publicitare, prezenta la manifestari specifice (saloane, targuri), centre de rezervare etc.

n       Aceasta formula este relativ raspandita in organizarea unitatilor hoteliere din multe tari; ea detine, de exemplu, in totalul capacitatii de cazare, circa 25% in Franta si Elvetia, 16% in Irlanda, 11% in Germania, 8% in Belgia, 7% in Anglia, 6% in Spania si Italia.

n       Dintre cele mai importante lanturi voluntare, expresive pentru dimensiunile ofertei lor, pot fi mentionate: BEST WESTERN Inc - SUA, cu aproape 3800 unitati de 3 si 4 stele si peste 280.000 camere, promovand servicii de inalta calitate sub marca "Elite".

n       LOGIS DE FRANCE, cu peste 4000 de unitati si circa 75.000 camere, cu activitate nationala, promotor al unui turism familial, in mediul rural; SUPRANATIONAL RESERVATION - Elvetia, cu circa 100.000 camere.

n       Fransiza, abordata de numerosi autori in contextul mai larg al raporturilor contractuale la nivelul grupurilor de societati, este, in esenta, un contract de concesiune, prin care o intreprindere producatoare sau prestatoare de servicii turistice, numita fransizor, cedeaza - in schimbul unor taxe (de afiliere si exploatare) - unei alte intreprinderi numita fransizat (beneficiar), dreptul de a utiliza/exploata marca sa, numele (notorietatea) si tehnicile de comercializare.

n       Formula a inregistrat o raspandire deosebita in ultima vreme, fiind utilizata, pe scara larga, si in tara noastra.

n       Pot fi exemplificate, in acest sens, situatiile hotelului Intercontinental Bucuresti, beneficiar al unui contract de fransiza cu lantul Intercontinental Hotels-Anglia sau a hotelului Mara-Sinaia cu Holiday Inn-SUA.

n       Asociatiile profesionale sunt grupari cu scop nelucrativ, realizate pe diverse domenii componente ale activitatii turistice, urmarind cu precadere promovarea intereselor specifice grupului. Sfera de referinta a asociatiilor profesionale este extrem de larga, ele intalnindu-se in transport (diferentiat pe forme), hotelarie, alimentatie, agrement, comercializarea vacantelor (agentii si touroperatori) etc; totodata, aceste asociatii pot fi patronale sau de natura creatiilor sindicale.

n       Asociatiile profesionale sunt organizate pe diferite nivele de reprezentare -local, national, international.

n       De regula, asociatiile nationale au reprezentante/filiale in plan regional si se afiliaza in asociatii internationale.

n       Dintre cele mai reprezentative asociatii profesionale, care fiinteaza in tara noastra si au corespondenta la nivel international, pot fi mentionate:

n       ♦ Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT), membru al Federatiei Universale a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj/Turism (FUAAV/UFTAA);

n       ♦ Federatia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR/AHR), membru al Asociatiei Internationale a Hotelurilor (AIH/IHA);

n       ♦ Asociatia Nationala a Bucatarilor si Cofetarilor din Turism (ABC), membru al Federatiei Mondiale a Bucatarilor si Cofetarilor;

n       ♦ Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), membru al Federatiei Europene de Turism Rural - EUROGITES etc.

n       Concentrarile sunt, cel mai adesea, asocieri fortuite, rezultate fie din preluarea de catre societatile comerciale puternice a celor mai mici si/sau aflate in dificultate, fie prin extinderea primelor in domenii mai mult sau mai putin apropiate de activitatea lor de baza (initiala); totodata, avand in vedere modul de constituire a concentrarilor, membrii acestora nu dispun de independenta juridica si financiara.

n       Obiectivul principal al regruparii este, si in cazul concentrarilor, promovarea unei strategii comerciale comune si obtinerea unor rezultate econmico-financiare mai bune.

n       Concentrarea sau integrarea propriu-zisa se realizeaza in trei modalitati:

n       - pe orizontala (concretizata in formarea lanturilor integrate);

n       - pe verticala;

n       - sub forma conglomeratelor.

n       Concentrarea orizontala are loc intre intreprinderi care actioneaza in acelasi stadiu al procesului de productie sau pe aceeasi treapta a lantului de distributie: comercializare (agentie de voiaj sau touroperator), transport, hotelarie etc.

n       Intreprinderile grupate in aceasta formula se constituie intr-un lant integrat, controlat printr-un centru unic de decizie; ele ofera un produs omogen, comercializat sub aceeasi marca, utilizand tehnici de lucru apropiate.

n       Concentrarea orizontala este cel mai bine reprezentata in domeniul hotelier, unde lanturile integrate detin peste 25% din totalul capacitatilor de cazare (in Franta, de exemplu, ponderea ajunge la 50%).

n       Data fiind amploarea pe care o cunoaste, concentrarea orizontala in hotelarie s-a dezvoltat in trepte', in sensul constituirii de:

n       - grupuri hoteliere care reunesc mai multe lanturi (ex., grupul francez ACCOR, grupul american CHOISE)

n       - lanturi independente, unice.

n       Exemple de lanturi hoteliere integrate:

n       Holiday Inn - SUA,

n       Sheraton - SUA,

n       Ramada Inns - SUA,

n       Marriott - SUA,

n       ACCOR - Franta,

n       Trust House Fort - Marea Britanie,

n       Hilton - SUA, Hyatt - SUA.

n       Concentrarea verticala reuneste, in sanul aceluiasi grup, intreprinderi care actioneaza in diverse stadii ale productiei turistice sau pe diferite trepte ale lantului de distributie si care, in mod obisnuit, se afla intr-o relatie de complementaritate.

n       Concentrarea pe verticala se poate realiza in amonte, cand un lant hotelier isi creeaza propria retea de agentii de voiaj sau propria companie de transport, in aval, cand o companie de transport isi asigura serviciile de cazare prin achizitionarea unui lant hotelier si in ambele sensuri.

n       In practica turistica internationala se intalneste o larga varietate tipologica a constructiilor multiforme :

n       - companii aeriene regulate care isi creeaza filiale specializate in transportul la cerere (charter); de exemplu, Air France a constituit Air Charter, Sabena pe Sobelair, Lufthansa pe Condor, KLM pe Martinair si altele;

n       - companii de transport care si-au asigurat conducerea unor lanturi hoteliere sau si-au creat propriile lanturi; de exemplu, Air France cu Mridien si Jet Hotel, KLM cu Golden Tulip Hotels, United Airlines (TWA) cu Hilton International, Lufthansa, British Airways si Suissair cu Penta Hotels, Japan Airlines cu Nikko etc.;

n       - producatorii/comerciantii de voiaje (touroperatorii) au creat sau au preluat controlul unor companii de transport; de exemplu in Franta, T.O.-Point Milhouse a creat Point Air, in Belgia, T.O.-Sun a preluat Univers Air, in Anglia, T.O.-Thomson a realizat Britania Airways.

n       Conglomeratul reprezinta o forma de concentrare particularizata prin tendinta de diversificare a activitatii unei firme, prin patrunderea intr-un domeniu mai eficient, de viitor.

n       Conglomeratul se realizeaza prin fuziunea (uneori prin cumpararea) unor intreprinderi a caror activitate nu este complementara sau inrudita.

n       Exemple:

n       - ITT (International Telegraph & Tlphone), care a preluat lantul hotelier Sheraton si, mai recent, intreprinderea de locatii de autoturisme Avis;

n       - firma de comert prin corespondenta si lantul de magazine Neckermann, care a investit in turism, creand NUR (Neckerman und Reisen) Touristik - unul din marii touroperatori din lume;

n       - grupul bancar francez "Credit Agricol', care a creat firma "Voyages Conseil' etc.

n       Rolul statului in turism

n       Avand in vedere complexitatea activitatii turistice si multitudinea interdependentelor sale in plan economic si social, rolul statului se concretizeaza in:

n       - stimularea dezvoltarii turismului;

n       - coordonarea, controlul si supravegherea activitatii firmelor specializate;

n       - producerea de servicii sau vacante turistice;

n       - promovarea turistica.

n       2.1.Functia de stimulare

n       Este exprimata prin faptul ca statul sustine si incurajeaza turismul prin politica sa generala, prin crearea unui climat favorabil investitiilor, prin facilitarea consumurilor specifice.

n       Interventiile directe si indirecte ale statului:

n       - cresterea si diversificarea ofertei, prin atragerea de noi zone in circuitul turistic, prin investitii in infrastructura sau chiar in echipamente specifice, sporind, in acest fel, atractivitatea si descurajand plecarile turistilor in strainatate;

n       - incurajarea productiei prin politicile monetare si fiscale (prin legislatia promovata, prin facilitatile acordate);

n       - stimularea cerererii turistice.

n       - redistribuirea veniturilor, prin subventionarea unor sectoare mai delicate (transporturile, promovarea), a colectivitatilor locale sau chiar a turistilor.

n       2.2. Functia de coordonare, supraveghere si control

n       Aceasta functie consta in:

n       - elaborarea strategiei turismului, cu fixarea principalelor obiective si a modalitatilor de realizare a acestora;

n       - protejarea turismului, avand in vedere fragilitatea sa, vulnerabilitatea fata de conjunctura politica, economica, sociala. Aceasta se poate realiza prin evitarea dezechilibrelor bugetare, controlul inflatiei, al somajului, promovarea unei legislatii adecvate;

n       - elaborarea reglementarilor menite sa asigure cadrul optim de desfasurare a activitatii turistice si in exercitarea controlului asupra modului in care organizatorii de vacante respecta aceste reglementari, precum si legislatia in vigoare;

n       - culegerea, prelucrarea si difuzarea informatiilor, de factura turistica sau generala, referitoare la evolutiile interne si la evenimentele de pe plan mondial, acestea avand, pentru agentii economici, o importanta covarsitoare in elaborarea unor politici turistice viabile.

n       Functia de producator de servicii turistice

n       Statul se implica in dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, fara de care nu se poate vorbi de existenta si promovarea turismului.

n       De asemenea, prin sistemul institutiilor sale, statul poarta raspunderea organizarii si functionarii unor servicii publice, de interes general, ca protejarea mediului, sanatatea, cultura, invatamantul, cu impact direct asupra turismului, ori a unor actiuni specifice, cum ar fi realizarea de rezervatii si parcuri nationale, amenajarea unor porturi de agrement, crearea unor statiunii termale etc.

n       In calitate de coproprietar al unor echipamente turistice (hoteluri, instalatii de agrement), statul participa nemijlocit la crearea de produse turistice, la diversificarea ofertei.

n       2.4. Functia de promovare

n       Este incredintata, de regula, unor organisme guvernamentale specializate si consta in antrenarea statului - financiar sau administrativ - in actiuni avand caracter promotional.

n       Implicarea statului in astfel de actiuni este impusa de:

n       - necesitatea promovarii unitare a turismului in ansamblul sau;

n       - necesitatea coordonarii eforturilor individuale ale agentilor economici (mai ales pe piata internationala, unde imaginea unei tari, ca destinatie de vacanta, este elementul esential);

n       - costurile ridicate ale campaniilor de anvergura, imposibil de suportat de societatile comerciale de mici dimensiuni;

n       - oferirea unor garantii suplimentare prin angajarea statului alaturi de producatorii de vacante etc.

n       3. Organisme internationale de turism

n       Amploarea deosebita a calatoriilor internationale si cresterea rolului turismului in economia mondiala au favorizat crearea unor organisme internationale specializate si includerea problemelor turismului in activitatea si preocuparile unor organisme internationale deja existente.

n       Potrivit aprecierilor O.M.T., in lume exista, in prezent, peste 80 de organisme internationale in competentele carora se regasesc problemele turismului.

n       Ele au o structura foarte diversa in privinta continutului activitatii, caracterului, modului de organizare, ariei teritoriale de actiune etc.

n       3.1. Tipologia organismelor internationale de turism

n       a) din punctul de vedere al caracterului sau nivelului de reprezentare

n       - organisme internationale guvernamentale (interguvernamentale);

n       - organisme internationale neguvernamentale.

n       In cazul organismelor interguvernamentale, reprezentarea este la cel mai inalt nivel administrativ; ele au responsabilitati majore in domeniul turismului, iar actiunile lor sunt obligatorii pentru tarile membre.

n       b) in functie de aria teritoriala de activitate

n       - organisme internationale globale, cu raza de actiune la scara planetara;

n       - organisme regionale.

n       c) dupa sfera subiectelor abordate sau continutul activitatii

n       - organisme generale (cu vocatie universala), care se ocupa de intreaga arie problematica a turismului;

n       - organisme specializate, concentrate pe o problema sau o componenta a serviciilor turistice (ca de pilda transport, hotelarie, comercializarea voiajelor).

n       d) din punctul de vedere al modului de organizare - functionare

n       - organisme internationale deschise sau inchise;

n       - organisme internationale publice sau private.

n       Organizatia Mondiala a Turismului - este singura organizatie interguvernamentala care isi exercita la scara universala atributii turistice generale

n       - in cadrul ei functioneaza 200 de membrii afiliati (organisme neguvernamentale nationale si internationale) alaturi de statele membre ONU

n       - in anul 1975, Uniunea Internationala a Organismelor Oficiale de Turism (UIOOT) s-a transformat intr-un organism international cu caracter guvernamental OMT

n       - procedura respectiva a avut drept scop asigurarea unei continuitati in coordonarea actiunilor turistice internationale

n       - din decembrie 2003 devine organism specializat al ONU.

Obiectivele O.M.T.

1. Sa accelereze si sa amplifice contributia turismului (intern si international) la mentinerea pacii, intelegerii, sanatatii si prosperitatii in intreaga lume;

2. Sa faciliteze in timpul calatoriei accesul populatiei la educatie si cultura;

3. Sa ridice standardul de viata in zonele mai putin dezvoltate ale lumii contribuind la obtinerea unor facilitati pentru turismul extern si sa promoveze traficul turistic catre aceste zone;

4. Sa imbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor din mediul rural si, astfel, sa contribuie la expansiunea economica mondiala;

5. Sa actioneze ca o agentie internationala de coordonare si cooperare pentru dezvoltarea turismului in cat mai multe zone ale lumii;

6. Sa asigure servicii celor mai valorosi membrii in operatiunile lor nationale din domeniul turismului (sa sustina un produs turistic, o resursa turistica);

7. Sa asigure un punct de intalnire si coordonare a tuturor intereselor turistice ale tarilor membre privind organizatiile turistice nationale, sectoarele profesionale si organizatiile care reprezinta interesele calatorilor;

8. Sa stabileasca o legatura si o consultare permanenta cu diversi touroperatori;

9. Sa faca toate acestea intr-un mod eficient.

Sfera de actiune

1. Inventarierea resurselor turistice, elaborarea planurilor la nivel national, stabilirea politicilor in domeniul turistic, intocmirea planurilor si programelor de dezvoltare a turismului de masa;

2. Acordarea de consultanta si know-how pentru structurile administrative nationale sau pentru dezvoltarea corporatiilor, a legislatiei si regulamentelor;

3. Evaluarea impacturilor produse de turism asupra economiilor locale, nationale si mediului inconjurator;

4. Culegerea si schimbul de date statistice, analize statistice, analize si cercetari de marketing, relatii publice si publicitate;

5. Studii de evaluare, fezabilitate pentru turism si hoteluri managementul dezvoltarii;

6. Planificarea si managementul bunurilor de interes national, social, cultural cu valente turistice;

7. Analiza ariilor de dezvoltare, sustinerea noilor obiective turistice, dezvoltarea produselor turistice originale (sporturi acvatice si marine, turism balnear, tratamente naturiste originale, sporturi de iarna, sporturi extreme, parcuri de odihna si recreere, rezervatii naturale, parcuri nationale, ecoturism, turism cultural etc.);

8. Analiza structurilor turistice (planificare, spatialitate, dezvoltarea hotelurilor, pensiunilor turistice, campingurilor), sisteme de clasificare a unitatilor de cazare;

9. Prezentarea surselor si metodelor de finantare a investitiilor in turism, studii de fezabilitate, precum pre-investitie, proiecte de investitii directe, analize cost/beneficiu;

10. Asigurarea sigurantei turistilor si dezvoltarea facilitatilor turistice auxiliare.

Componenta OMT-ului

n       OMT cuprinde patru categorii de membrii:

n       membrii ordinari, adica statele care au ratificat statutul de constituire sau care au aderat la acesta, si care sunt in numar de 141

n       7 membrii asociati: trei teritorii - Aruba, Comunitatea Flamanda din Belgia, Madeira, Antilele Olandeze, Puerto Rico si Macao;

n       doi observatori permanenti - Vaticanul si Palestina

n       membrii afiliati, care sunt organizatii neguvernamentale internationale si organizatii nationale publice si private care exercita o activitate importanta in domeniul turismului international sau national.

n       Structura OMT-ului

Secretariatul General

n       se compune dintr-un personal egal ca numar cu numarul statelor care fac parte din OMT

n       - are sediul la Madrid

n       este insarcinat cu executarea directivelor elaborate de Adunarea Generala si de Consiliul Executiv

Adunarea Generala

n       este organul suprem al organizatiei

n       - ea se compune din delegati ai membrilor ordinari si asociati, adica state si membrii afiliati

n       se intruneste in sesiune ordinara la fiecare 2 ani si adopta recomandari si bugetul organizatiei

n       Consiliul Executiv

n       este compus din 20 de membrii ordinari alesi de catre Adunarea Generala

n       - el se reuneste de doua ori pe an si adopta masurile necesare executarii rezolutiilor Adunarii Generale

n       Comitetele Regionale

n       - au fost create de Adunarea Generala

n       sunt in numar de 6 si au ca atributii aplicarea in fiecare din regiunile respective a recomandarilor Adunarii

n       ele favorizeaza dezvoltarea turismului interregional prin comisiile OMT pentru Africa, Americi, Asia de Est si Pacific, Asia de Sud, Europa si Orientul Mijlociu.

n       Comitetul Membrilor Afiliati

n       grupeaza membrii afiliati si ii organizeaza in grupe de lucru cum ar fi: turismul de tineret, consumatorul, investitiile turistice, turismul si forta de munca, turismul si sanatatea, turismul si informatica etc.

n       Activitatile OMT

n       elaborarea de studii si statistici care vizeaza sapte mari domenii

n       evolutia turismului in lume

n       pietele turistice

n       echipamentele si intreprinderile turistice

n       planificarea si amenajarea turistica

n       analiza economica si financiara

n       efectele sociologice ale activitatii turistice

n       reprezentarea turistica in strainatate

n       - acordarea de asistenta tehnica

n       OMT acorda asistenta tehnica tarilor in curs de dezvoltare, fie direct prin propriile sale resurse bugetare, fie prin delegarea Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PUND), cu ajutorul resurselor bugetare afectate de acesta

n       la inceputul deceniului sapte Romania a beneficiat de doua astfel de programe: unul pentru organizarea Centrului de Formare si Perfectionare a Cadrelor din Turism si unul pentru dotarea Oficiului de Statistica

n       acordarea de consultatii si adoptarea unor rezolutii:

n       OMT favorizeaza consultatiile internationale in cadrul sesiunilor diferitelor organe, inclusiv al comisiilor regionale, inaintand statelor membre propuneri de program sau de actiuni specifice

n       in exercitiul competentelor lor organele OMT adopta rezolutii. Cele mai importante rezolutii adoptate pana in prezent

n       Carta de la Manilla (1980)

n       Declaratia de la Haga (1989)

n       cooperarea cu WTO (World Trade Organisation) din 2003.

n       Consiliul Mondial pentru Turism si Calatorii (WTTC - World Travel and Tourism Council)

n       are 100 de membrii din cele mai faimoase corporatii din toate domeniile turismului

n       - este singura structura care reprezinta sectorul privat in toata diversitatea lui

n       - misiunea sa este sa creasca interesul pentru cresterea economica si dezvoltare sociala, sa conlucreze cu guvernele si politicienii, sa deschida potentialul industriei turistice pentru crearea de locuri de munca si cresterea nivelului de trai

Activitatea WTTC este axata pe trei directii fundamentale

n       - activitati globale

n       punerea in discutie a solutiilor care afecteaza activitatile T&T oriunde in lume

n       - grupuri de lucru:

n       echipe de specialisti din sectorul privat care lanseaza provocari si oportunitati in domenii ca resursele umane, infrastructura, IT etc.;

n       initiative si programe regionale

n       pune in lucru potentialul sau nu numai in economiile conducatoare ci si in tarile si regiunile care prezinta un potential turistic mare dar nu dispun de mijloacele si resursele necesare pentru punerea lui in valoare

Structuri comerciale in turismul international

n       - acestea grupeaza pe plan international organismele profesionale, sociale si stiintifice constituite in diferitele state

n       - aceste organizatii au drept scop favorizarea schimburilor, a intalnirilor intre profesionistii diferitelor nationalitati, a elaborarii informatiilor si studiilor care sa stea la baza unor decizii pe care le adopta autoritatile publice

n       scopul acestor organizatii este de a reprezenta diferitele profesii in cadrul organizatiilor internationale guvernamentale

n       ele sunt structuri globale unde se iau decizii privind armonizarea intereselor, impartirea pietelor, regulile de conduita etc. care sa corespunda politicii marilor companii internationale turistice globale.

Principalele organizatii

n       Asociatia Mondiala a Agentiilor de Voiaj (WATA);

n       Asociatia Transportului Aerian International (IATA);

n       Asociatia Internationala a Hotelierilor (IHA);

n       Societatea Americana a Agentilor de Turism (ASTA);

n       Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV);

n       Consiliul International al Agentiilor de Voiaj (ICTA);

n       Asociatia Internationala a Circuitelor Turistice (ISTA);