ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR - ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMPLEXULUI CORMORAN DIN DELTA DUNARII

 

TURISMULUI SI SERVICIILOR

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMPLEXULUI CORMORAN DIN DELTA DUNARII

I N T R O D U C E R E

Sectorul privat hotelier din Delta Dunarii a inregistrat o dezvoltare si modernizare, astfel, activitatea din SC PROD IMPEX SA se desfasoara astfel incat sa mentina o pozitie buna pe piata si in fata concurentilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioara; obtinerea unui raport bun calitate/pret; printr-o oferta cat mai mare si vasta pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor si a confortului.

Una dintre cele mai frumoase destinatii ale tarii noastre a fost, este, si va ramane Delta Dunarii, caracterizata ca zona plina de farmec si mister unde turistii se pot caza la ideala gazda din delta si anume la SC PROD IMPEX SA , ce are o amprenta locala ce nu anuleaza, totusi, pretentiile celor obisnuiti cu frumosul classic ( vezi anexa nr.1). Pentru cei care vin aici se organizeaza excursii si expeditii de cercetare, birdwaching, pescuit si vanatoare, cu barca sau salupa. Pe langa bucataria cu specific romanesc si dobrogean, cu accent pe peste si vanat, turistii sunt convocati la ,,suete'' cu subiecte pe pescuit, vanatoare, viata pasarilor, ecologie, etnografie, conditii de cercetare.

Exista persoane care platesc sume mari pentru un sejur deosebit si de calitate, deci, calitatea si satisfacerea clientilor devine o forta majora care trebuie imbunatatita nelimitat, pentru ca insusirea acestor calitati poate determina avantaje mari.

In lucrarea de fata mi-am propus sa prezint situatia societatii turistice'SC PROD IMPEX SA'' care incerca sa se raporteze permanent la cerintele schimbatoare ale pietei interne si internationale.

Astfel, in capitolul I al lucrarii se abordeaza prezentarea generala a SC.PROD IMPEX SA, care cuprinde: scurt istoric, caracteristicile de ansamblu ale complexului, organizarea si functionarea acestuia, analiza pietei in care isi desfasoara activitatea (concurenta, clienti, furnizori ).In ceea ce priveste capitolul II am prezentat si analizat resusele materiale, resursele financiare si resursele uname.

In finalul lucrarii, adica la concluzii am incercat sa identific principalele strategii de dezvoltare a societatii si sa formulez unele propuneri pentru activitatea de mentinere si dezvoltarea a societatii pe piata turistica la nivel national si de ce nu si international.

CAPITOLUL I

TURISMUL RURAL, ECOTURISMUL - TURISMUL DURABIL

Intr-o societate din ce in ce mai urbanizata chemarea catre mediul rural si stilul de viata rural devine din ce in ce mai puternica. Locuitorii de la orase se intorc la locurile de origine si la modul de viata simplu al "vremurilor de altadata".

Acestea reprezinta cateva din motivatiile care au determinat o crestere a turismului rural atat in Romania cat si in numeroase alte parti ale globului. Recunoasterea faptului ca cheltuielile turistilor din zonele rurale au un impact economic semnificativ mai mare decat in orase si ca traditiile rurale, mestesugurile si obiceiurile sunt in pericol de a disparea a inspirat multe persoane si ONGuri sa investeasca timp si bani in turismul rural. Multe din acestea sunt intensive si foarte localizate, cum ar fi proiectul Fundatiei ADEPT din zona Sighisoara - Tarnava Mare. Unele au o perspectiva nationala cum ar fi activitatea ANTREC ca organizatie de marketing a unitatilor de cazare rurale.

Ca urmare a acestei activitati, sunt disponibile numeroase produse de turism rural si oportunitati turistice. Probabil ca cel mai clar indicator al cresterii interesului pentru turismul rural este expansiunea pensiunilor turistice din ultimii ani stimulata intr-o anumita masura de disponibilitatea fondurilor SAPARD.

In decurs de patru ani numarul de locuri in pensiunile rurale inregistrate s-a triplat.

Datele privind gradul de ocupare al unitatilor de cazare rurale in general nu este disponibil, insa gradul mediu de ocupare al unitatilor de cazare montane este in general scazut, intre 20 si 25%. Unitatile de cazare montane insa au un sezon turistic mult mai indelungat decat de exemplu unitatile de cazare de pe litoral. Se pare ca exista suficiente unitati de cazare rurale disponibile atat in sectorul celor inregistrate cat si al celor neinregistrate, neoficiale, care se considera a avea o pondere mai mare in zonele rurale.

Turismul rural beneficiaza de pe urma faptului ca numeroase puncte principale de atractie turistica si de patrimoniu din Romania se afla in zonele rurale, cum ar fi manastirile pictate, bisericile din lemn, bisericile sasesti fortificate si cetatile dacice.

Marcile turistice consacrate pe plan international ale Bucovinei, Maramuresului, Deltei Dunarii si Transilvaniei, si care de asemenea sunt adecvate in special in zonele rurale.

CROAZIERELE PE DUNARE

Frecventa croazierelor pe Dunare a crescut rapid de la reluarea acestora in 2003. In 2008 se anticipa un numar de 1000 croaziere. Fiecare vas are intre 100 si 120 de pasageri. Sezonul croazierelor dureaza din martie pana in noiembrie.

Croazierele dureaza pana la patru zile cu durata variabila in apele romane. Acestea sunt in mare parte organizate de tour operatorii din Romania in numele societatii care organizeaza croazierele si sunt rezervate din timp. Acestea variaza de la vizite scurte la Drobeta Turnu Severin si in interiorul Deltei Dunarii, pana la vizite complete de o zi in Bucuresti din Giurgiu / Oltenita. Continutul excursiilor este stabilit de catre organizatorul croazierei si de catre tour operatori. Turistii care participa la croaziera au ocazia de a cunoaste puntele de atractie din Romania si sunt principalii vizati pentru a deveni clienti fideli pentru acest tip de produs.

Ideea adoptarii conceptului de dezvoltare durabila in turism a aparut la inceputul anilor' 90 luand astfel nastere turismul durabil - o ramura ce a capatat rapid importanta atat in domeniile academic si de cercetare, cat si in practica /activitatea /industria turistica.

Din principiu, turismul durabil se disociaza de turismul de masa si se asociaza partial cu forme de turism alternativ, contemporan (post mase).

Turismul durabil se defineste ca fiind: 'o abordare pozitiva cu intentia de a reduce tensiunile si frictiunile create de complexitatea interactiunilor dintre industria turistica, turisti, mediul natural si comunitatile locale ca gazde ale turistilor' (Journal of Sustainable Tourism, 1993).

Documentul Beyond Green Horizon (Tourism Concern, 1992), defineste turismul durabil astfel: 'turismul si infrastructura aferenta care atat in prezent cat si in viitor: opereaza productiv intre limitele capacitatii de regenerare a resurselor naturale; recunoaste contributia adusa de oameni si comunitatile locale, de obiceiuri si moduri de viata la experienta turistica; accepta faptul ca populatia trebuie sa beneficieze in mod egal de profitul economic din turism la baza caruia sta dorinta lor de a fi gazde pentru turisti.

In publicatia O.M.T. 'Turismul in anul 2010' se specifica urmatoarele: turismul durabil dezvolta ideea safisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, in acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are in vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc., ale 'actorilor' din turism, mentionandu-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata.

La nivel macroeconomic, conceptul de turism durabil nu a avut inca un impact major. OMT a realizat un set de recomandari privind dezvoltarea turismului in zonele protejate. Conceptul de turism durabil a devenit la ora actuala mult mai popular la nivel microeconomic, prin oferirea alternativei turismului verde (ICT, 1997).

TURISMUL DURABIL SI ECOSISTEMUL IN LUME

Ecoturismul ca forma de turism a aparut odata cu nevoia oamenilor de a se retrage in natura si de vizita si cunoaste zonele naturale care se bucura sau nu de un statut national sau international de protectie. Ecoturismul include patru elemente fundamentale (Wallace G. N., Ecotourism)

notiunea de miscare/calatorie dintr-o locatie in alta;

ecoturismul este sau ar trebui sa fie bazat pe natura;

ecoturismul este condus de principul conservarii;

ecoturismul are un rol educativ.

Definitie

'Ecoturismul inseamna calatoria de cele mai multe ori in tari in curs de dezvoltare spre zone naturale relativ nederanjate pentru studiu, relaxare sau asistenta voluntara (voluntariat) care are in vedere insusi flora , fauna, formele geologice si ecosistemele dintr-o zona precum si oamenii care traiesc in imprejurimi, nevoile lor, cultura si relatia lor cu pamantul.' (Swanson)

Atentia de care se bucura aceasta forma de turism din partea Natiunilor Unite pleaca de la recunoasterea potentialului ecoturismului ca un instrument de dezvoltare durabila care poate duce la realizarea celor 3 obiective importante ale Conventiei de la Rio, si anume:

conservarea diversitatii biologice si ecologice;

promovarea utilizarii durabile a biodiversitatii prin generarea de venituri, locuri de munca si oportunitati de afaceri in ecoturism;

distribuirea echitabila a beneficiilor rezultate din ecoturism catre populatia si comunitatile locale.

In 1991, FNNPE (Federatia Parcurilor Nationale si Naturale din Europa) a format un Grup de Lucru care sa examineze turismul durabil in relatie cu zonele protejate din Europa. Scopul infiintarii acestui grup a fost acela de a elabora linii directoare pentru dezvoltarea unui turism durabil in si in jurul zonelor protejate si recomandari de masuri si actiuni pentru organizatii internationale, guverne nationale, sectorul turistic si managerii zonelor protejate,

Guvernele nationale ar trebui sa implice administratorii ariilor protejate si industria turismului in dezvoltarea si implementarea planurilor pentru turismul durabil. Acestea ar trebui sa fie parte din strategiile nationale de dezvoltare durabila si ar trebui incluse in planurile individuale de management ale ariilor protejate.

Masurile de care trebuie sa beneficieze ariile protejate includ:

transformarea dezvoltarii existente nondurabile in forme mai durabile;

stabilirea standardelor durabile pentru noile dezvoltari, in special in mediile sensibile;

desemnarea unor zone pentru diferite grade de turism bazate pe capacitatea portanta a ariilor protejate, incluzand sanctuare si zone linistite, ca zone potrivite pentru diferite niveluri de folosinta turistica si de dezvoltare;

reducerea poluarii si decongestionarea traficului de vacanta;

evitarea turismului si a recreerii excesive in ariile protejate;

asigurarea ca din turism beneficiaza si comunitatile locale;

asigurarea de ajutoare si resurse pentru aplicarea din timp a planurilor;

pregatirea managerilor ariilor protejate in turismul durabil.

Totodata ar trebui sa se revizuiasca si, daca este nevoie, sa se imbunatateasca legislatia referitoare la turism, si in special:

sa dea managerilor ariilor protejate puterea de a controla dezvoltarea turismului;

sa ceara evaluarea completa din punct de vedere ecologic a propunerilor care privesc ariile protejate;

sa conlucreze cu industria turismului si sa ceara ca pagubele ecologice create de turismul din trecut sa fie reparate si sa se adopte tehnici manageriale pentru a face viitoarea utilizare durabila.

Ar trebui sa se incurajeze schemele de pionierat in turismul durabil, de exemplu prin: imprumuturi, subventii sau taxe de concesiune pentru fermieri si comunitatile locale pentru infiintarea de mici intreprinderi care sa foloseasca ariile protejate intr-un mod adecvat.

FNNPE a definit turismul durabil astfel: "Toate formele de dezvoltari turistice, management si activitati turistice care mentin integritatea ecologica, sociala si economica si bunastarea resurselor naturale si culturale'.

Turismul durabil in si in afara ariilor protejate necesita:

cooperare stransa cu autoritatile ariilor protejate;

operatorii turistici si ghizii care lucreaza in ariile protejate sa aiba inalte cunostinte ecologice;

contributii practice si financiare ale operatorilor in turism pentru conservarea ariilor protejate;

reguli pentru promovarea si marketingul vacantelor bazate pe ariile protejate;

linii directoare pentru implicarea comunitatilor locale;

standarde pentru proiectarea si operarea facilitatilor de turism durabil si a afacerilor.

Planificarea durabila a dezvoltarii turistice intr-o zona protejata se bazeaza in primul rand pe un parteneriat intre managerii zonei protejate, firmele de turism si populatia locala.

In general, aceste planuri includ urmatoarele (Bran, 1998):

Stabilirea clara a scopurilor de protectie, discutii si acorduri privind scopurile dezvoltarii durabile a turismului cu toti partenerii;

Inventarierea resurselor naturale si culturale ce pot fi utilizate ca potential turistic, cu analiza informatiilor obtinute;

Alcatuirea unor echipe de lucru cu populatia locala, cu organizatii regionale sau locale, guvernamentale sau neguvernamentale interesate in dezvoltarea turismului;

Identificarea valorilor si posibilitatilor care stau la baza turismului durabil;

Aprecierea capacitatii de sustinere a diferitelor parti ale zonelor protejate la nivelul standardelor de mediu si care sa fie mentinute in timp si spatiu;

Urmarirea si analiza pietei turistice si a nevoilor turistice;

Acordarea de consultanta in activitatile turistice care sunt compatibile cu nevoia de protejare a arealelor sensibile natural;

Propuneri de lansare a unor produse turistice care sa includa si turismul educational pe diferite domenii: stiintific, cultural, protectia mediului inconjurator;

Aprecierea impactului de mediu si analiza setului de masuri necesare in functie de situatiile existente;

Politica de stabilire a cailor si mijloacelor de circulatie si dezvoltare a sistemelor de transport durabile;

Expunerea completa a strategiei promotionale si de comunicare pentru promovarea ideii de areale protejate in managementul tehnic al noilor produse turistice;

Stabilirea programelor de monitorizare a vizitatorilor si a tuturor zonelor protejate.

Pentru sectorul turistic, participarea si implicarea in elaborarea planului de dezvoltare turistica a unei arii protejate, precum RBDD, are ca rezultat cresterea calitatii actului turistic prin: obiective turistice si serviciii turistice specifice zonei, protejarea resursei turistice si atragerea unei anumite categorii de turisti.

Turismul in RBDD

Noua situatie a Deltei Dunarii, aceea de zona protejata, a determinat un proces de reorganizare a turismului ce se desfasoara pe acest teritoriu in contextul valorificarii durabile a resurselor naturale si in special a resursei peisagistice.

Dezvoltarea durabila a turismului si ecoturismul sunt concepte utilizate tot mai des in activitatea de turism pe plan mondial cu toate implicatiile financiare si sociale pe care le au. Aceste concepte au fost preluate si adaptate conditiilor din RBDD si au stat la baza definirii obiectivelor de management privind organizarea si controlul activitatii turistice din RBDD. Initial, obiectivele incluse in Planul de Management s-au axat in primul rand pe organizare, control, norme de practicare a turismului pe teritoriul RBDD, ca activitate economica ce ar putea veni in conflict cu politica de conservare si protectie a naturii Deltei Dunarii.

Cadrul legal de practicare a turismului in RBDD

Activitatea turistica se desfasoara in Delta Dunarii in conformitate cu legile si regulamentele in vigoare privind furnizarea de servicii turistice si cerintele Ministerului Transporturilor si Turismului.

Odata cu declararea Deltei Dunarii ca Rezervatie a Biosferei, Administratia RBDD a instituit propriile masuri si reguli de practicare a turismului pe teritoriul RBDD. Astfel, au fost selectate 9 zone turistice si, respectiv, 26 trasee turistice unde este permisa desfasurarea activitatilor de turism organizat sau individual.

Societatile de turism care opereaza pe teritoriul RBDD au obligatia de a utiliza doar aceste trasee turistice pe care sa-si desfasoare - in mod autorizat - serviciile turistice. Accesul, in scop turistic, in zonele din afara traseelor turistice este admis doar cu barcile cu rame.

Odata cu dezvoltarea turismului in RBDD, parte din aceste reglementari au necesitat modificari, actualizari sau impunerea de noi reglementari restrictive. Prezenta in numar tot mai mare a salupelor de mare viteza a impus elaborarea unui nou regulament de circulatie navala, axat in special pe reducerea vitezei salupelor de mare putere pe canale si lacuri.

Pentru desfasurarea activitatii turistice pe teritoriul RBDD, tur-operatorii trebuie de asemenea sa respecte 'Regulile de desfasurare a turismului in RBDD', reguli impuse de Administratia RBDD. Aceste reguli obliga furnizorii de servicii turistice si turistii sa respecte masurile luate de ARBDD pentru protejarea ecosistemelor deltaice si reducerea impactului negativ al activitatii turistice asupra ecosistemului deltaic.

Desfasurarea activitatii turistice pe teritoriul RBDD este conditionata de obtinerea autorizatiei de dezvoltare si/sau desfasurare a activitatii turistice de la Serviciul de Reglementare-Autorizare- Dezvoltare al ARBDD si de plata taxei de acces in RBDD.

Anumite activitati turistice au necesitat reglementari speciale, cazul pescuitului sportiv si al vinatorii sportive. Pentru practicarea acestor activitati, s-au autorizat doar anumite zone ale RBDD, selectate pe criterii de accesibilitate, impact redus asupra vietii salbatice si ne-apartenenta la zone strict protejate. Aceste activitati turistice / recreative se pot astfel desfasura doar in zone special delimitate si aprobate de catre ARBDD si sub coordonarea Asociatiilor locale de Vinatoare si Pescuit Sportiv. Touroperatorii care ofera programe turistice pentru pescuit sportiv sau vinatoare in RBDD si turistii individuali trebuie de asemenea sa se conformeze legislatiei in vigoare privind perioadele de prohibitie a pescuitului si a celei privind speciile admise la vinatoare.

Potentialul turistic

Valorile naturale si culturale ale Deltei Dunarii constituie resursele turistice naturale si antropice ale RBDD, resurse valorificabile prin practicarea turismului. Aceste valori constituie in acelasi timp atractii turistice ce creaza produsul turistic RBDD, putand fi grupate dupa cum urmeaza:

Resurse turistice naturale

Peisajul;

Biodiversitatea deltei;

Resursele naturale;

Clima RBDD.

Resurse turistice antropice

Cultura;

Istoria Deltei Dunarii;

Asezarile umane.

Aceste valori naturale ale deltei care creaza si reprezinta potentialul turistic al RBDD permit practicarea unei game diverse de forme de turism:

sejur pentru odihna, practicat prin intermediul companiilor mari de turism, in unul din hotelurile de pe teritoriul rezervatiei sau folosind hotelurile lor plutitoare;

itinerant, practicat fie individual fie prin intermediul excursiilor organizate, de durata variabila;

pentru practicarea sporturilor nautice;

pentru practicarea pescuitului sportiv si a vanatorii sportive;

turism specializat, pentru ornitologi, botanisti, ihtiologi, etc;

programe speciale pentru tineret pentru cunoasterea, intelegerea si pretuirea naturii;

turismul rural in cadrul caruia turistii sunt gazduiti (cazare si masa) si ghidati de localnici;

cura helio - marina pe plajele de la Sulina, Sfantu Gheorghe si Portita;

foto - safari practicat de cei care vor sa imortalizeze pe pelicula minunatele imagini pe care le-au intalnit in rezervatie.

Aceste forme de turism se regasesc in majoritatea ofertelor agentiilor sau operatorilor de turism, unele din acestea specializandu-se pe vanzarea de servicii turistice sau pachete turistice pentru o anumita forma de turism. Ofertele agentiilor de turism si operatorilor sunt destul de diversificate, acestea depinzand in mare masura si de structurile de cazare, transport si alimentatie pe care acestia le detin, incluzand si oferte turistice specializate pe categorii de turisti: birdwatching, pescuit sportiv si vanatoare, loisir, turism de aventura etc..

In momentul de fata oferta de cazare in RBDD este de aprox. 4500 locuri in hoteluri, hoteluri plutitoare, pensiuni urbane si rurale, casute, bungalouri, popasuri turistice sau campinguri.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETATII

Din Tulcea se merge spre Murighiol (exista indicatoare), in Murighiol este un indicator cu Complex Cormoran, se trece de Murighiol, se urmeaza indicatoarele Cormoran si se ajunge la benzinaria si parcarea pazita 24 de h din 24, Cormoran unde se poate lasa masina in siguranta si de unde turistii sunt indrumati pentru transferul cu barca.

SCURT ISTORIC

In anul 1985 familia Gaina a cumparat o suprafata mica de teren si o locuinta pescareasca in Delta Dunarii in satul Uzlina. Satul Uzlina este situat pe o insula lunga de 7 km si lata de 1-3 km.

In anul 1994 a dat in folosinta Pensiunea Cormoran 3 margarete cu 5 camere duble si 3 camere triple recent renovate, mobilate cu gust, oferind o ambianta placuta, dotate cu grup sanitar propriu (apa calda in permanenta) si incalzire centralizata.

In anul 1999 a fost inaugurat Hotelul Cormoran 3* are o capacitate de 34 camere dbl si 2 garsoniere cu jacuzzi; camerele sunt dotate cu aer conditionat, dus/wc propriu, telefon international, Tv satelit.

In anul 2003 Complexul Cormoran si-a marit si diversificat capacitatea de cazare prin darea in folosinta a 5 Vile tip A 3* compuse din 4 camere, fiecare camera cu 2 paturi, canapea extensibila, grup sanitar propriu, (posibilitati de cazare pana la 4 persoane/camera) si 5 Vile tip B 3* compuse din cate 2 apartamente - fiecare apartament cu 2 dormitoare, 2 camere de zi cu cate 2 canapele, 2 grupuri sanitare, aer conditionat, Tv satelit.

In anul 2006 au mai fost date in folosinta 5 vile Tip A. Toate Vilele Tip A si B au aer conditionat si Tv satelit.

Situat exact in vechea vatra a satului Uzlina, complexul ofera un pachet complet de servicii hoteliere, la nivel european, asigurat de cei care deservesc complexul. Cotata la categoria de trei stele, unitatea isi propune o abordare net superioara standardelor de calitate prin gradul inalt de pregatire al personalului si varietatea serviciilor.

Forma juridica: Societate pe actiuni

numarul asociatiilor :8 ;

numarul administratorilor :1;

numarul sediilor secundare :4 .

Anul infiintarii: 1994, S.C.PROD IMPEX S.A

Numar de inregistrare la Registrul Comertului: J36/281/1994

Cod unic de inregistrare : RO 57011612

Domeniu de activitate: hoteluri si restaurante ( cod CAEN 5510)

Aceasta clasa include: - asigurarea cazarii de scurta durata in: hoteluri, moteluri si hanuri; hoteluri cu sali de conferinte.

Aceasta clasa exclude: inchirierea, in vederea cazarii pe o perioada indelungata

Sediu CORMORAN PROD IMPEX SA - informatii de contact.

judetul - Tulcea;

localitatea - Uzlina;

adresa - cod 827157;

telefon - 0240.511377;

fax - 0240.5153753;

mobil - 0744.736372;

email - office@cormoran.

Administratori: GAINA CORNEL

Asociati:

BRUNO DE GIRAUD DAGAY

DUMITRESCU MIRICA

GAINA CORNEL

GAINA LIDIA IOAN

GAINA MIHAELA

GAVRILA NICOLAE

GIUSCA MARINELA

POPA STEFAN ROMICA CONSTANTIN 

In prezent Complexul Cormoran se compune din:

Hotel de 3 stele cu o capacitate de 34 camere duble si 2 garsoniere (in total 36 de camere), toate dotate cu aer conditionat, TV si telefon. Hotelul a fost dat in folosinta in anul 1999.

Pensiunea de categoria 3 margarete, formata din 4 camere duble si 3 camere triple.Pensiunea a fost data in folosinta in anul 1994.

10 Vile tip A de categoria 3 stele, fiecare casuta avand 4 camere, fiecare camera avand 2 paturi individuale si o canapea extensibila, aer conditionat, TV satelit. Fiecare vila are terasa cu o masa si bancute.Vilele au fost construite in anul 2003 si 2006.

4 Vile tip B, de categoria 3 stele. Fiecare vila are 2 apartamente. Un apartament este format din 2 dormitoare, 2 livinguri, 2 bai, 2 canapele extensibile in living, TV satelit, aer conditionat , frigider. Fiecare vila are terasa cu o masa si bancute.Vilele au fost construite in anul 2003.

Hotel Plutitor de 3 stele, format din 8 cabine duble cu grup sanitar propriu, aer conditioant restaurant, bar. Hotelul plutitor a fost dat in exploatare in anul 2002.

Plata serviciilor hoteliere se poate face prin mai multe modalitati.

Dintre instrumentele caracteristice agreate de catre unitate sunt, card-urile (carti de plata)Visa Card si Master Card ce inregistreaza ritmul de dezvoltare cel mai accelerat.

Alte instrumente si modalitati de plata utilizate sunt cecurile de calatorie, eurocecurile, precum si viramentele, inclusiv pentru incasarea voucher-elor.

Intreaga incinta este supravegheata electronic asigurand paza si intimitatea.

2.2. RELATIILE CU CONCURENTA

S.C.PROD IMPEX S.A are pe piata in care isi desfasoara activitarea numerosi concurenti dintre care: SC DELTA RESORT Hotel Egreta (3* Dunavat), Hotel Safo (3* Uzlina), SC ALLEGRO - Hotel Mon Jardin (4* Mahmudia), SC ALPIN TOUR - Hotel Teo (3* Mahmudia ), SC BRIGRLY SA - Hotel Wells (3* Balteni de Sus) .

Din punctul de vedere al relatiilor cu concurenta foarte puternica, S.C.PROD IMPEX S.A se mentine pe piata datorita politicilor si strategiilor adoptate de conducere, avand un grad de ocupare bun.

Este foarte important pentru Complexul Cormoran sa-si poata pastra actualii clienti si sa-i atraga pe cei potentiali. Fiind un hotel destinat in principal vacantierilor si oamenilor de afaceri, amplasarea acestuia reprezinta un atu in plus pentru ca este situat in minutata zona turistica - Delta Dunarii.

Concurand pe o piata foarte puternica, pentru S.C.PROD IMPEX S.A este vitala prestarea serviciilor la o calitate superioara si imbunatatirea acestora pentru satisfacerea celor mai pretentioase cereri ale clientilor.

ANALIZA CLIENTELEI

Natura produsului hotelier trebuie sa evolueze potrivit nevoilor clientilor. De aceea cunoaterea clientelei este astfel obligatorie. Analiza are la baza culegerea sistematica, zilnica, a informatiilor referitoare la:

originea clientilor (tara de provenienta);

mijlocul de transport utilizat;

tipul clientelei (individuala sau de grup, cu sau fara reserve, VIP, client obisnuit - "al casei");

cine a efectuat eventuala rezervare (o agentie de voiaj, clientul insusi etc.);

sursa de informare cu privire la existenta hotelului (in felul acesta poate fi determinate eficienta unei campanii promotionale, de exemplu);

motivele voiajului si sejurului.

Culegerea informatiilor se face prin completarea -obligatorie de altfel - pentru fiecare client a fisei de anuntare a sosirii si plecarii, in conformitate cu Normele cu privire la accesul, evidenta si protectia turistilor in structuri de primire turistice, precum si printr-un chestionar de satisfactie ("pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite") pus la dispozitie in camera.

Chestionare asemanatoare pot fi puse la dispozitie in restaurant, in legatura cu organizarea unei confeinte etc. Normele de clasificare din Romania obliga utilizarea chestionarelor in hoteluri, dar in realitate acestea sunt putin folosite. Informatiile sunt centralizate la nivel de luna si an, urmarindu-se evolutia indicatorilor de-a lungul ultimilor 3-5 ani. Totusi, aceste fise de evaluare se dovedesc insuficiente pentru a cuprinde intreaga problematica, hotelierii recurgand la metode proprii de evaluare a preferintelor clientilor.

In anul 2008, numarul total de turisti a fost de 29.584, care poate fi analizat dupa:

a) Provenienta

romani - 22.188 (un procent de 75%);

straini - 7.396 ( un procent de 25%).

b) Motivatie

turism - 11.834 ( un procent de 40%);

delegati - 15.975 ( un procent de 54%);

comercianti - 1775 ( un procent de 6%).

c) Varsta

20-30 ani - 10%;

30-40 ani - 60%;

40-50 ani - 20%;

50-70 ani - 10%.

d) Sex

barbati - 64,5%;

femei - 35,5%.

e) Obicei de calatorie

singuri - 75,3%;

insotiti - 24,7%.

Un posibil proces de segmentare a pietei pentru SC PROD IMPEX SA este prezentat in tabelul nr.1.

Tabelul nr1: Proces de segmentare a pietei

2.4. FURNIZORII

Reprezinta sursele intrarilor de forta de munca, materiale, banesti, informationale etc. in firma. In relatiile furnizori-firma se manifesta determinata de tendinta firmei de a-si procura intrarile in conditii cat mai avantajoase, de a apela la furnizori cat mai convenabili; lipsa anumitor elemente de intrare din cele mentionate duce la accentuarea competitiei. Modificarile profunde ce se pot manifesta in orice moment trebuie prevazute din timp pentru evitarea sau diminuarea efectelor nefavorabile pe care le pot produce..

La fel ca in orice alt domeniu de activitate, furnizorii unui prestatar sau operator turistic sunt acele firme care ii asigura utilitatile necesare pentru desfasurarea activitatii: materiale, energie, combustibil etc.

Realizarea prestatiilor turistice necesita utilizarea unor resurse materiale a caror asigurare nu poate fi realizata decat prin desfasurarea unui ansamblu de activitati grupate in cadrul procesului de aprovizionare. Aprovizionarea firmelor turistice presupune: stabilirea necesarului de aprovizionat, alegerea furnizorilor, negocierea si derularea contractelor (transportul, receptia, depozitarea, plata furnizorilor etc.) s.a.

Activitatea de aprovizionare reuneste, si in turism, ansamblul atributiilor prin care se asigura procurarea materiilor prime, materialelor, combustibilului, echipamentelor de productie, ca si a altor factori de productie necesari realizarii obiectivelor societatii comerciale; precum si organizarea corespunzatoare a depozitarii resurselor materiale, a distribuirii lor in cadrul organizatiei, gestionarea rationala a stocurilor de materii prime, materiale, combustibil, semiproduse si/sau semipreparate.

In principal unitatea se aprovizioneaza cu:

echipament turistic si hotelier (mobilier, aparatura electrica si electronica);

masini si utilaje necesare prestatiilor din sectorul alimentatiei (masini de gatit si de pastrare a alimentelor si bauturilor, mobilier pentru servirea mesei etc.);

materii prime si materiale necesare realizarii preparatelor culinare;

marfuri vandute in cadrul procesului de prestare a serviciilor (dulciuri, bauturi alcoolice si nealcoolice, produse din tutun, efecte postale s.a);

echipament pentru agrement si divertisment .

Pentru aceasta activitate functie de dimensiunea si organizarea firmelor, marimea compartimentelor care asigura desfasurarea activitatilor de aprovizionare variaza, dar oricare ar fi aceasta de retinut este necesitatea asigurarii personalului de specialitate.

Printre cei mai importanti furnizori ai unitatii se numara la materii prime ca: peste: S.C DELTAMAR SRL TULCEA, S.C SEA TRADE SRL TULCEA; carne si produse din carne de porc si vita: S.C TABCO CAMPOFRIO S.A, S.C CARNIPROD S.A; carne pasare: METRO CONSTANTA; bauturi alcoolice: S.C SARICA NICULITEL S.A TULCEA, METRO CONSTANTA, S.C BRAU UNION S.A, BREWERY HOLDINGS; bauturi racoritoare: S.C COCA-COLA S.A, S.C PEPSI COLA S.A; lapte si branzeturi: S.C MINERI SRL, S.C DORNA S.A; legume si zarzavaturi: producatori particulari, METRO Constanta; fructe: producatori particulari, METRO Constanta.

De asemenea conteaza foarte mult calitatea serviciilor oferite de furnizori. Pentru ca organizatorii de pachete turistice sa poata obtine preturi mai mici la contactarea ofertei acestia trebuie sa aiba o putere finananciara destul de mare, pentru a beneficia de reduceri substantiale din partea furnizorilor. In vederea aprovizionarii cu materii prime si materiale firma are incheiate contracte pe termen scurt, mediu si lung cu diversi furnizori din tara.

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SOCIETATII

3.1. RESURSELE MATERIALE A COMPLEXULUI CORMORAN

COMPLEXULUI CORMORAN are ca obiect de activitate cazare turistica si prestari servicii specifice. Categoria de clasificare a unitatii este determinata de indeplinirea in totalitate a criteriilor obligatorii, prevazute in Ordinul Ministrului Turismului nr.56 /1995 pentru aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistica, precum si de realizarea unui punctaj minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute in norme.

Criteriile obligatorii pe care COMPLEXULUI CORMORAN le indeplineste si care justifica incadrarea sa la categoria trei stele, sunt urmatoarele:

1. Starea generala a cladirii:

aspect corespunzator;

firma exterioara luminoasa;

insemn distinctiv reprezentand categoria unitatii (inscris pe o placheta montata in exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti);

parcaj auto propriu;

intrari separate:

o       pentru turisti si bagaje;

o       pentru primirea marfurilor.

rampa de acces al carucioarelor pentru persoanele cu handicap fizic.

2. Organizarea spatiilor si a serviciilor aferente

numarul minim al spatiilor de cazare (camere sau apartamente);

suprafata minima a holului de primire (receptie) este de 1,5 m² / camera;

servicii de receptie cu:

o       spatii pentru pastrat bagajele turistilor;

o       spatiu pentru administratie.

serviciul de receptie

o       de 24 de ore;

o       receptioner prezent 12 ore;

o       serviciul de primire accesibil prin clopotel sau telefon in afara orelor de functionare a receptiei;

o       intregul personal de la receptie calificat.

oficii pentru cameriste.

3. Instalatii

incalzire centrala;

izolare fonica a spatiilor;

iluminatul electric in camere, apartamente, garsoniere:

o       o sursa principala, iluminatul fiind echivalentul unor becuri de 100 W fiecare;

o       o sursa individuala pentru fiecare loc (veioza sau aplica), iluminatul fiind echivalentul unor becuri de 60 W fiecare.

4. Suprafata minima a camerelor (fara grup sanitar)

camera cu 1 pat (single) =12 m² ;

camera cu 2 paturi =13 m²;

camera cu 3 paturi =18 m²;

salonul din apartament =13 m²;

dormitorul din apartament =13 m².

5. Suprafata minima a camerei de baie este de 3 m².

6. Inaltimea spatiilor de cazare este de 2,6 m.

7. Culoarele si scarile au latimea minima de 1,40 m (casa scarii este separata de culoare).

8. Numarul maxim de paturi intr-o camera este 3. Dormitorul din apartament sau din garsoniera poate avea maxim 2 paturi.

9. Echiparea sanitara

camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC);

grupuri sanitare pentru personal, vestiare, dusuri, WC pe sexe;

grup sanitar, separat pe sexe, in holul de receptie;

Dotarea grupurilor sanitare din camere:

oglinda cu suport pentru articole la lavoar;

savoniera;

cos pentru gunoi;

cuier de baie;

perie WC si dezodorizant;

covoras de protectie sau alt echipament pentru evitarea alunecarii;

suport pentru prosoape;

priza pentru aparate de ras;

pahare pentru apa (1 bucata / persoana);

uscator de par;

sapun pentru turisti;

hartie igienica;

maner de sprijin pentru intrare - iesire din cada;

prosop plusat pentru fata;

prosop plusat pentru baie;

prosop pentru picioare.

10. Dotare cu mobilier, lenjerie si alte obiecte in camere, apartamente si garsoniere

a) camere:

covoare sau carpete;

pat tip hotelier cu somiera sau saltea tip relaxa (patul va avea lungimea de minimum 190 cm);

salteluta - husa de protectie (realizata din material textil, lavabil si hidroabsorbant);

noptiere;

fotolii, demifotolii sau scaune tapisate (1 bucata / loc);

scaune semitapisate;

masa / masuta;

suport sau spatiu pentru bagaje;

cuier, oglinda;

dulap sau spatiu amenajat pentru lenjerie si haine, dotat cu umerase (4 bucati / persoana);

veioza sau aplica la capatul patului (1 bucata / loc);

scrumiere de masa;

pahare (1 bucata / persoana);

perii pentru haine si perii pentru incaltaminte;

ac si ata;

vaze cu flori;

televizor in stare de functionare;

radio in stare de functionare;

telefon in camera;

minibar frigorific dotat cu produse de tip minibar, contra cost;

cearsaf plic si cearsaf pentru pat;

perna mare infatata;

cuvertura pentru pat;

perdele, draperii sau alte mijloace obturante.

b) salonul din apartamente si garsoniere:

masa de scris (birou) si scaun tapisat;

masuta;

fotolii, demifotolii;

canapea pentru 2-3 persoane;

corpuri de iluminat adecvate (lustra, lampadar, aplice etc.);

lampa de birou;

vaza cu flori sau aranjamente florale;

televizor cu suport in stare de functionare;

frigider sau minibar frigorific cu produse tip minibar, contra cost.

c) holul de primire, holuri si coridoare de etaj:

pardoseli acoperite cu mocheta sau cu covoare;

comptuar receptie;

calculator pentru gestionarea spatiilor de cazare si a serviciilor;

demifotolii;

mese de hol;

corpuri de iluminat adecvate (candelabre, plafoniere, lustre, aplice etc.).

11. Seif / posibilitati de depozitare a valorilor - centralizat (la receptie).

12. Telefon in camera

telefon accesibil la receptie;

telefon in camera si instructiuni de utilizare, tarife.

13. Telefax la receptie

14. Incasarea contravalorii serviciilor si pe baza de carti de credit

15. Restaurant:

Restaurant cu o capacitate de 120 de locuri, situat in hotel;

Restaurant cu o capacitate de 250 locuri situat in centrul de agreement.

16. Bar de zi

Bar in cadrul hotelului;

Bar exterior situat in apropierea piscinei hotelului, snack-bar exterior situat in apropierea piscinei de la centrul de agreement;

4 terase acoperite pentru servirea mesei;

Discoteca.

17. Posibilitati pentru organizarea de intalniri de afaceri, congrese, receptii, conferinte etc.

Tabel nr.2

18. Baza proprie nautica: Ambarcatiuni de diferite tipuri. (salupe 2 - 50 locuri, salupe rapide - motoare de la 50/225 CP, barci cu motor 15 CP, barci cu vasle).Ambarcatiunile au voie sa circule pe Dunare si in Delta Dunarii de la rasarit pana la apusul soarelui. Inchirierea ambarcatiunilor se efectueaza pentru o durata de ½ zi ( intre 1 si 4 ore ) si durata unei zile lucratoare ( 8 ore) Program pentru plecari in excursii : dimineata : de la rasarit soare pana la orele 10,00 dupa - amiaza : de la orele 12,00 la orele 14,00

19. Servicii minime oferite turistilor (15 pentru hotelurile de trei stele), care pot fi cuprinse in tarif sau cu plata separata:

spalat, curatat, calcat si reparat incaltaminte si lenjerie;

serviciul pentru curatat si lustruit incaltamintea;

servicii telefonice locale, interurbane, internationale cu plata tarifului si a comisionului;

vanzari de marfuri si de articole de stricta necesitate, suveniruri, ziare, vederi etc.;

informatii turistice si culturale;

pastrarea obiectelor de valoare ale turistilor;

acordarea de prim ajutor in caz de urgenta (trusa medicala);

trezirea clientilor la cerere;

primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti;

informatii privind orarul mijloacelor de transport;

pastrarea bagajelor;

acordarea de prim ajutor in caz de urgenta (trusa medicala);

serviciul pentru transportul bagajelor;

serviciul comisionar - curier; etc..

20. Alte criterii:

directorul de hotel este detinator de brevet de turism;

personalul care are relatii directe cu turistii straini sa fie cunoscator de minimum o limba straina;

parcare cu paza.

21. Hotelul plutitor este una din cele mai inedite unitati de cazare din turismul romanesc. Se stabileste un traseu in functie de programele gata intocmite (sau la alegerea turistilor ) si pe intreg parcursul croazierei hotelul se deplaseaza pe canalele si bratele Dunarii intre punctele de pescuit si de interes turistic.Navele sunt constructii moderne cu confort ridicat, clasificate la 3 stele. Dispun de 8 cabine, fiecare cu grup sanitar propriu.Pe holul de acces, in cabine si in restaurant exista aer conditionat .Restaurantul ofera o panorama superba prin geamurile dispuse pe toata inaltimea incaperii in amandoua bordurile . Hotelul are incalzire si apa calda. Deasemeni hotelul plutitor categoria este tractat de remorcher si dispune de:

bucatarie (meniu diversificat);

restaurant cu aer conditionat;

terasa acoperita;

bar aprovizionat cu o gama bogata de bauturi alcoolice si racoritoare;

2 barci cu motor pentru agreement;

unelte si scule pentru pescuit.

Hotelul plutitor se poate rezerva exclusiv pentru grupuri compacte (firme, prieteni ,familii) intre 6 si 18 persoane sau 36 de persoane pentru sejururi de cel putin 1 zi .

3.2. RESURSE FINANCIARE

Bilantul contabil este considerat ca fiind documentul ce descrie situatia patrimoniala si, implicit financiara a unei societati comerciale la un moment dat, indicand si marimea rezultatului. Apare, insa, ca necesara prezenta unui alt instrument de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si sa permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii societatii. Acest instrument este contul de profit si pierdere sau contul de rezultate. In aceasta optica, societatea comerciala devine si un centru de calcul economic, calcul care are la baza comparatii intre:

valorile produse si vandute pe piata clientilor, denumite generic venituri;

valorile utilizate pentru obtinerea acestor venituri, denumite generic cheltuieli.

Din compararea celor doua marimi valorice se obtine o ecuatie care exprima o alta forma de modelare a realitatii economice, cuantificata baneste prin intermediul contabilitatii, si anume:

VENITURI - CHELTUIELI = REZULTATE

sau

VENITURI = CHELTUIELI +/- REZULTATE

Rezultatul poate fi o marime valorica pozitiva, denumita profit sau beneficiu, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime valorica negativa, denumita pierdere, in situatia inversa.

In cazul analizei rezultatelor economice pe ultimii 3 ani (respectiv 2006, 2007 si 2008) realizate ne vom folosi de contul de profit si pierdere la data de 31.12. a fiecarui an, inregistrat la nivelul unitatii operative ca parte componenta a contului de profit si pierdere de la nivelul Societatii PROD IMPEX SA.

Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2006 este prezentat in tabelul nr.3

Tabelul nr.3: Contul de profit si pierdere la 31.12.2006

Analizand rezultatele prezentate, putem desprinde urmatoarele concluzii:

Societatea PROD IMPEX SA a realizat in anul 2006 venituri totale in valoare de 116285 ron. Volumul cheltuielilor pentru aceeasi perioada a fost de 115470 ron, inregistrandu-se astfel un profit de 815 ron.

1. Ponderea cheltuielilor pe grupe fata de total este:

cheltuielile cu energia electrica, gazele naturale si apa in valoare de 126 RON reprezinta 11% din total;

cheltuielile cu salariile si alte drepturi, inclusiv sumele datorate bugetului statului au o pondere de 26%.

2. Veniturile din cazarea hoteliera au reprezentat 91% din total venituri realizate in perioada analizata.

3. Unitatea a obtinut un profit 815 ron si o rata a profitului de 23%, obtinuta folosind relatia :

RATA PROFITULUI = PROFIT / VENITURI x100

RATA PROFITULUI = 115470/ 116285 x 100 = 0,23x 100 = 23%

Contul de profit si pierdere la 31.12 2007 este prezentat in tabelul nr.4

Tabelul nr. 4: Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2007

Analizand rezultatele prezentate, putem desprinde urmatoarele concluzii:

1 Societatea PROD IMPEX SRL. a realizat in anul 2007 venituri totale in valoare de 301183 ron. Volumul cheltuielilor pentru aceeasi perioada a fost de 301157 ron, inregistrandu-se astfel un profit de 26 ron.

2. Veniturile din cazarea hoteliera au reprezentat 93% din total venituri realizate in perioada analizata.

3. Profitul a fost de 26 ron, iar rata profitului de 8%, obtinuta utilizand relatia:

RATA PROFITULUI = PROFIT / VENITURI x100

RATA PROFITULUI = 301183/ x100 = 0,8 x100 =8%

Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2008 este prezentat in tabelul nr.5.

Tabel nr.5: Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2008

Analizand rezultatele prezentate, putem desprinde urmatoarele concluzii:

1. Societaea PROD IMPEX SRL a realizat in anul 2008 venituri totale in valoare de 891562 ron. Volumul cheltuielilor pentru aceeasi perioada a fost de 891227 ron, inregistrandu-se astfel un profit de 335 ron.

2. Veniturile din cazarea hoteliera au reprezentat 67% din total venituri realizate in perioada analizata.

3. Profitul a fost de 335 ron, iar rata profitului de 12%, obtinuta utilizand relatia:

RATA PROFITULUI = PROFIT / VENITURI x100

RATA PROFITULUI = 8914277396 /8915620766 x100 = 0,12 x100 =12%

Figura nr. 1- Structura veniturilor totale

Se observa o pondere ridicata a veniturilor din cazare, mult mai mare decat veniturile din alimentatie si prestari servicii si o crestere continua a tuturor veniturilor in perioada 2006- 2008.

Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2006-2008 in cadrul Societatii PROD IMPEX SRL

Tabel nr.6

Figura nr.4: Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2006-2008

Tabelul nr.5: Evolutia profitului in perioada 2006-2008

Figura nr. 5: Evolutia profitului in perioada 2006-2008

Principalele cauzele care au condus la diminuarea profitului sunt legate de :

a) aparitiei pericolului ,,gripei aviare'' in Delta Dunarii a redus fluxurile de turisti in perioada 2007- 2008. Romania a dat deja semnale de eficienta in abordarea pericolului de ,,gripa aviara'', acestea fiind salutate de catre forurile de specialitate europene si de catre OMS. De aceea minimizarea acestui risc poate fi realizata prin utilizarea unei surse de apa potabila sigure, conditie indeplinita prin racordarea la sistemul public de alimentare cu apa al comunei Murighiol, cu sisteme de clorinare si filtrare existente si prin asigurarea unor conditii maxime de igiena la unitate, instruirea permanenta a personalului si verificarea continua a starii de sanatate a acestuia.

b) cresterea concurentei neloiale, prin atragerea turistilor in spatii de cazare neclasificate dar ieftine.

c) caracterul sezonier pronuntat al turismului in Delta Dunarii, din cauza nepunerii inca in valoare a alternativelor la turismul de peisaj, vanatoare si pescuit.

Calificarea resurselor umane din turism este prioritara asta in conditiile in care cresterea numarului de turisti straini este in continua crestere. Pentru a putea face fata cerintelor si exigentelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turistilor, pentru atragerea unor noi segmente de piata se impune identificarea unor noi surse de finantare pentru realizarea periodica a unor cursuri de calificare profesionala si asta pentru ca majoritatea celor care lucreaza in acest sector, nu sunt calificati profesional pentru activitatea pe care o desfasoara, deoarece ei provin din alte sectoare de activitate.

3.3. RESURSELE UMANE

Analiza domeniului social ne ajuta sa intelegem locul si rolul resurselor umane in activitatea societatii precum si drepturile si obligatiile acestuia pornind de la premisa ca resursele umane sunt similare cu celelalte resurse de care dispune hotelul, avand un rol foarte important in activitatea acestuia, fara ele neputand fi desfasurata nici o activitate.

SC PROD INPEX SA functioneaza pe baza legislatiei sociale, care are un caracter normativ si impune limite legale tuturor actiunilor desfasurate in domeniul personalului si asigura reguli minime de gestiune a relatiilor sociale. Se urmareste astfel, imbunatatirea randamentului fiecarui angajat, a comportamentului sau profesional si a performantelor in munca.

Analiza acestei resurse se face interpretand urmatoarele date:

recrutarea si selectionarea angajatilor: se face conform cerintelor posturilor vacante, conditia fiind ca angajatul sa corespunda din punct de vedere al calificarii si specializarii;

climatul de munca si social: in unitate existand o atmosfera propice unei bune desfasurari a activitatii, intre angajati neexistand conflicte;

nivelul salariilor: este diferentiat in functie de postul ocupat, de sarcinile, responsabilitatile si pregatirea fiecaruia, fiind in concordanta cu munca prestata;

fluctuatia si miscarea fortei de munca: se face mai des la nivelul departamentului de alimentatie, pe postul de bucatar, in restul departamentelor activitatea si fluctuatia fortei de munca este slabita;

programele de promovare a personalului: facandu-se in functie de pregatirea si performantele fiecaruia.

Numarul total de salariati la nivelul SC PROD IMPEX SA in perioada 2006-2008 .

Tabel nr.7

In cadrul societatii desfasurarea activitatilor este asigurata de urmatorul personal:

2 sefi sala;

6 ospatari si 2 ajutor ospatari;

2 maistri bucatari;

6 bucatari;

2 ajutor de bucatar;

1 sef barman;

3 barmani;

1 brutar;

1 guvernanata;

10 cameriste(controlul camerelor este realizat de catre seful de receptie si asistentul sau);

2 spalatorese;

9 barcagii;

1 sef receptie intre orele 7 si 23, acoperind activitatile de receptie, casierie,informare, centrala telefonica;

3 receptioneri;

1 sef de receptie, acoperind si atributiile de coordonare a rezervarilor, marketing-vanzari si control al curateniei camerelor;

1 asistent al sefului de receptie;

1 sef de tura la receptie;

1contabil sef;

2 contabili.

Prezentarea atributiilor principalelor categorii de personal din cadrul fisei postului. Fisa postului este un document operational important, care prezinta in detaliu toate elementele necesare unui salariat pentru a-si executa in conditii normale postul atribuit. Aceasta cuprinde denumirea postului, sarcinile, autoritatea, responsabilitatile, relatiile cu alte posture, cunostiintele, aptitudinile, deprinderile necesare realizarii obiectivelor individuale prevazute pt postul respective

Functionarea eficienta a oricarei organizatii este data in ultima instanta de factorul uman. Desi organizarea pleaca de la obiectivele si misiunea stabilite, acestea nu se pot realiza fara oamenii pregatiti.

Multi lasa aspectul personalului pe final, dar el este esential in cursa spre reusita a firmei. Mai ales in ce priveste un hotel oricat de luxos ar fi, daca nu ar fi condus si ingrijit de niste persoane competente, ar fi doar un ambalaj frumos fara continut.

Organizarea factorului uman intr-o organizatie depinde bineinteles de specificul activitatii. Deseori vor exista similaritati intre organizarea interna a unei firme cu a alteia din acelasi domeniu, dar nu exista un tipar la care o firma trebuie sa se conformeze pentru a avea un succes garantat. Bineinteles, exista insa anumite reguli si principii generale dupa care se orienteaza firmele in elaborarea structurii lor printre care in primul rand obiectivele si misiunea organizatiei si constituirea de compartimente specializate.

Subsistemul organizatoric este o componenta manageriala ce se regaseste intr-o firma sub forma organizarii procesuale si organizarii structurale.

a) In ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta celor cinci functiuni de baza ale intreprinderii - comerciala, cercetare-dezvoltare, productie, personal si financiar-contabila, precum si a majoritatii activitatilor ce o compun.

Informatiile referitoare la subsistemul organizatoric si, in principal, la organizarea procesuala, se regasesc in Regulamentul de Organizare si Functionare (atributiile organismelor de management participativ, atributiile compartimentelor functionale si operationale, sarcinile unor posturi de management de nivel superior, mediu, inferior);

b) Organizarea structurala necesita evidentierea:

componentelor structural organizatorice (postul, functia, compartimentul, relatiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic);

gradului de inzestrare cu personal, pe total si categorii, a structurii organizatorice.

Structura organizatorica - activitatile specifice unitatii SC PROD IMPEX SA sunt indeplinite in cadrul unor servicii sau departamente.

Serviciul este un grup de lucratori care efectueaza operatiuni omogene sau complementare, indeplinesc o functie specifica in cadrul hotelului si actioneaza sub conducerea unui responsabil (sef serviciu). Serviciile regrupate formeaza departamente, iar ansamblul departamentelor formeaza hotelul insusi. In cadrul serviciilor pot fi constituite compartimente, birouri, sectii, brigazi, ,etc.

In unitatii exista compartimente operationale - generatoare de incasari - si compartimente functionale - care ocazioneaza exclusiv costuri. Din categoria compartimente operationale fac parte departamentele cazare si alimentatie, precum si alte servicii care realizeaza nemijlocit prestatii. Compartimente functionale sunt reprezentate de departamentul administrativ si financiar, departamentul intretinere, precum si de activitatea de marketing-vanzari (organizata la nivel de departament, serviciu etc.).

Departamentul cazare cel mai important din unitate regrupeaza serviciile front-office (receptie) si de etaj (housekeeping). Astfel serviciul front-office are rolul de vanzare si rezervare a spatiilor hoteliere si integreaza compartimentele rezervari, receptie, concierge, facturare, casierie, centrala telefonica

Serviciul de etaj asigura curatenia spatiilor de cazare (camere) si a spatiilor de folosinta comuna; principalele posturi sunt: guvernanta (generala), guvernante de etaj (eventual), cameriste, lenjerese, calcatorese. Tot guvernantei i se subordoneze spalatoria hotelului.

Caracteristicile activitatii hoteliere se repercuteaza asupra posibilitatilor de organizare a muncii, in particular la nivelul departamentelor operationale. Tehnicile specifice de programare a timpului de munca trebuie sa asigure un control eficient al cheltuielilor de personal.

Comportamentul personalului este cel care, in ultima instanta, genereaza multumirea si satisfactia clientului. Regulile generale de comportament sunt vecine cu politetea fireasca pe care o datoram semenilor. Evident, suplimentar, pot fi formulate alte reguli de limbaj verbal si nonverbal. O atentie particulara trebuie acordata reclamatiilor, vanzarii interne (inclusiv in cazul unui client fara rezervare), promovarii active a celorlalte servicii in afara cazarii. Rezultanta tuturor acestor actiuni este fidelizarea clientelei, care poate fi interpretata ca o vanzare in perspectiva.

In ultimi trei ani managementul ''SC PROD IMPEX SA''a lucrat pentru introducerea unui program complex de promovare, care a constat in protejarea brand-ului turistic 'CORMORAN''; rezervarea pe internet, in numele firmei, a denumirilor de site ''cormoran.ro'' si ''danubedelta.com''.

Punerea in valoare a investitiei se bazeaza pe un studiu de piata cu o analiza a concurentei, pe segmentul de activitate al firmei. In acest sens cred ca trebuie luat in calcul urmatoarele ipoteze de baza:

cresterea solicitarilor pe piata turistica romaneasca pentru serviciile de calitate

necesitatea diversificarii serviciilor turistice, ca urmare a manifestrii unei oferte concurentiale din ce in ce mai variate;

cresterea fluxului de turisti straini, ca rezultat al promovarii eficientea obiectivelor turistice romanesti, a pericolelor la care acestia sunt supusi in zone turistice si a increderii capatate in Romania dupa obtinerea statutului de membru NATO si integrare in Uniunea Europeana in 2008;

atractia deosebita exercitata de Delta Dunarii - un adevarat paradis al pasarilor si animalelor, cea mai importanta zona umeda protejata din Europa;

cresterea interesului clientilor pentru serviciile eco-turistice, fara impact negativ asupra mediului, si pentru produsele naturale neprocesate sau procesate dupa metode traditionale, fara utilizarea compusilor chimici.

Valoarea inestimabila a turismului deltaic si diversitatea de informatii de care dispune acesta, pot afirma ca turismul la Dunare nu ar trebui sa aibe pauze. Chiar si in luna februarie sunt clienti care fie sunt impatimiti dupa pescuit, fie cauta linistea greu de gasit in alte zone. Observam faptul ca 'SC PROD IMPEX SA'' inregistreaza de un numar mare de turisti, din anul infiintarii si pana in prezent , asta datorita promovarii serviciilor pe care le ofera in conditii de calitate si confort.

Astfel in oferta SC PROD IMPEX SA pe deoparte ca si strategie de dezvoltare a unitatii pe de alta parte ar trebui promoveze practicarea unei game diverse de forme de turism ar fi:

sejur pentru odihna,  practica prin  intermediul companiilor mari de turism, in unul din hotelurile de pe teritoriul rezervatiei sau folosind hotelurile lor  plutitoare;

itinerant, practicat fie individual fie prin  intermediul excursiilor  organizate, de durata variabila;

pentru practicarea  sporturilor nautice;

pentru  practicarea pescuitului sportiv si a vanatorii sportive;

turism stiintific,  pentru ornitologi, botanisti, ihtiologi, etc;

programe speciale pentru tineret  pentru cunoasterea, intelegerea si  pretuirea naturii;

turismul rural in cadrul caruia turistii sunt gazduiti (cazare si masa) si ghidati de localnici;

foto-safari practicat de cei care vor sa  imortalizeze pe  pelicula minunatele imagini pe care le-au intalnit in rezervatie.

O alta cale pe care unitatea are nevoie este prezenta cu reclama in principalele publicatii de turism, reviste destinate amatorilor de pescuit si vanatoare sportiva din tara si strainatate si deasemeni sa participare in standuri comune la targurile de turism interne si internationale precum si dezvoltarea contracte de colaborare cu principalele agentii de turism din Romania si mari agentii Europene.

CONCLUZII

Intr-o lume supusa in mod continuu schimbarii rapide, ar fi irational sa te bazezi doar pe analiza initiala sau chiar numai pe analizele realizate la anumite intervale de timp. Numai urmarirea si analiza continua a evenimentelor, precum si adaptarea permanenta a planului, pot fi cu adevarat utile. Sistemul de analiza trebuie in asa fel conceput, incat sa permita previziuni alternative ale evenimentelor viitoare. Intr-un mediu incert si plin de risc nu putem cunoaste cu precizie viitorul, indiferent cat de perfectionate ar fi tehnicile de previzionare. De asemenea, trebuie sa se ia in calcul posibilitatea aparitiei unor evenimente imprevizibile. Aceasta constituie un corolar al observatiilor anterioare. In cadrul analizei finale, dupa luarea in considerare a tuturor alternativelor, trebuie sa stabilim un plan de actiune bazat pe estimarile ce vizeaza cel mai probabil viitor.

Procesul de analiza a mediului trebuie integrat sistemului decizional general al intreprinderii. Speculatiile privind posibilele evolutii nu au prea mare valoare, daca reprezinta doar niste studii interesante. Pentru a fi utile, ele trebuie sa fie orientate catre probleme sa ajute la adoptarea deciziilor actuale pe baza perspectivelor viitoare. Pentru acesta este necesar ca sistemul de planificare si de adoptare a deciziilor sa fie in asa fel conceput, incat sa permita monitorizarea evenimentelor si avertizarea in timp util. Pentru a avea mai mult succes fata de competitorii nosti va trebui ca niciodata sa nu fim multumiti cu anumita stare de fapt; va trebui sa calculam riscul de a cauta raspunsuri inovatoare la problemele complexe cu care ne confruntam, aducand solutii mai bune pentru ridicarea nivelului de trai pe pietele care concuram.

Managementul firmei isi face o datorie primordiala din mentinerea si motivarea adecvata a salariatilor atasati obiectivelor acesteia, talentati, creativi prin acordarea de salarii si stimulente atractive si prin consolidarea unui climat de munca foarte bun. Totodata, managementul firmei stabileste si mentine standarde morale ridicate si militeaza pentru asigurarea transparentei depline in activitatea pe care o desfasoara si in comunicarea cu toti detinatorii de interese in aceasta activitate.

Firma este preocupata de imaginea publica, pe care incearca sa o imbunatateasca continuu atat direct prin serviciile oferite, cat si indirect prin publicitate si participare la targuri si expozitii.

Consideram ca principalele avantaje competitive ale firmei sunt calitatea serviciilor, calificarea personalului si preturile oferite. Urmarea cu consecventa a strategiei stabilite pentru realizarea obiectivelor corespunzatoare acestei misiuni constituie axa centrala a activitatii firmei, pentru care managementul firmei va actiona eficace, potrivit intereselor majore ale proprietarilor.

Orientarea pe client este o strategie importanta in multe domenii, dar in cel hotelier cu atat mai mult. Un client nemultumit reprezinta clar o problema, putand dauna renumelui hotelului. Mai ales cand hotelul lucreaza mai mult cu firme, care pe viitor pot alege acelasi hotel pentru conferinte sau nu, acesta pierzand astfel un client mare. Acesta este cazul Complexului Turistic Cormoran, ai carui oaspeti sunt in principal si firme.

BIBLIOGRAFIE

Badulescu Alina - Economia Turismului, Editura Universitatii din Oradea, 2004

Badulescu Alina si Badulescu Dan - Managementul serviciilor turistice, Editura Treira, Oradea, 1999

Ban Olimpia - Economia serviciilor, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2002

Bran, F., Marin, D., Simion, T. - Economia turismului si mediul
inconjurator, Editura economica, Bucuresti, 1998

Donoaica, St. - Aspecte din activitatea de turism, Editura Litera,
Bucuresti, 1999

Erdeli, G., Istrate, I. - Amenajari turistice, Editura Universitatii
din Bucuresti, 1996

Gherasim,    T., Gherasim, D. - Marketing turistic, Editura
Economica, Bucuresti, 1999

Ionescu, I., Istrate, L- Program de modernizare, dezvoltare durabila
a turismului si diversificarea ofertei turistice romanesti, MT-ICT,
Bucuresti, 1996

Ionescu I., Ionascu V., Popescu M., - Economia intreprinderii de turism si comert, Editura Uranus, Bucuresti 2002;

Lupu N., - Hotelul, economie si management, editia a cincea, Editura All Beck, Bucuresti, 2006;

Margulescu, D., Niculescu, M.- Metode de analiza economico-
financiara in unitatile de turism, Editura Sport-Turism, Bucuresti,

Neacsu N., Cernescu A., - Economia turismului, Studii de caz, Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2002;

Stanciulescu G., - Managementul operatiunilor de turism Edit. All Beck, Bucuresti, 2002;

*** pliante - Complex Cormoran

*** informatii din dosarele societatii

ANEXA nr.1