Muzeul memorial CALISTRAT HOGAS, din Piatra Neamt

'silueta sa de barbat in floarea varstei, cu mersul grav, cu portul maiestos si cu figura invizibila, caci umbra aruncata de o palarie fenomenala ii ascunde chipul si ar fi descurajat pe observatorul cel mai neobosit o fata cat se poate de inteligenta, cu o privire sireata a ochilor ascunsi sub sprancenele stufoase vorbind cu discernamant ales, despre poezia lui Eminescu in comparatie cu a lui Alecsandri, despre falsitatea teoriilor spiritiste ale lui Hasdeu, despre noul curent simbolist si mereu imi dovedea ca poseda cunostinte aprofundate, o eruditie vasta' Exista oare vreo tainica relatiune, vreun raport misterios, intre cap, palarie si geniu? (N. Gane - O mare inteligenta sub o mare palarie)

Muzeul memorial"Calistrat Hogas"-Portretul scriitorului,Pictura de Iulia Halaucescu

Muzeul memorial CALISTRAT HOGAS, din Piatra Neamt

Acasa la Hogas!

       Amantul naturii
       "Amantul nestramutat al marilor privelisti ale naturii", cel care de-a lungul vietii si-a trait vacantele batand Codrii Neamtului - a locuit intr-o casuta modesta, nu prea incapatoare pentru numeroasa-i familie. Asezata pe colt, la o intersectie principala, te invita si azi sa-i vezi interioarele, sa-ti aduci aminte de minunatele pagini din calatoriile sale montane, pigmentate la tot pasul cu glume si istorisiri pline de haz. Abia ce i-ai deschis portita si dai fata cu chipul "batranului satir", purtand pe cap "palaria cat o roata de trasura", dar lipsit de insufletirea de odinioara, caci "vestitul excursionist" si-a lasat doar chipul cioplit in piatra si in poze si s-a mutat pe ceea lume. Aflam de la custodele colectiei ca fostii sai elevi, carora le-a inchinat scrierile "in semn de dragoste si aducere aminte", i-au multumit dupa talentul si posibilitatile lor. Unii i-au schitat portretul, altii i-au daruit bustul in marmura al lui Homer, caci "omul cu ochi de otel", dupa cum il vedea Toparceanu, profesorul lor de greaca si latina ar fi, printr-o sincopa de veacuri, stranepot al marelui umanist al antichitatii. In sprijinul afirmatiei "depuneau marturie" ochii sai albastri, care, sub unele inflexiuni ale luminii, se opacizau aidoma celor ai genialului orb din Elada. Mai aflam ca Hogas s-a intitulat intotdeauna profesor si niciodata scriitor, iar in 1912, cand s-a pensionat, la 65 de ani, a primit o medalie - expusa intr-o vitrina - pe care se consemneaza "Ca rasplata a muncii pentru invatamant". La cinci ani dupa moartea lui Hogas, Liviu Rebreanu, cinstind talentul si modestia scriitorului, are initiativa de a-i "incorona cartile cu cel dintai premiu literar al Societatii Scriitorilor Romani, cu multumirea de-a indeplini un act de pietate fata de un mare si inca nepretuit deajuns scriitor al neamului romanesc".
       Conul Calistrat,dascal
       Expozitia memoriala incepe cu camera din stanga si ne reaminteste profesia de dascal a "conului Calistrat", prin obiecte specifice meseriei: catalog scolar, carnet de insemnari didactice, un volum de Cicero si o Iliada in limba franceza, o calimara pantecoasa, acte graitoare despre scolile la care a functionat si obiectele de invatamant predate. Intr-o alta vitrina se vad bastonul si sahul profesorului si instrumentele de care se servea in aventurile prin munti: pistol, box si busola. La vedere, se rasfata imensa manta si palaria cu borurile late. Exista numeroase fotocopii dupa manuscrisele sale, variante ale multor intamplari, exemplare din gazete si reviste contemporane, operele sale in diferite editii si monografiile care i-au fost dedicate. Pe coridorul dintre camere, sub un imens tablou al scriitorului, s-a asezat un text de umor subtire, in care G. Ibraileanu i-a facut un portret de pomina, din care, partial, am citat si noi mai sus. In a doua incapere, conu' Calistrat isi avea odaia de dormit, iar langa ea, un fel de cabinet de lucru, unde-si revedea insemnarile si gandurile si le aseza frumos in pagina. E aici o simplitate rustica: etajera pentru carti, un bust al sau, scaune, fotografia parintilor si a sotiei sale, casa natala de la Tecuci si alte scumpe suveniruri.
       Profesorul carturar
       Calistrat Hogas s-a nascut la Tecuci, in 1847. A facut liceul aici si facultatea la lasi. A fost profesor si director la mai multe scoli din tara. Ca scriitor, a debutat in gazete de provincie, dar s-a remarcat imediat ce a devenit colaborator la Viata Romaneasca. A scris putin. Doua carti anterioare au fost reunite intr-un singur volum: Pe drumuri de munte. Hogas a descoperit natura nu ca un primitiv subjugat de maretia ei salbatica, ci cu sufletul de carturar urban, care a frecventat literatura clasica a antichitatii si care, privind splendoarea panoramei, a interpretat-o subiectiv, dezvaluindu-ne nu numai "spectacolul locurilor si al oamenilor, ci si spectacolul persoanei spectacolul autorului". (Vladimir Streinu).Calatorul neobosit a inchis definitiv ochii la Roman(28 august 1917).Dorea sa se duca la Iasi pentru un control medical.A ajuns abia pana la Roman,oprindu-se la fiica sa Cleopatra,casatorita cu profesorul Silberg.Cazu precum un brad din sihla,cum a spus Sadoveanu.Ultimele cuvinte au fost:"Sidonie sa ma duci la Piatra!" .Ingropat intai la Roman,a fost mutat conform dorintei lui,la Piatra Neamt unde exista azi casa memoriala.Scolarii care i-au savurat cartile vin adesea in acest muzeu,plin de obiecte ale "pictorului muntilor Neamtului".Hatrul scriitor parca e aici.Iata vestita sa pelerina de postav negru,palaria larga,bastonul si o scrumiera facuta dincopita cabalina a Pisicutei,iapa care l-a dus prin munti.

CALISTRAT HOGAS
1847
1917

19 aprilie 1847: Se naste la Tecuci (Jud. Galati), in familia preotului Gheorghe Dimitriu, cel pe care istoria literara il va eterniza sub numele de CALISTRAT HOGAS.

1855: Este inscris la scoala publica, sub patronimicul Hogs, din initiativa invatatorului, Hogs fiind porecla bunicului dinspre tata.

1860-1869: Urmeaza Academia Mihaileana, in generatia lui A.D. Xenopol, Al. Lambrior, Vasile Conta, Gheorghe Panu si altii de care il leaga prietenii durabile. Dupa absolvirea liceului se inscrie la Facultatea de filozofie si litere, tot din Iasi, 'bransa literara'.

1869: In urma unui concurs, este numit profesor de 'partea literara' la gimnaziul comunal din Piatra Neamt si, la foarte scurt timp - director.

17 ianuarie 1871: Se casatoreste cu fiica preotului Costache Gheorghiu din Piatra Neamt, foarte tanara si sfioasa Elena, careia scriitorul i se va adresa cu apelativul 'Elencu'.

1874: Debuteaza cu poezia 'Legenda lacramioarei' in nr. 5 al ziarului local Corespondentia provinciala.

1878: Un conflict de proportii cu autoritatile locale care patronau gimnaziul il determina sa se mute doi ani la gimnaziul din Tecuci si un an la Scoala normala 'Vasile Lupu' din Iasi.

1881: Revine ca director si profesor la Piatra Neamt. Devine un apropiat 'amic' al lui I.L. Caragiale, aflat in perioada octombrie 1881 - martie1882 in judetul Neamt, ca revizor scolar.

1882: La 31 ianuarie i se naste cel de-al saptelea copil, o fetita botezata Sidonia.La 3 iulie C. Hogas debuteaza ca prozator in revista locala Asachi, cu fragmente din ciclul Amintiri dintr-o calatorie.

1886: Alt conflict cu autoritatile locale, implicand si conotatii de viata personala, il indeamna sa se transfere, ca profesor si director, la gimnaziul din Alexandria, refuzand oferta de a se stabili la Bucuresti.Desi a mai existat si cel de-al optulea copil nascut in familia scriitorului - Marioara, care a decedat timpuriu, Sidonia, ramasa mezina, isi va insoti tatal, alaturi de mama ei, in detasarea la Alexandria (Teleorman).

1891: Profesorul C. Hogas se apropie de casa, stabilindu-se la Roman, unde se muta si Sidonia.

1899: Intreaga familie, cu exceptia fiului Aetiu, care studiaza la Bucuresti, se muta la Iasi.

1907: Cunoscandu-l pe G. Ibraileanu, C. Hogas se lasa convins si incepe colaborarea la revista Viata Romaneasca, din nr. 2 ('Floricica').

1912: La editura Viata Romaneasca se incepe tiparirea primei editii a volumului Pe drumuri de munte de C. Hogas. Tentativa nu se finalizeaza din cauza numeroaselor greseli de tipar care trec neobservate corectorului: C. Hogas insusi.Profesorul C. Hogas iese la pensie, dar continua sa predea pana la 40 de ore pe saptamana.

1914: Se tipareste a doua editie a cartii Pe drumuri de munte la aceeasi editura. Stocul de carte, pregatit pentru expeditie, se face scrum in timpul unui incendiu care mistuie tipografia.

1915: Scriitorul se muta la Piatra Neamt unde locuiau deja sotia si fiica Cecilia.

28 august 1917: Calistrat Hogas se stinge din viata la Roman, in mijlocul nepotilor pe care i-i daruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La implinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reinhumat la Piatra Neamt.

1921: Apare prima editie pentru public a cartii Pe drumuri de munte in doua volume, cel de-al doilea, In Muntii Neamtului, este prefatat de Mihail Sadoveanu.

1922: Lui Calistrat Hogas, caruia in 1915 ii fusese refuzat premiul Academiei de 5000 lei, 'Adamachi', i se confera postum cel dintai premiu initiat de Societatea Scriitorilor Romani, in baza raportului alcatuit de Liviu Rebreanu.

12 iunie 1939: Ramasa singura locatara a fostei gospodarii a familiei, Sidonia deschide spre vizitare o camera amenajata muzeal si isi ofera serviciile de ghid autorizat tuturor celor care ii trec pragul. Mostenind dragostea tatalui pentru necuvantatoare, Sidonia traieste inconjurata de zeci de pisici pentru a caror hrana isi cheltuieste aproape toate veniturile, in ceea ce o priveste fiind o vegetariana convinsa.

1967: Dupa ce functionase ca muzeograf la Casa memoriala 'C. Hogas' din Piatra Neamt, Sidonia doneaza statului casa parinteasca pentru a fi restaurata si a se organiza aici un muzeu memorial. In doua randuri ofera spre achizitie Muzeului Judetean de Istorie obiectele si manuscrisele care alcatuiesc astazi fondul muzeistic majoritar existent in expozitia memoriala.

19 aprilie 1976: Se stinge din viata la Piatra Neamt, in varsta de 94 de ani, Domnisoara Sidonia C. Hogas, in chiar ziua de nastere a ilustrului ei tata. Prin grija nepoatei surorii sale, d-na Elena Zbant, este inmormantata la cimitirul 'Eternitatea', impreuna cu urna fratelui ei incinerat, Aetiu Hogas (28 oct. 1880 - 26 oct. 1941,)