Parcul National Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei reprezinta cea mai mare arie protejata din nordul Carpatilor Orientali avand o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 ha au fost declarate rezervatie a biosferei inca din 1979.

Muntii Rodnei, care etaleaza cele mai mari inalte altitudini din Carpatii Orientali (Vf. Pietrosul - 2.303 m), sunt localizati in partea de nord vest a Romaniei

CAI DE ACCES: Linia ferata transcarpatica Salva - Viseu, respectiv linia ferata Salva - Rodna inlecnesc accesul in Muntii Rodnei prin localitatile pe care le strabat. Caile ferate sunt completate de drumurile care leaga Transilvania de Maramures ( prin pasul Setref), respectiv de Moldova (prin pasul Rotunda).

Relief glaciar: Valea Lala cu circul glaciar Lala; Valea Negoiescului cu circul glaciar Negoiescu; Valea Putreda; Valea Bistricioarei; circul glaciar Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei care adaposteste Taurile Buhaescului); circul glaciar Izvorul Cailor; circul glaciar Puzdrele; Valea Bila; Valea Bistricioarei.

Pesteri:
Pestera Izvorul Tausoarelor (lungime 16107 m.) - face parte din complexul carstic Tausoare - Zalion (monument al naturii), se afla pe versantul stang al paraului Izvorul Tausoarelor, pe partea nordica a vf. Basca, in bazinul superior al raului Gersa.
Pestera lui Maglei se afla la nord de pestera Izvorul Tausoarelor, pe versantul drept al paraului Izvorului lui Maglei.
Pestera Jgheabului lui Zalion (lungime 4513 m) este situata la obarsia paraului Izvorul Orbului, afluent al paraului Valea Seaca pe versantul sudic al vf. Valea Seaca (1002 m alt.).

Pestera Zanelor (lungime 4368 m) situata in bazinul superior al raului Rebra, pe versantul vestic al Tarnitei Prelucii.
Pestera de sub Paltin, denumita si Pestera Laptelui (lungime 20 m), se afla pe versantul drept al paraului Izvorul Laptelui (afluent pe dreapta a Aniesului Mare), in sudul culmii dintre vf. Laptelui mare si Galatului.
Pestera Izvorul Albastru al Izei (lungime 2500 m) este situata pe versantul nordic al vf. Batrana, la 1310 m alt.

Pestera de la Piatra Busuiocului (Pestera de la Obarsie) - 31 m lungime, s-a format pe versantul sudic al Muntelui Batrana, pe malul drept al paraului Piatra Busuiocului la altitudinea de 1652m.
Pestera Baia lui Schneider (Pestera din Dealul Popii) - 489 m lungime, se afla pe versantul sud-estic al vf. Paltinisului.

Chei si defilee: Cheile Bistricioarei, defileele Stramba, Rebra, Cormoaia, Anies, Izvorul Bailor (Baia), Somesul Mare (Ilva Mica-Sangeorz-Bai-Maieru), "Ulita de Piatra".

Pasuri: Pasul Prislop (1.416 m. alt.); Pasul Rotunda (1.277 m. alt.); Pasul Setref (826 m.alt.).

Puncte pitoresti : Vf. Pietrosu (2.303 m.alt.); Vf. Ineu (2.279 m. alt.); Vf. Rebra (2.225 m. alt); Vf. Puzdrele (2.188 m. alt.); Vf. Batrana (1.710 m. alt.); Vf. Nedeia Taranului (1.857 m. alt.); Vf. Galatului (2048 m. alt.); Vf. Gargalau (2158 m. alt.); Vf. Omului (2135 m. alt.), Poiana Stiol (1550 m alt).

In Parcul National Muntii Rodnei se practica mai multe tipuri de turism, datorita evantaiului de comori peisagistice existente in perimetrul sau.

Turism de recreere

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice (de exemplu opaitul Muntilor Rodnei ? Lychnis nivalis), sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite, cum ar fi: capra neagra (Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Tetrao tetrix), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), caprioara (Capreolus capreolus) etc. Aici diversitatea florei, faunei si reliefului ofera turistilor informatii inedite despre ceea ce inseamna frumos, totul parand a fi cladit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Muntii Rodnei, intalnesti o straveche ocupatie romaneasca pastoritul, care confera peisajului un specific aparte. De asemenea, in Muntii Rodnei exista numeroase posibilitati de practicare a sporturilor de iarna? pe partiile amenajate din statiunile Borsa si Valea Blaznei.

Acest tip de turism antreneaza in zona cel mai mare numar de persoane, fiind practicat de toate categoriile de varste, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane.

Turism curativ (balnear)

Turismul curativ sau de ingrijire a sanatatii este o modalitate de fortificare a organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism nascut din necesitatile oamenilor de a-si reface si trata sanatatea, cautand sa valorifice efectele tamaduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afectiuni, exista posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calitati terapeutice in statiunea balneara Sangeorz-Bai, precum si alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitatile limitrofe: Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Sant etc.

Turism cultural

Poate fi practicat in zona datorita existentei a numeroase obiective care poarta pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este tipul de turism care asigura accesul celor interesati la impresionanta ?lada de zestre?, specifica locuitorilor zonelor Maramuresului si Nasaudului. Astfel, zona Maramuresului situata in partea de nord a Parcului este recunoscuta prin arta lemnului (biserici si manastiri din lemn, porti traditionale maramuresene, unelte din lemn etc.), obiceiuri si traditii populare cu caracter arhaic, credinte populare ancestrale. Zona Nasaudului, situata in partea de sud a Parcului este recunoscuta prin unicitatea portului popular, vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al XIII-lea - Rodna), monumente si muzee, case memoriale (Liviu Rebreanu si George Cosbuc).

Turism ecvestru

Pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica acest tip de turism, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva ? Directia Silvica Bistrita.

Programele se desfasoara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti sunt insotite de ghizi autorizati de Ministerul Turismului. Perioada optima de desfasurare sunt lunile iulie ? august.

Turism rural si agroturismul

Spatiul rural din localitatile limitrofe Parcului dispune de un potential turistic deosebit. Parfumul vechilor traditii din satele de munte transilvanene, confera intregii zone un aer si o poezie aparte. in pensiunile turistice existente se pot petrece vacante de neuitat, in mijlocul naturii. Aici meniurile traditionale si ospitalitatea gazdelor incanta totdeauna sufletul calatorului de pretutindeni.