LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE SI DELTA DUNARII

LITORALUL ROMANESC AL MARII NEGRE SI DELTA DUNARII

MAREA NEAGRA are suprafata de 413 490 km2, adincimea medie de 1 282 m, adincimea maxima de 2 245 m, volumul apelor sale atingind cca 529 955 km3. Tarmurile ei putin crestate au determinat aparitia unui numar redus de peninsule. Malul romanesc, desfasurat pe 235 km, intre bratul Chilia (cel mai nordic dintre cele trei brate ale Deltei Dunarii) si localitatea Vama Veche (linga granita cu Bulgaria), prezinta doua forme distincte de relief: de la bratul Chilia si pina la Constanta se intilneste un tarm jos, nisipos; de la Constanta si pina la Vama Veche malul este inalt de pina la 20 m. Temperatura medie anuala a apei la suprafata in zona tarmului romanesc este de 12,6C.

Datorita aportului substantial de apa dulce adus de numeroasele fluvii care se varsa in ea, Marea Neagra are salinitatea de 20- 22%, mult mai scazuta decit a oceanului planetar. Curentii marini alcatuiesc doua ramuri inchise. Malul romanesc se afla sub influenta ramurii vestice, cu latimea de cca 15-20 km, care actioneaza de la nord la sud. Acest curent principal transporta apele dulci ale Dunarii si ale altor fluvii catre strimtoarea Bosfor cu o viteza medie de 1 km/ora. Din Golful Odessa pleaca un alt curent, secundar, lat de numai 4-6 km; el intilneste curentul principal la sud de varsarea bratului Sfintu Gheorghe in mare. Mareele, foarte reduse, de cca 7-10 cm, sint aproape lipsite de importanta. Fenomenul se explica prin situarea Marii Negre departe de Oceanul Atlantic, in inima masei continentale euroasiatica.

O alta caracteristica a Marii Negre consta in numarul redus de insule, numai cinci: Fidonisia, Berezaia, Sfintu Ioan, Kefkeu si Serpilor.

Vegetatia este formata din grupe de alge, iarba de mare, plesnitoarea, anghinare. Acvifauna cuprinde: meduza de apa rece, melci, scoici, unghiuta, creveta de iarba, crabul de iarba, morunul, hamsia chefalul de mare, foca de Caliacra, ciinele de mare (singurul rechin din Marea Neagra), delfinii.

Km 0 (DN 22) CONSTANTA

Municipiul Constanta, situat la tarmul Marii Negre, este cel mai mare port maritim al tarii. Vechea asezare antica, numita Tomis, intemeiata de colonistii ionieni veniti din Milet, in secolele VII-Vi i.e.n., s-a format pe o mica peninsula care ocroteste golful Tomis, cu timpul aria sa extinzindu-se spre vest si nord-vest. Dupa instaurarea stapinirii romane asupra Dobrogei, Tomisul a devenit un oras infloritor, centru politic al comunitatii pontice si, mai tirziu, in vremea lui Diocletian, capitala a provinciei Scythia. La Tomis a trait ultimii ani de viata poetul Publius Ovidius Naso, exilat din Roma de catre imparatul Augustus.

In secolul al Xl-lea, vechiul port al cetatii - cunoscut sub numele de Constantia - era folosit ca loc de escala pentru flota bizantina. In timpul domniei lui Mircea cel Mare, Constanta, ca si restul Dobrogei, facea parte din Tara Romaneasca. Dupa instaurarea dominatiei otomane, Constanta a cunoscut o perioada de regres. Dupa razboiul de independenta si revenirea Dobrogei la Romania, Constanta se va inscrie pe drumul dezvoltarii si modernizarii; iau fiinta intreprinderi industriale, se construiesc silozuri, iar in anul 1909 s-a inaugurat noul port, realizat dupa planurile lui Anghel Saligny. In anul 1960 a intrat in functiune farul nou, inalt de 58 m, semnalele lui luminoase fiind vizibile de la 24 mile. La inceputul anului 1988 sapaturile arheologice au scos la lumina un mormint pictat (secolul al IV-lea e.n.) unic in Romania; el este construit din caramida, iar peretii sint decorati cu reprezentari antropomorfe, zoomorfe si fitomorfe.

In prezent Constanta este un centru economic (santiere navale, unitati ale industriei alimentare, un mare port etc.), cultural-artistic (teatru, invatamint superior etc.) si turistic, bine cunoscut in tara si peste hotare.

Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE NATIONALA, ARHEOLOGIE SI ARTA cu Sectie de istorie (sabie miceniana de bronz din secolul al XIV-lea i.e.n., statui descoperite linga vechea gara, intre care Fortuna cu Pontus, sarpele Glykon etc., piese de podoaba elenistica si romana, exponate referitoare la epocile medievala, moderna si contemporana) si Sectie de arta (colectii de pictura si sculptura); MUZEUL MARINEI ROMANE (machete de nave, tipuri de ambarcatiuni, tablouri avind ca tematica marea etc.); COMPLEXUL MUZEAL DE STIINTELE NATURII cu Planetariul si Observatorul Astronomic (pe fundalul sonor al unui comentariu stiintific este prezentata bolta cereasca, cu variatiunile de latitudine si timp; Expozitia de baza "Civilizatia Cosmosului' infatiseaza etapele mai importante ale explorarii Cosmosului de catre om, realizarile obtinute de tara noastra in domeniul spatial, contributia astronauticii la progresul civilizatiei, stiintei si culturii; un alt punct de atractie il constituie luneta-telescop, cu putere de amplificare a imaginii de 375 ori), Muzeul Marii (bogate colectii de fauna si flora acvatica din Marea Neagra si oceanul planetar), Delfinariul (delfini dresati si expozitia "Cetaceele lumii'), Microdelta (reconstituirea fenomenelor naturale petrecute in Delta Dunari timp de milenii) si Acvariul (cea mai bogata colectie de sturioni din lume expusa intr-un bazin cu capacitatea de 50 tone, precum si alte exemplare din fauna marilor si oceanelor: rindunica de mare, rechini, tipari de mare, guvizi, creveti, caluti de mare, anghile, vulpi de mare etc.); ZIDUL ROMAN DE INCINTA; EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC; STATUIA lui Ovidiu (1887; Ettore Ferrari); STATUIA lui Mihai Eminescu (1930; Oscar Han); MONUMENTUL VICTORIEI, dedicat eroilor din cel de-al doilea razboi mondial (1968; B. Caragea); GEAMIA HUNCHIAR (1868; stil maur); CATEDRALA ORTODOXA (1885; arhitect Ion Mincu); MOSCHEEA (1910; stil egipteano-bizantin si motive arhitecturale romanesti); HOTELUL TINERETULUI etc.

REZERVATIA NATURALA MIXTA FINTINITA-MURFATLAR (18 km pe DN 3), situata pe teritoriul comunei Basarabi, ocupa 66,4 ha; aici s-au identificat 515 specii de plante, precum si numeroase specii de animale caracteristice zonei sudice a Dobrogei.

Dintre plante amintim: irisul salbatic (Iris pumila), piciorul cocosului (Ranunculus illiricus), deditei (Pulsatila montana) etc.; lor li se adauga arbori precum stejarul tataresc, jugastrul s.a. In rezervatie traiesc si numeroase animale ca: dihorul de stepa (Vormela eversmanii), dihorul patat (V. peregusna), grivanul (Mesocricetus newtoni), broasca testoasa dobrogeana si altele.

Km 5 (DL) MAMAIA

STATIUNE CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES GENERAL situata intre Marea Neagra si Lacul Mamaia. Lacul Mamaia, in suprafata de 2 105 ha, are lungimea de 8 km, latime variabila, intre 700-4 000 m, si adincimea de 7-8 m. Izvoarele subterane care il alimenteaza au contribuit la indulcirea apei.

Climat de litoral marin; temperatura medie anuala depaseste 11C (in iulie, peste 22C, iar in ianuarie, cca 0,3C).

Factori naturali de cura: apa marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect solicitant.

Indicatii: anemii secundare, stari de debilitate, unele afectiuni reumatismale.

Statiunea beneficiaza de o frumoasa plaja, lunga de 8 km si lata de 100-200 m. Pe Lacul Mamaia se pot face plimbari cu vaporasul, se practica diferite sporturi nautice, precum si pescuitul sportiv.

Km 18 (DL) NAVODARI

Oras situat pe malul Lacului Tasaul (suprafata de 25 km2), intre lac si mare aflindu-se Combinatul Petrochimic Midia.

In apropierea localitatii s-a amenajat si dezvoltat STATIUNEA CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES GENERAL NAVODARI. Climat de litoral marin; temperatura medie anuala depaseste 11C (in iulie, 22C, iar in ianuarie, cca 0,5C; precipitatii medii anuale sub 400 mm.

Factori naturali de cura: apa marii; bioclimat marin bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect excitant.

Indicatii: hipotiroidism, anemii secundare, rahitism, stari de debilitate, unele afectiuni reumatismale.

Km 53 (DN 22) NUNTASI (6 km pe DL)

Localitate cu elemente de statiune balneoclimatica, unde sint valorificate calitatile terapeutice exceptionale ale Lacului Nuntasi, vechi liman fluvio-maritim al lagunei Sinoie.

Spre est, la 8 km, se gasesc vestigiile CETATII HISTRIA, cel mai vechi oras de pe teritoriul tarii noastre, intemeiata pe la mijlocul veacului al VII-lea i.e.n. de colonisti veniti din Milet. Cercetarile arheologice incepute aici de catre Vasile Parvan in anul 1914, continuate si extinse in ultimele decenii, au scos la lumina numeroase marturii privind inceputurile cetatii si evolutia sa de-a lungul vremii. Un MUZEU organizat de specialistii constanteni in preajma cetatii prezinta pe larg, prin numeroase exponate, trecutul Histriei.

Km 97 (DN 22) BABADAG

Orasul, supranumit "Sinaia Dobrogei' datorita inaltimilor impadurite care-l strajuie, era in secolul al XVII-lea cel mai insemnat centru economic si militar din nordul Dobrogei. Localitatea a intrat in circuitul economiei nationale prin produsele industriei alimentare, ale industriei materialelor de constructii, prin moderna sa statie de vinificatie.

ENISALA (8 km pe DL) comuna pe teritoriul careia sei afla ruinele CETATII HERACLEEA, construita de genovezi spre sfirsitul veacului al XIII-lea in scopul supravegherii navigatiei in Golful Babadag si pe bratele Dunarii. Aici s-au descoperit doua tezaure monetare din secolul al XIV-lea continind monede din timpul domniei lui Mircea cel Batrin, precum si diferite obiecte de ceramica feudala.

Enisala, ca si localitatile Unirea si Sarichioi, se gaseste pe malul LACULUI RAZIM, cel mai mare lac si cel mai mare complex lacustru din tara. In componenta complexului lacustru intra lacurile Razim, Sinoie (171,7 km²), Golovita (118,7 km²), Zmeica (54,6 km²) si Babadag (23,7 km²).

Lacul Razim, lung de 30 km (de la nord la sud), cu latimea maxima de 20 km, iar cea minima de 1,5 km, are suprafata de 415 km²; pentru a se conserva fauna piscicola a fost necesara alimentarea lacului cu apa dulce din Dunare. In largul lacului se afla insula Popina (98 ha suprafata; 47 m inaltime), locul preferat de clocire al califarului rosu (Tadorna ferruginea), pasare ocrotita de lege.

Km 133 (DN 22) TULCEA

Municipiul Tulcea, asezat pe malul drept al Dunarii, constituie poarta de patrundere in Delta Dunarii, inceputurile localitatii dateaza de acum 2 500 de ani, cind aici se afla o asezare geto-dacica. Pe vremea lui Mircea cel Batrin, Tulcea, impreuna cu toata Dobrogea, facea parte din Tara Romaneasca. Dupa inlaturarea dominatiei otomane care a durat mai bine de patru veacuri (1420-1878), orasul a intrat intr-o noua etapa istorica de evolutie: s-a amenajat portul, s-au intensificat activitatile comerciale si economice, au aparut citeva intreprinderi industriale.

Municipiul Tulcea, pe linga rolul sau economic (combinat de alumina, santier naval, unitati ale industriei alimentare etc.), are o deosebita functie turistica, fiind o "poarta' a Deltei Dunarii.

Obiective turistice: COMPLEXUL MUZEAL "DELTA DUNARII' cu Sectie de arheologie si istorie (parc arheologic in aer liber, colectii de numismatica, documente, harti vechi etc.), Sectie de etnografie (costume, podoabe, scoarte, unelte, ceramica), Sectie de arta (pictura, sculptura si grafica inspirate din peisajul dobrogean; colectie de arta orientala) si Sectie de stiintele naturii (infatiseaza sintetic tot ceea ce este caracteristic florei si faunei Deltei Dunarii; prin intermediul biogrupelor si dioramelor sint prezentate peste 2/3 din speciile de pasari si mamifere care populeaza delta in diferite anotimpuri integrate in mediul lor natural, precum si zonele inundabile, luminisul apelor, plaurul si stuful, grindurile si platformele cu tot ce au ele specific si dominant; intr-un acvariu este redata bogatia piscicola din lacurile deltei si baltile limitrofe, de la sturioni'pina la speciile de apa dulce); VESTIGII ALE CETATII ANTICE; LICEUL "SPIRU HARET' (1883; cea mai veche institutie de invatamint liceal din Dobrogea); MONUMENTUL INDEPENDENTEI '(1904; G. Vasilescu; restaurat si completat in 1977); STATUIA ECVESTRA a lui Mircea cel Batrin (1972; I. Jalea); FALEZA etc.

DELTA DUNARII, cel mai nou pamint al tarii si partea cea mai joasa a reliefului patriei noastre, ocupa suprafata de 5 640 km² din care 4 340 km² revin Romaniei. Din punct de vedere geografic, Delta este compusa din doua mari compartimente: Delta fluviala si Delta fluvio-maritima.

Delta fluviala cuprinde numeroase lacuri, cele mai insemnate fiind Merheiul Mare (1 100 ha), Fortuna (400 ha), Matita (600 ha), Babina (400 ha), toate la nord de canalul Sulina, precum si Gorgova (1300 ha), Isacoval (1100 ha), Uzlina (500 ha) la sud de canalul Sulina. Intre bratul Sfintu Gheorghe si Complexul Razim-Sinoie se gaseste cel mai mare lac al Deltei fluviale - Dranov (2 500 ha) -, dar si uscatul cel mai intins, unde lacurile sint foarte rare.

Delta fluvio-maritima cuprinde grindurile Letea, Caraorman si sectorul maritim din fata Deltei, intre bratele Sulina si Sfintu Gheorghe se gasesc lacurile Rosu (1 300 ha), Lumina (900 ha), Puiu (800 ha), Rosulet si Puiulet (cite 30 ha). Fiind o unitate de relief in formare, aflata sub actiunea marii si a Dunarii, cea mai mare parte a Deltei este ocupata de apa.

Suprafata acoperita de ape variaza de la 60-65% in perioada apelor scazute, pina la peste 90% in momentul marilor inundatii. In acest sens, este demn de precizat ca prin cele trei brate ale Deltei trec anual in jur de 200 000 000 000 m³ de apa.

La Ceatalul Ismail (nu departe de Tulcea) apele Dunarii se despart in doua brate: Chilia, ce se indreapta spre nord, si Tulcea ce porneste spre sud. La rindul sau, bratul Tulcea, lung de 17 km, se imparte in alte doua brate: Sulina, care traverseaza aproape prin mijloc delta, si Sfintu Gheorghe.

Bratul Chilia (117 km lungime) primeste 60% din debitul total al Dunarii si gratie acestei mari cantitati de apa albia lui are latimea medie de 500 m, pe alocuri depasind chiar 1 km. Bratul Chilia se despleteste intr-o multime de bratisoare, toate formind o mica delta ale carei ape se varsa prin 45 de guri.

Bratul Sfintu Gheorghe (109 km lungime) primeste 21,2% din debitul total al Dunarii; el are cel mai sinuos traseu, iar latimea albiei sale iramine in general constanta, ea fiind de 300-400 m; adincimea medie atinge, in general, 5-8 m, rareori depasind 20 m. Bratul Sulina (110 km lungime), de fapt un canal amenajat, cu maluri suprainaltate prin diguri bine consolidate si protejate de un dolaj de piatra, primeste 18,8% din debitul total al Dunarii. Vegetatia deltei, extrem de bogata, cuprinde, dupa aprecierea specialistilor, in jur de 1 150 specii de plante. Dintre plantele ierbacee amintim: nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, ciulinii de balta, limba apei, rizacul, papura etc.

O formatie specifica lacurilor deltei o constituie plaurul, asociatie de plante acvatice ale caror radacini se tes cu rizomi de stuf, formind un fel de "insule' plutitoare, cu grosimea de pina la 1 m (uneori se rup, fiind luate de vint si purtate de ape). Intr-o formatie de plaur se gasesc cca 20 de plante asezate intr-o anumita ordine. Pentru vegetatia lemnoasa a deltei reprezentative sint: salcia alba, plopul, arinul, frasinul, precum si padurile combinate ale grindurilor Letea si Caraorman.

PADUREA LETEA (182,4 ha), cea mai veche REZERVATIE NATURALA din Dobrogea, infiintata in anul 1938, dezvoltata' pe grindul cu acelasi nume, creeaza un peisaj deosebit de interesant din punct de vedere stiintific prin hasmacurile ei (fisii de padure, late de 10-250 m, situate intre dune) alcatuite din amestecul mai multor specii, inclusiv stejari de dimensiuni uriase. Dintre toate hasmacurile grindului Letea, Hasmacul Mare (cca 10 km lungime) cuprinde cea mai remarcabila vegetatie in compunerea careia intra stejarul brumariu, plopul alb, plopul negru, salcia alba si frasinul pufos.

Aspectul tropical al padurii Letea este dat, in primul rind, de liana numita periploca (Periploca graeca), planta mediteraneana ce-$i gaseste refugiul cel mai nordic in delta noastra. Ea se infatiseaza sub forma unor coarde lungi de 10-25 m, cu scoarta rosie-bruma-rie si cu frunze simple, lucioase. Alaturi de periploca. se incolacesc pe ramurile copacilor si alte plante agatatoare, precum vita de vie salbatica, hameiul, iedera, volbura.

Fauna deltei cuprinde un vast mozaic de specii, fara egal pe continentul european si chiar cu unicate mondiale. Dintre numeroasele exemplare ale ornitofaunei amintim: vulturul plesuv brun (Aegypius monachus), hoitarul alb, egreta mare, rata rosie, lebada de vara, rata sunatoare, culicul mare (Numenius c.rquata), girlita mare (Anser albifrons), polierul argintiu (Pluvialis apricaria), fugaciul de tarm (Calidris alpina), pelicanul comun s.a.

Peste 110 specii de pesti dintre care mentionam.in primul rind, salaul, somnul, crapul, morunul, nisetrul, pastruga cega etc. populeaza Delta Dunarii, prin cantitatea si calitatea sa, pestele fiind una dintre bogatiile inestimabila ale acestei lumi mirifice

Delta adaposteste si numeroase specii de mamifere: vidra (Lutra Intra), nurca (nstela luVeola), disparuta de peste 150 de ani din apele continentale ale Europei, pisica salbatica, mistretul, vulpea, lupul, ciinele enot (Nyctereus procynoide) s.a. Dintre alte exemplare ale faunei mai semnalam, de asemenea brosca testoasa, racul, sarpele de apa, vipera etc.

Pentru ocrotirea fondului biologic al Deltei Dunarii au fost delimitate doua zone principale de un exceptional interes stiintific: REZERVATIA ROSCA - BUHAIOVA - HRECISCA (14 000 ha, in delta fluviala, intre grindurile Chilia si Letea, unde cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa) si REZERVATIA SFINTU GHEORGHE - PALADA - PERISOR [16 400 ha, in delta fluvio-maritima, la est de Lacul Dranov, spre tarmul marii, unde sint concentrate majoritatea speciilor lacustre: lebede, giste gulerate (Branta bernicla), giste cu piept rosu (Branta ruficollis) etc.

In zona comolexului de lacuri Rosu - Rosulet - Lumina - Puiu se afla SATUL DE yACANTA PENTRU TINERET ROSU (de aici se organizeaza excursii de una-doua sau patru zile, cu hidrobu-zul sau cu ponton-dormitor, in Delta).

Excursiile in Delta Dunarii se organizeaza, de obicei, pe bratele Sulina si Sfintu Gheorghe, pe unele canale ce leaga aceste doua brate, precum si pe Dunarea Veche (traseul initial al bratului Sulina, care descrie un M larg intre milele 9 si 19).

Fig 09

Km 10 (DN 39) AGIGEA

In zona localitatii soseaua traverseaza Canalul Dunare - Marea Neagra, care incepe de la Cernavoda. Canalul are lungimea de 64,2 km, latimea variabila, intre 70,90 si 120 m, si adincimea la nivel normal de exploatare de 7 m. La ambele capete - Cernavoda si Agigea - sint construite doua mari ecluze, ambele avind camere de ecluzare de 310 m lungime si 25 m latime.

Km 14 (DN 39) EFORIE NORD

STATIUNE BALNEOCLIMATERICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL situata pe litoralul Marii Negre, intre mare si Lacul Te-chirphiol. In anul 1894 Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit un sanatoriu pentru tratarea bolnavilor reumatici, cazati, pina atunci, in corturi; sanatoriul a construit nucleul viitoarei statiuni, localitate ce a apartinut pina 1933, cind a devenit oras, de Techirghiol.

Eforie Nord, unde s-au ridicat numeroase hoteluri de cura (cu baze proprii de tratament) si odihna, a devenit una dintre cele mai mari statiuni de pe litoralul romanesc al Marii Negre. Climat de litoral marin; temperatura medie anuala este de 11,2C (in iulie, 22C, iar in ianuarie, in jur de 0C); precipitatiile anuale insumeaza in medie cca 380 mm.

Factori naturali de cura: apa sarata concentrata a Lacului Techirghiol; apa marii: namol sapropelic extras din Lacul Techirghiol; bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si in radiatie solara, cu e-fect stimulant asupra organismului.

Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni dermatologice, afectiuni respiratorii, afectiuni asociate.

La 2,5 km distanta de Eforie Nord se afla STATIUNEA BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL TECHIRGHIOL, situata pe malul nord-vestic al lacului omonim. Lacul Techirghiol, cel mai sarat de pe litoralul romanesc si cel mai bogat in namol sapropelic, complet izolat de mare printr-un cordon de nisip lat de 300 m, ocupa suprafata de 11,6 km². Nivelul apei este cu aproape 1,5 m sub nivelul marii, iar adincimea maxima n lacului atinge 9,75 m.

In acest rezervor natural de apa, de cinci ori mai sarata decit apa marii, se formeaza permanent depozite de namol sapropelic, compus din elemente organice amestecate cu substante minerale. Resturile organice ale florei si faunei moarte se depoziteaza pe fundul lacului. Aici ele sint supuse unor procese de transformare ce dau nastere unor cantitati apreciabile de hidrogen sulfurat si sulfura de fier coioidal, elemente componente ale namolului. De remarcat ca specialistii apreciaza rezerva de namol a Lacului Techirghiol la peste 1 000 000 tone.

Dintre speciile de plante care participa cu un procent important in elementele organice ale namolului, amintim Cladophora cnslaiina. Ea formeaza adevarate cimpuri plutitoare pe suprafata lacului, favorizind dezvoltarea a milioane de larve si insecte, care cad la fund o data cu scuturarea acestor "insule' de vegetatie. Dintre reprezentantii faunei citam crustaceul Artemia salina, de culoare roscata, ce traieste sub forma de colonii. In unele perioade ale anului, dezvoltarea lui este atit de mare incit constituie autenr ticc bancuri la tarm.

Cele dintii amenajari la actuala statiune dateaza de la sfirsitul secolului trecut cind, in anul 1892, s-a inaugurat hotelul Hagi Pandele, peste sapte ani, in 1899, incepind sa functioneze si primul spital de recuperare, deschis de catre Eforia Spitalelor Civile. Precizam, de asemenea, ca la Techirghiol, pentru prima data pe litoralul romanesc, a inceput sa fie practicat, din anul 1952, sistemul impachetarilor cu namol.

Climat de litoral marin; temperatura medie anuala este de 11C iulie, 22-23CC, iar in ianuarie 0,5C); precipitatiile medii anuale sub 400 mm.

Factori naturali de cura: apa sarata, concentrata, a Lacului Techirghiol; namolul sapropelic extras din lac; bioclimat excitant de stepa cu influente marine.

Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni asociate.

Km 17 (DN 39) EFORIE SUD

Sstatiune balneoclimatica sezoniera de interes general, situata intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol. Pe actualul perimetru al localitatii primul hotel s-a ridicat in anul 1889, concomitent cu el construindu-se si un stabiliment de bai calde. In perioada interbelica statiunea a cunoscut o dezvoltare apreciabila, ceea ce a determinat ca aici sa-si desfasoare lucrarile cel de-al X-lea congres balnear roman, la care au participat si specialisti straini. Climat de litoral marin.

Factori naturali de cura: apa sarata, concentrata, a Lacului Techirghiol; apa sarata a marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli salini si radiatie solara.

Indicatii: afectiuni reumatismale, anemii secundare, stari de debilitate, rahitism.

Din Eforie Sud se organizeaza excursii la celelalte statiuni de pe litoralul romanesc al Marii Negre, la Constanta, Mangalia, cetatea Histria, in Delta Dunarii.

Km 23 (DN 39) TUZLA

Pe teritoriul localitatii s-au gasit numeroase dovezi materiale privind existenta comunitatilor omenesti pe aceste meleaguri inca din neolitic, precum si vestigii ale asezarii romane Stratonis. Farul Tuzla, inalt de 44 m, dateaza din anul 1900.

Km 29 (DN 39) COSTINESTI (derivatie 3 km pe DL)

STATIUNE CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES GENERAL PENTRU TINERET situata pe litoralul Marii Negre, cel mai mare centru de recreere si odihna al tineretului din tara noastra (peste 6 000 de locuri pe serie).

Cercetarile arheologice desfasurate in zona au dus la descoperirea prezentei umane, inca din epoca paleoliticului tirziu. Permanenta si continuitatea de locuire a fost atestata si de identificarea pe malul nordic al Lacului Costinesti (avind suprafata de 7 ha si adincimea sub 1 m, lacul este separat de mare printr-un cordon de nisip), spre satul Schitul a unui valoros tezaur de denari romani. Climat de litoral marin; temperatura medie anuala este de 11C (in iulie, 22C, iar in ianuarie, 0C); precipitatii medii anuale sub 400 mm.

Factori naturali de cura: apa marii; bioclimat marin. Indicatii: hipotiroidism, anemii, rahitism, stari de debilitate, afectiuni reumatismale.

Din Costinesti se organizeaza excursii la celelalte statiuni de pe litoralul romanesc, la Constanta, Mangalia, Adamclisi, cetatea Histria.

Km 38 (DN 39) NEPTUN (derivatie 2 km pe DL)

STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, in care a fost inclusa si statiunea Olimp, construita la sfirsitul anilor '60. Climat de litoral marin; temperatura medie anuala este de 11,2C (in iulie, 22C, iar in ianuarie, 0C); precipitatii medii anuale in jur de 400 mm.

Factori naturali de cura: apa marii; bioclimat marin.

Indicatii: anemii, stari de debilitate, afectiuni reumatismale.

Comparativ cu toate celelalte statiuni ale litoralului romanesc, Neptunul beneficiaza de cea mai bogata si frumoasa zona verde: PADUREA COMOROVA (1,2 km2 suprafata), care cuprinde 60 de stejari brumarii, singurele exemplare ramase pina astazi din intinsa padure de stejari care acoperea odinioara aceste meleaguri. Din Neptun se organizeaza excursii la celelalte statiuni de pe litoralul romanesc, la Constanta, Mangalia, in Delta Dunarii etc.

Km 40 (DN 39) JUPITER (derivatie 2 km pe DL)

STATIUNE CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES GENERAL. In (momentul amenajarii statiunii, luindu-se in consideratie specificul terenului, s-a optat pentru doua modalitati arhitectonice inedite; pe faleza, unde s-a creat o plaja, s-au ridicat hoteluri inalte, cu opt etaje; mai in interior s-au preferat constructiile joase, ce pun din plin in valoare bogata vegetatie din zona. Centrul statiunii graviteaza in jurul lacului artificial Tismana, pe ale carui maluri s-au grupat mari complexe hoteliere.

Climat de litoral marin; temperatura medie anuala este de 11CC (in iulie, 22C, iar in ianuarie, 0C); precipitatii medii anuale in jur de 400 mm.

Factori naturali de cura: apa marii; bioclimat marin.

Indicatii: hipotiroidism, anemii secundare, rahitism, unele dermatoze, unele afectiuni reumatismale.

La 2 km de Jupiter se gaseste STATIUNEA CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES LOCAL AURORA, compusa, de fapt, dintr-un ansamblu de hoteluri in forma de piramida in terase. Aurora este indicata in tratarea anemiilor secundare, rahitismului, starilor de debiltate, decalcifierilor.

La 1 km de Aurora se afla STATIUNEA BALNEOCLIMATICA SEZONIERA DE INTERES GENERAL VENUS, care-si desfasoara hotelurile pe malul golfului omonim. Statiunea este indicata in tratarea limfatismului, a anemiilor secundare, a starilor de debilitate, a unor afectiuni secundare.

Km 42 (DN 39) SATURN

STATIUNE CLIMATICA SEZONIERA DE INTERES GENERAL dezvoltata la nord de Mangalia, de-a lungul plajei ce margineste un larg golf, in jurul caruia hotelurile formeaza un arc de cerc.

Climat de litoral marin; temperatura medie anuala este de 11,2C (in iulie, 22C, iar in ianuarie, 0,2C); precipitatiile medii anuale sint sub 400 mm.

Factori naturali de cura: apa marii; bioclimat marin, bogat in aerosoli si in radiatie solara.

Indicatii: unele afectiuni reumatismale, anemii secundare, stari de debilitate.

Km 43 (DN 39) MANGALIA

Oras-STATIUNE BALNEOCLIMATICA PERMANENTA DE INTERES GENERAL, cea mai sudica dintre statiunile litoralului romanesc al Marii Negre.

Actuala Mangalie s-a dezvoltat pe locul unei vechi asezari urbane, cetatea Callatis, intemeiata la inceputul secolului al VI-lea i.e.n. de catre colonisti greci din Heracleea Pontica. La sfirsitul secolului trecut Mangalia devine oras, dar functia sa balneoclimatica avea sa se contureze mai ales in perioada interbelica (in anul 1924 incepe construirea unui sanatoriu).

In Mangalia functioneaza un santier naval, unitati ale industriei alimentare si s-a amenajat un mare port maritim. Statiunea Mangalia, asezata pe malul unui golf nu prea adinc, este mult cautata de turisti datorita plajei lungi de peste 500 m si late de 50-100 m, ce coboara lin sub apa marii care nu depaseste 1 m adincime pina la aproape 200 m de tarm, precum si pentru bogatele izvoare sulfuroase din nordul Lacului Mangalia.

Climat de cimpie, influentat de Marea Neagra, cu unele caractere submediteraneene; temperatura medie anuala este de 11,2C (in iulie, 21,8C, iar in ianuarie, peste 0,2C); precipitatiile medii anuale se situeaza in jur de 400 mm.

Factori naturali de cura: ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice; apa marii; namol sapropelic extras din Lacul Techirghiol; namol de turba extras din turbaria aflata in partea de nord a localitatii; bioclimat marin.

Indicatii: afectiuni reumatismale, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice periferice, afectiuni ale sistemului nervos central, afectiuni ginecologice, afectiuni asociate.

Obiective turistice: MUZEUL DE ISTORIE; COMPLEXUL ARHEOLOGIC din parcul localitatii; VESTIGIILE BAZILICII ROMANO-BIZANTINE (secolele V-VI); MOSCHEEA ESMAHAN SULTAN (monument de arhitectura in stil maur, construita in anul 1590).

Din Mangalia se organizeaza excursii la celelalte statiuni ale litoralului romanesc, la Costanta, Adamclisi (monumentul Tropaeum Traiani; vestigiile orasului roman), cetatea Histria, in Delta Dunarii.

PADUREA HAGIENI (5 km pe DN 39, apoi 8 km pe DL), REZERVATIE NATURALA, se intinde pe 392 ha; vegetatia de aici prezinta mari afinitati floristice cu zonele paduroase din nord-estul Peninsulei Balcanice. Dintre speciile lemnoase mai deosebite intilnite in. padurea Hagieni amintim stejarul brumariu, stejarul pufos, jugastrul, mojdreanul, iasomia etc. Dintre exemplare de fauna retin interesul broasca testoasa si vipera de padure.

LACUL MANGALIA, situat in sudul statiunii, este un liman maritim. Latimea mica (0,3-0,8 km) in raport cu lungimea (9,5 km) si aspectul sinuos, cu maluri abrupte, sint principalele lui caracteristici. Lacul, cu suprafata de 261 ha, adincimea medie de 6 m, iar cea maxima de 13 m, are numeroase izvoare subterane, multe dintre ele fiind sulfatate si usor termale (22C).

PESTERA LIMANU, REZERVATIE SPEOLOGICA, se gaseste pe malul sudic al lacului Mangalia. In adincurile ei (pestera masoara 3 km lungime), cu o multitudine de galerii ce creeaza un veritabil labirint, s-au descoperit numeroase vestigii de la inceputul erei noastre, fragmente de ceramica romana, precum si urmele unei exploatari de calcar. Spre deosebire de alte pesteri aceasta este uscata.