CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
METODA "TECDEV" DE EVALUARE A GRADULUI DE ATRACTIVITATE AL UNEI STATIUNI
Cea mai complexa si completa modalitate de definire a atractivitatii unei statiuni (a unui teritoriu) este metoda "TECDEV" (technique et dveloppement).
1. Prezentare generala
"TECDEV" este o tehnica preluata din industria grea, facandu-se in acest sens o analogie intre elementele complexe si eterogene specifice unui obiectiv turistic (unitati de cazare, instalatii de agrement etc.) cu acelasi tip de elemente specifice unui obiectiv industrial (utilaje, echipamente, instalatii etc.).
2. Etape de elaborare
Aceasta metoda presupune parcurgerea a doua etape
Construirea statiunii etalon
O statiune nu exista ca atare, ci ea are o existenta obiectiva - data de elementele sale componente - si una subiectiva, pe care i-o recunosc consumatorii si i-o apreciaza din punct de vedere al calitatii sale prin notele acordate, ceea ce determina asa numitele clase de atractivitate.
Nota: De obicei, construirea statiunii etalon presupune utilizarea brainstormingului (consultarea in luarea deciziilor). Insa, in aceasta lucrare vom prezenta aceste tipuri de statiuni doar cu titlu de exemplu pentru a putea fi inteles algoritmul de lucru.
Asadar, trebuie rezolvate doua probleme :
a) se va stabili care este destinatia mediului turistic (statiune montana, balneara sau de litoral);
b) se va preciza care este tipul de utilizator al acestui mediu, alegandu-se din cele cinci categorii ale cererii prezentate in capitolul anterior.
In continuare, se va descompune obiectivul etalon (respectiv statiunea turistica) in elementele sale componente pana la ultima separare posibila.
Se acorda fiecarei componente descompusa anterior o anumita importanta (stabilita prin ponderi) in functionarea ansamblului.
Se acorda acelorasi componente o nota (un asa numit "nivel calitativ").
In final, se face produsul intre nota acordata si ponderea componentei respective, obtinandu-se un coeficient de atractivitate partial. Suma acestora va da dimensiunea atractivitatii totale a resurselor turistice.
La baza acestui calcul sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I):
i =1
n
I = S qixci
unde: q = ponderea fiecarui element (resursa) in total;
c = nivelul calitativ al acestor elemente;
i = 1,2,....., n = numarul componentelor
Sqi = 100
c
Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota care variaza intre urmatoarele limite:
resursa insuficient de atractiva
2 - 5) resursa suficient de atractiva
resursa atractiva
8 - 10) resursa foarte atractiva
In momentul in care se acorda nota statiunii etalon se pune urmatoarea intrebare: care este nivelul minim necesar din punct de vedere calitativ ca un element notat sa nu reprezinte un defect al statiunii? Este vorba de un punct critic (o nota), dincolo de care elementul respectiv este atractiv.
2. Construirea statiunii reale
In acest caz se vor pastra aceleasi descompuneri ale elementelor ofertei ca si aceleasi ponderi ale componentelor acordate statiunii etalon (aceasta pentru a avea baza de comparatie intre cele doua obiective turistice - etalon si real). Insa, nivelul calitativ (nota) va fi diferit(a) fiind acordat(a) in functie de situatia reala din statiunea respectiva. In continuare, se calculeaza indicele de atractivitate partial si total. In final, se vor determina abaterile pozitive si negative (ca diferenta dintre indicele de atractivitate al statiunii reale si cel al statiunii etalon) pentru fiecare componenta in parte.
Vor aparea in acest caz doua situatii:
a) indicele de atractivitate al statiunii reale > indicele de atractivitate al statiunii etalon, de aici rezultand faptul ca statiunea reala este atractiva din punct de vedere turistic, justificandu-se in acest fel alegerea facuta;
b) indicele de atractivitate al statiunii reale < indicele de atractivitate al statiunii etalon, de unde concluzia ca statiunea reala nu este atractiva din punct de vedere turistic, insa alegerea facuta nu este gresita, propunerile de amenajare si promovare fiind mai numeroase.
In incheiere va fi elaborat un comentariu care trebuie sa cuprinda, printre altele:
- argumente care sustin notele acordate, pe capitole;
- comentarii asupra abaterilor rezultate;
- propuneri de imbunatatire a punctajului obtinut de statiunea respectiva.
Asadar, aceasta metoda de determinare a gradului de atractivitate al unei statiuni permite:
stabilirea politicii de pret;
comparatii viabile intre diferitele resurse turistice componente ale unei statiuni;
stabilirea unei ierarhii a resurselor turistice din punct de vedere al atractivitatii lor cu consecinte evidente asupra strategiei de valorificare a acestora.
In
cele ce urmeaza, vom prezenta trei exemple de statiuni turistice etalon (
In primul rand vom creiona structura tabelului necesar pentru acest referat:
Exemplu de tabel pentru construirea statiunilor etalon
Tabelul nr. 1
Elementele ofertei turistice |
Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice in total (%) (qi) |
Nivelul calitativ (nota) al/a statiunii etalon (ci) |
Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I) |
Nivelul calitativ (nota) al/a statiunii reale (ci) |
Indicele de atractivitate al statiunii reale (I) |
Abaterea |
4 = 2x3 |
6 = 2x5 | |||||
Ex. I Mediul natural | ||||||
- clima | ||||||
- temp. medie | ||||||
- precipitatii |
2 |
In acest caz se inscriu toate statiunile din Romania situate pe malul Marii Negre.
Elementele ofertei turistice |
Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice (%) (qi) |
Nivelul calitativ al statiunii etalon (ci) |
Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I) |
|
||||
4 = 2x3 |
|
|||||||
I. Mediul natural |
|
|||||||
-relief |
|
|||||||
- mare |
|
|||||||
- accesibilitate |
|
|||||||
- puritate |
|
|||||||
- temperatura medie |
|
|||||||
- salinitate |
|
|||||||
- valuri |
|
|||||||
- plaja |
|
|||||||
- dimensiune |
|
|||||||
- finetea nisipului |
|
|||||||
- accesibilitate |
|
|||||||
- alte forme de relief |
|
|||||||
- clima |
|
|||||||
- temperatura medie |
|
|||||||
- nr. de zile insorite |
|
|||||||
- precipitatii |
|
|||||||
- curentii de aer |
|
|||||||
- flora |
|
|||||||
- estetica |
|
|||||||
- functionala |
|
|||||||
- fauna |
|
|||||||
- puritate |
|
|||||||
- aer |
|
|||||||
- apa |
|
|||||||
- sol |
|
|||||||
II. Structuri materiale |
|
|||||||
- de cazare |
|
|||||||
-cantitativ |
|
|||||||
- capacitate |
|
|||||||
- diversitate |
|
|||||||
- amplasare |
|
|||||||
- estetica |
|
|||||||
- calitativ |
|
|||||||
- de alimentatie |
|
|||||||
- cantitativ |
|
|||||||
- capacitate |
|
|||||||
- diversitate |
|
|||||||
- amplasare |
|
|||||||
- specific |
|
|||||||
- calitativ |
|
|||||||
- de transport |
|
|||||||
- de agrement |
|
|||||||
- de zi |
|
|||||||
- sportiv |
|
|||||||
- de divertisment |
|
|||||||
- de noapte |
|
|||||||
III. Infrastructura |
|
|
||||||
- de acces |
|
|||||||
- rutier |
|
|||||||
- feroviar |
|
|||||||
- aerian |
|
|||||||
- naval (maritim) |
|
|||||||
- de alimentare |
|
|||||||
- apa |
|
|||||||
- energie electrica |
|
|||||||
- combustibil |
|
|||||||
|
IV. Suprastructura | |||||||
|
- generala | |||||||
|
- de organizare | |||||||
|
- de paza | |||||||
|
- turistica | |||||||
|
- de organizare | |||||||
|
- de paza | |||||||
|
V. Mediul economic | |||||||
|
- sectorul primar | |||||||
|
- sectorul secundar | |||||||
|
- sectorul tertiar | |||||||
|
VI. Mediul cultural | |||||||
|
- manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri etc.) | |||||||
|
- patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati etc.) | |||||||
|
- patrimoniu neconstruit (folclor) | |||||||
|
T O T A L | |||||||
4. Construirea statiunii etalon cu profil montan
Acestui profil i se potrivesc toate statiunile din Romania asezate in zona montana.
Statiunea
Elementele ofertei turistice |
Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice (%) (qi) |
Nivelul calitativ al statiunii etalon (ci) |
Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I) |
1 | |||
I. Mediul natural | |||
- relief | |||
- diversitate | |||
- accesibilitate | |||
- originalitate | |||
- clima | |||
- temperatura medie | |||
- precipitatii | |||
- curentii de aer | |||
- nr. de zile insorite | |||
- hidrografie | |||
- rauri | |||
- lacuri | |||
- cascade | |||
- flora | |||
- diversitate | |||
- estetica | |||
- fauna | |||
- diversitate | |||
- grad de periculozitate | |||
- puritate | |||
- aer | |||
- apa | |||
- sol | |||
II. Structuri materiale | |||
- de cazare | |||
- cantitativ | |||
- diversitate | |||
- capacitate | |||
- amplasare | |||
- estetica | |||
- calitativ | |||
- de alimentatie | |||
- cantitativ | |||
- diversitate | |||
- capacitate | |||
- amplasare | |||
- specific | |||
- calitativ | |||
- de transport | |||
- pe cablu | |||
- pe roti | |||
- de agrement | |||
- de zi | |||
- sportiv | |||
- de divertisment | |||
- de noapte | |||
III. Infrastructura | |||
- de acces | |||
- feroviar | |||
- rutier | |||
- aerian | |||
- naval (maritim) | |||
- de alimentare | |||
- apa | |||
- energie electrica | |||
- combustibil | |||
IV. Suprastructura | |||
- generala | |||
- de organizare | |||
- de paza | |||
- turistica | |||
- de organizare | |||
- de paza | |||
V. Mediul economic | |||
- sectorul primar | |||
- sectorul secundar | |||
- sectorul tertiar | |||
- de consum | |||
- de productie | |||
VI. Mediul cultural | |||
- manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri etc.) | |||
- patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati etc.) | |||
- patrimoniu neconstruit (folclor) | |||
T O T A L |
5. Construirea statiunii etalon cu profil balnear
In acest profil se inscriu toate statiunile din Romania care ofera posibilitati de tratament balneo-medical.
Statiunea balneara - etalon
Elementele ofertei turistice |
Importanta (ponderea) elementelor ofertei turistice (%) (qi) |
Nivelul calitativ al statiunii etalon (ci) |
Indicele de atractivitate al statiunii etalon (I) |
1 | |||
I. Mediul natural | |||
- relief | |||
- diversitate | |||
- accesibilitate | |||
- originalitate | |||
- clima | |||
- temperatura medie | |||
- precipitatii | |||
- curentii de aer | |||
- hidrografie | |||
- ape minerale | |||
- ape termominerale | |||
- ape mezotermale | |||
- ape sodice | |||
- ape clorurate | |||
- ape bicarbonatate | |||
- ape (lacuri) sulfuroase | |||
- lacuri iodurate | |||
- lacuri sarate | |||
- factori cu potential terapeutic | |||
- emanatii diverse (mofete) | |||
- namoluri sapropelice si de turba | |||
- nisipul (talazoterapia) | |||
- (bai de) aer | |||
- (bai de) soare | |||
- namoluri minerale de izvor | |||
- saline | |||
- flora | |||
- diversitate | |||
- originalitate | |||
- fauna | |||
- diversitate | |||
- originalitate | |||
- puritate | |||
- aer | |||
- apa | |||
- sol | |||
II. Structuri materiale | |||
- de cazare | |||
- cantitativ | |||
- diversitate | |||
- capacitate | |||
- amplasare | |||
- estetica | |||
- calitativ |
|
||
- de alimentatie | |||
- cantitativ | |||
- diversitate | |||
- capacitate | |||
- amplasare | |||
- specific | |||
- calitativ | |||
- de transport | |||
- diversitate | |||
- capacitate | |||
- de agrement | |||
- de zi | |||
- de noapte | |||
- de tratament | |||
- diversitate | |||
- capacitate | |||
- amplasare | |||
III. Infrastructura | |||
- de acces | |||
- feroviar | |||
- rutier | |||
- aerian | |||
- naval | |||
- de alimentare | |||
- apa | |||
- energie electrica | |||
- combustibil | |||
IV. Suprastructura | |||
- generala | |||
- de organizare | |||
- de paza | |||
- turistica | |||
- de organizare | |||
- de paza | |||
V. Mediul economic | |||
- sectorul primar | |||
- sectorul secundar | |||
- sectorul tertiar | |||
VI. Mediul cultural | |||
- manifestari culturale (expozitii, spectacole, festivaluri etc.) | |||
- patrimoniu construit (monumente, muzee, biserici, cetati etc.) | |||
- patrimoniu neconstruit (folclor) | |||
T O T A L |
6. Tipologia principalelor statiuni balneare din Romania dupa profil
Romania dispune de un fond natural de factori cu potential terapeutic exceptional. In cele peste 160 de statiuni balneare si localitati ce poseda ape minerale, termominerale si mofete, tara noastra poate organiza toate cele trei tipuri de asistenta balneomedicala respectiv profilactica, curativa si de recuperare medicala.
Tabelul nr. 5.
Afectiuni |
Statiunea in care se trateaza afectiunea respectiva |
Statiuni de odihna, vacanta, turism |
Afectiuni ale aparatului locomotor, reumatismale, neurologice periferice, ortopedico-traumatologice |
Amara, Balta Alba, Bazna, Baile Felix, Baile Govora, Baile Herculane, Calacea, Calimanesti-Caciulata, Eforie Nord, Eforie Sud, Geoagiu-Bai, Lacu Sarat, Mangalia, Moneasa, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, Pucioasa, Sacelu, Slanic, Slanic-Moldova, Sovata, Techirghiol, Tinca, Vatra Dornei, Vata de Jos |
Borsa Breaza Busteni Cheia Crivaia Durau Eforie Nord Eforie Sud Izvoarele Jupiter Lacu Rosu Mamaia Mangalia Neptun Paltinis Poiana Brasov Predeal Saturn Semenic Sinaia Stana de Vale Venus |
Afectiuni ale aparatului cardiovascular |
Blvnyos, Baile Tusnad, Borsec, Buzias, Covasna, Lipova, Vatra Dornei, Vilcele |
|
Afectiuni ginecologice |
Amara, Bazna, Baile Felix, Eforie Nord, Eforie Sud, Calacea, Geoagiu-Bai, Lacu Sarat, Mangalia, Moneasa, Ocna Sibiului, Techirghiol, Ocnele Mari, Pucioasa, Vatra Dornei |
|
Afectiuni ale aparatului respirator |
Baile Govora, Baile Olanesti, Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia, Pucioasa, Slanic, Slanic Moldova, Stana de Vale |
|
Afectiuni O.R.L. |
Baile Govora, Mangalia, Sacelu, Slanic-Moldova |
|
Afectiuni endocrine |
Borsec, Borsa, Lacu Sarat, Stana de Vale, Vatra Dornei |
|
Afectiuni dermatologice |
Amara, Balta Alba, Baile Olanesti, Lacu Sarat, Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia, Techirghiol |
|
Afectiuni ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (hepato-biliare etc.) |
Baile Olanesti, Borsec, Calimanesti-Caciulata, Covasna, Lipova, Malnas-Bai, Pucioasa, Sinaia, Sangeorz-Bai, Slanic-Moldova, Tinca, Vatra Dornei, Vilcele |
|
Boli de nutritie |
Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Malnas-Bai, Sangeorz-Bai, Slanic-Moldova, Vilcele |
|
Afectiuni ale rinichilor si cailor urinare |
Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata, Slanic-Moldova |
|
Nevroza |
Blvnyos, Baile Tusnad, Borsec, Borsa, Breaza, Busteni, Buzias, Moneasa, Sinaia, Stana de Vale, Vata de Jos |
|
Boli profesionale |
Calimanesti-Caciulata, Lacu Sarat, Sinaia, Pucioasa |
Potrivit Autoritatii Nationale pentru Turism, in Romania exista 37 de statiuni de interes national si 45 de interes local.
7. Hotararea nr. 867 din 28/06/2006, Monitorul Oficial, Partea I nr. 609 din 13/07/2006 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 9 si 10 din Ordonanta Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1. - Prezenta hotarare reglementeaza normele si criteriile de atestare ale statiunilor turistice in scopul protejarii, conservarii si valorificarii resurselor turistice.
Art. 2. - Se atesta ca statiune turistica de interes national sau local, dupa caz, localitatea ori partea unei localitati care dispune de resurse naturale si antropice, evidentiate in Registrul patrimoniului turistic si care indeplineste cumulativ, pentru una dintre categorii, criteriile prevazute in anexa nr. 1.
Art. - Atestarea statiunilor turistice se face de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism, la solicitarea autoritatilor administratiei publice locale, si se aproba prin hotarare a Guvernului.
Atestarea ca statiune turistica nu schimba rangul localitatii stabilit in conditiile legii.
Art. 4. Autoritatile administratiei publice locale transmit Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, respectiv Autoritatii Nationale pentru Turism, o cerere-tip, potrivit modelului prevazut la anexa nr. 2, si documentatia pentru atestarea statiunii turistice, care trebuie sa cuprinda:
a) monografia turistica, cu urmatoarele capitole principale:
consideratii generale privind pozitia geografica, infrastructura, cadrul natural, cadrul socioeconomic, probleme de mediu si factori naturali de risc;
analiza potentialului turistic in functie de tipul statiunii turistice: factorii naturali de cura, bioclimatul zonei, domeniul schiabil;
nivelul actual de valorificare din punct de vedere turistic: structuri de primire turistice, structuri de agrement, informatii privind circulatia turistica;
b) documentatiile privind amenajarea teritoriului si urbanismul, avizata si aprobata conform anexei nr. 1 la Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu completarile ulterioare, respectiv:
planul urbanistic general si regulamentul aferent acestuia;
planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia;
c) fisa statiunii turistice, cu prezentarea detaliata a criteriilor indeplinite, conform anexei nr. 1, si, dupa caz, a celor suplimentare;
d) studii si documente care sa argumenteze atestarea statiunii turistice si a specificului ei determinat de resursele turistice de care dispune.
Statiunile turistice atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari au obligatia de a depune documentatia prevazuta la alin. (1) in termen de un an.
Art. 5. - Documentatia pentru atestarea statiunii turistice se depune la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, care, in termen de 30 de zile de la inregistrarea acesteia, intocmeste proiectul de hotarare a Guvernului pentru atestarea statiunii turistice. In cazul in care localitatea sau partea din localitate nu intruneste toate criteriile pentru a fi atestata ca statiune turistica, Autoritatea Nationala pentru Turism va informa in scris, in acelasi termen, autoritatea administratiei publice locale interesate.
Art. 6. - In scopul unei mai bune informari a turistilor si pentru imbunatatirea cadrului de protejare, conservare si valorificare a resurselor turistice, localitatile ori parti ale acestora, atestate ca statiuni turistice de interes national sau local, vor fi semnalizate pe drumurile nationale si judetene cu panouri indicatoare, la intrarea in statiunea turistica.
Art. 7. Achizitionarea panourilor indicatoare se realizeaza de autoritatile administratiei publice locale pe a caror raza teritoriala se afla statiunea turistica, in conditiile legii.
Panourile indicatoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: dimensiuni de 1.000 mm x 400 mm, se executa din tabla emailata, in culori alb 100% si maro pantone 291 C 100%, avand continutul: 'Statiune turistica de interes national' sau 'Statiune turistica de interes local', dupa caz, si se monteaza pe suport la intrarea in localitate, sub indicatorul cuprinzand denumirea localitatii.
Consiliile locale au obligatia de a monta si de a intretine panourile indicatoare prevazute la alin. (2).
Art. 8. Statiunea turistica atestata este administrata de consiliul local al unitatii administrativ-teritoriale pe a carei raza teritoriala se afla.
Autoritatea administratiei publice locale are obligatia de a respecta criteriile prevazute in anexa nr. 1, care au stat la baza atestarii acesteia.
Veniturile obtinute din taxa hoteliera sunt destinate cu precadere dezvoltarii turismului pe plan local si promovarii acestuia, precum si finantarii proiectelor de reabilitare a infrastructurii turistice, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Art. 9. Centrele de informare turistica sunt servicii specializate care functioneaza in subordinea consiliilor judetene, dupa caz, si in colaborare cu Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism.
In statiunile turistice de interes national sau local existente consiliile judetene vor organiza centre de informare turistica in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.
Sediile centrelor de informare turistica trebuie sa fie situate in centrul localitatilor, pe strazi cu circulatie intensa, in apropierea obiectivelor de interes turistic, in cladiri independente sau la parterul unor imobile cu acces facil pentru turisti.
Art. 10. Statiunile turistice atestate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari raman atestate ca atare in masura in care corespund criteriilor prezentului act normativ.
In situatia in care statiunile turistice atestate anterior nu indeplinesc criteriile prevazute in anexa nr. 1, au obligatia ca in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari sa ia masurile necesare pentru indeplinirea acestor criterii.
Art. 11. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Autoritatea Nationala pentru Turism, propune retragerea atestarii unei statiuni turistice, prin hotarare a Guvernului, in urmatoarele cazuri:
a) statiunea turistica atestata conform legislatiei anterioare nu indeplineste criteriile prevazute in anexa nr. 1 in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari;
b) statiunea turistica atestata nu mai indeplineste criteriile prevazute in anexa nr. 1.
Evaluarea indeplinirii normelor si criteriilor cuprinse in prezenta hotarare se realizeaza de catre reprezentantii imputerniciti ai Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, respectiv ai Autoritatii Nationale pentru Turism.
Art. 12. - Lista localitatilor sau parti ale unor localitati atestate ca statiuni turistice de interes national ori local este prevazuta in anexa nr.
Art. 1 - Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 14. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, Hotararea Guvernului nr. 1.122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national, respectiv local, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 770 din 23 octombrie 2002, cu completarile ulterioare, se abroga.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza: ─────────────── Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului, Radu Mircea Berceanu Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga p. Seful Cancelariei Primului-Ministru, Constantin Gheorghe Ministrul mediului si gospodaririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul sanatatii publice, Gheorghe Eugen Nicolaescu Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu |
Bucuresti, 28 iunie 2006.
Nr. 867.
ANEXA Nr. 2
CERERE DE
ATESTARE CA STATIUNE TURISTICA DE INTERES
NATIONAL/LOCAL (DUPA CAZ)
(model)
MINISTERUL
TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU TURISM
Domnule presedinte,
Consiliul Local ., judetul .., va inainteaza documentatia prevazuta la art. 4 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 867/2006 pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice, in vederea atestarii ca statiune turistica de interes national/local (dupa caz) a localitatii ..
Data
Semnatura ..
ANEXA Nr. 3
LISTA
localitatilor atestate ca statiuni turistice de interes
national, respectiv local
I. Statiuni turistice de interes national:
1. Amara -
judetul Ialomita |
II. Statiuni turistice de interes local:
1. 1 Mai - judetul Bihor |
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3601
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved